Povestitor

5 februarie 2015
Povestitor jpeg

● Mircea Cărtărescu, Fata de la marginea vieţii. Povestiri alese, Editura Humanitas, 2014.  

„Voiam să scriu proză, numai proză, a fost o ironie a sorţii că am publicat mai întîi poezie“, spune, la un moment dat,

în „Bucureştiul meu“, o splendidă confesiune ca o declaraţie de dragoste deopotrivă maternă şi citadină. 

La sfîrşitul anilor ’80, deceniu dominat de poezia sa, Mircea Cărtărescu debuta în proză publicînd (cu titlul

) volumul de nuvele

, probabil cea mai bună carte de proză scurtă din întreaga noastră literatură („în toată perioada cît am scris

, am încercat din răsputeri să-mi amintesc cît mai mult din primii ani de copilărie“), carte reeditată în mod constant şi ale cărei nuvele au fost publicate şi individual. În 2004 apărea al doilea volum de povestiri al scriitorului,

devenit bestseller-ul absolut al literaturii române de după ’89 (acum cîţiva ani, cifra oficială a numărului de exemplare vîndute era de 165.000), carte apărută pe piaţă inclusiv în ediţii piratate (caz unic în literatura noastră; eu nu mai ştiu şi alţi scriitori români pirataţi). S-ar putea spune, aşadar, că proza scurtă l-a făcut pe Mircea Cărtărescu deopotrivă un autor cult şi autor de bestseller-uri. De altfel, în paralel cu marea sa construcţie romanescă, Mircea Cărtărescu a continuat să scrie povestiri:

(2010) este un volum omogen, cu trei nuvele publicate iniţial, în foileton, în ghidul cultural

(spre deosebire de povestirile din

, ale căror prime variante apăruseră în revista de modă

), iar scriitorul a publicat proze scurte, de-a lungul anilor, şi în volume compozite, precum

(2003) sau

(2012). Din toate aceste cărţi, inclusiv din

(2002), „jucăreaua“ pentru copii şi rafinaţi, autorul a selectat în prezenta antologie 23 de povestiri, lăsînd deoparte textele mai lungi, aşa-zis nuvelele. 

Citind această selecţie, din cuprinsul căreia inedită este doar povestirea care dă titlul volumului (un basm cult ca o ars poetica, o metanaraţiune fantasy care împarte cu „Ruletistul“ ideea despre lumea ca ficţiune eternă), mi s-a făcut poftă de fiecare din toate celelalte cărţi de proză scurtă ale lui Mircea Cărtărescu. Din povestirile volumului

toate narate ca nişte istorii personale de amor, false confesiuni sau rememorări fanteziste undeva la jumătatea biografiei (ar fi putut la fel de bine să apară ca episoade distincte undeva în jurnal; „era real real“ jură pe realitate la un moment dat autorul) şi a ficţiunii (căci, în acelaşi timp, par mici piese de mozaic scoase din fresce imaginare mai mari, naratorul vorbind cu aceeaşi uşurinţă şi despre „deformarea sfruntată a faptelor“), sînt selectate cele mai multe proze. Favoritele mele sînt „Petruţa“ (vag salingeriană), „Cerceluşi“, „Cu urechile pe spate“, „Seara care cade“ şi excelentele „Nabokov la Braşov“ şi „Irish Cream“ (cea care m-a trimis cu gîndul la „Fata din Java“ a lui Vasile Voiculescu). Îmi pare rău că nu şi-a făcut loc aici şi „Întîlnire la Torino“, de pildă, ceea ce mă face să remarc, o dată în plus, calitatea povestirilor din

un volum subestimat brusc de critica literară din cauza succesului său comercial. Unde nu avem mai multe astfel de cărţi de proză scurtă! 

Din

este selectată – cum spuneam, din raţiuni de întindere – doar povestirea „Ruletistul“, splendida metaistorioară filozofică despre caracterul ficţionar al lumii; aşa cum din

a fost extras doar „Anthrax“, autoficţiunea ca farsă, aşa cum, de altfel, sînt toate cele trei ficţiuni memorialistice scrise la persoana întîi ale acelui volum („povestirile pleacă de la situaţii şi persoane reale; totuşi, ele sînt operă de ficţiune în mult mai mare măsură decît par“ – ne avertiza atunci scriitorul), povestiri care aveau ca subiect „darul otrăvit“ al succesului literar. De altfel,

a reprezentat o schimbare stilistică destul de mare în scrisul lui Mircea Cărtărescu, cu povestiri construite pe modelul episoadelor, alert, şi cu un suspans/comic bine dozat, într-un stil simplu, accesibil şi lejer, fără volute stilistice, fără emfază literară, cvasibiografice şi anecdotice, livrînd, cu multă autoironie şi umor, întîmplări din viaţa autorului de succes, cu acelaşi nume, devenit protagonistul unor farse publice. (Recitind „Anthrax“, mi s-a făcut poftă de „Bacoviană“.)

Din

au fost selectate povestirea omonimă (emoţionanta confesiune a pierderii fratelui geamăn, citită de mine ca un fel de basm în siajul unei nuvele precum „Gemenii“ sau micul roman

, plus trilogia

, fireşte, unde Victor este geamănul visat şi mult aşteptat), splendidele „Ada-Kaleh, Ada-Kaleh...“ şi „Pontus Axeinos“, două fantezii construite în jurul amintirii insulei turceşti de pe Dunăre şi a exilului poetului Ovidiu de la Marea Neagră, şi apocrifa „Jurnal cu Darwin“ (publicată iniţial în

, apropo). Alte povestiri sînt cîteva pseudobasme comice şi livreşti din

precum şi, printre altele, celebrisima istorie romanţată a „Zarazei“ (personaj intrat în cultura populară datorită lui Mircea Cărtărescu) sau deja citata „Bucureştiul meu“, din care redau şi fragmentul de mai jos. 

Recitind această antologie de povestiri, nu pot să nu remarc, dincolo de stilistica desăvîrşită a lui Mircea Cărtărescu, talentul extraordinar pentru portrete şi descrieri (nu mai există un alt scriitor român contemporan cu asemenea meşteşug descriptiv) sau apetenţa pentru introspecţie, lucruri deja foarte bine ştiute şi care merg mînă în mînă cu melanjul fascinant de confesiv şi fantastic; nu pot să nu remarc, aşadar, trei calităţi poate insuficient observate în scrisul său. Mai întîi, verva de povestitor. Mircea Cărtărescu nu este doar un prozator introspectiv şi vizionar, un fantezist metafizic al infra- şi hiperrealităţii, dar şi un extraordinar povestitor realist, capabil de minunate naraţiuni anecdotice. Lucru care (con)duce la alte două mari calităţi ale scrisului său: umorul (peste jumătate din povestirile acestei antologii sînt texte de un comic rafinat) şi dialogul (nu găseşti prea multe dialoguri în proza lui Cărtărescu, dar atunci cînd apar, precum în „Anthrax“, spre exemplu, sînt extrem de savuroase). O antologie regală!

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

999 16 coperta jpg
Reducția retoricii
În Eșarfe în cer (2012), Dumitru Crudu scrie despre moarte pornind de la o situație concretă, de fapt persistînd în situația concretă.
p 17 2 jpg
Celălalt pe care-l adoram
Cu toate acestea, Marx può aspettare rămîne un film găurit, incapabil să se închidă rotund.
999 17 PBreazu jpg
Un tunel creativ
Vocea lui Del Rey rămîne centrală și omniprezentă, la fel ca în operele precedente.
999 21 jpg
Delirul realității
Poate că o explicație ar fi că din trunchiul memorialisticii naziste a ieșit un trunchi mai mare, al memorialisticii Holocaustului.
Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.

Adevarul.ro

image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.
image
Cazul înfiorător al elevului ucis în timp ce mergea spre şcoală. Daune uriaşe acordate de judecătorii din Neamţ
Judecătorii din Neamţ s-au pronunţat într-un dosar penal, acordând daune uriaşe după ce un elev a fost ucis când mergea spre şcoală. În accident au mai fost răniţi alţi doi adolescenţi
image
Totul despre „drogul violului”. Povestea de film horror a uneia dintre victime: „Am băut apă plată” FOTO VIDEO
„Drogul violului” face ravagii în Europa, iar în România a făcut vâlvă cazul unei eleve în vârstă de 15 ani, despre care s-a scris că a fost drogată, sechestrată și violată.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.