Povestiri din Cehia

Publicat în Dilema Veche nr. 520 din 30 ianuarie - 5 februarie 2014
Povestiri din Cehia jpeg

Anul trecut s-a tradus ┼či s-a (re)publicat mai mult─â proz─â scurt─â ceh─â, deopotriv─â modern─â ┼či contemporan─â, a┼ča c─â voi trece ├«n revist─â cele trei volume de povestiri, ├«n ordinea cresc─âtoare a valorii.

ÔŚĆ Erika Olahov├í, Nu vreau s─â m─â ├«ntorc printre mor┼úi ┼či alte povestiri, traducere de Gabriela Georgescu, Curtea Veche, 2013.

Din prefa┼úa Petr─âi Dobrusk├í afl─âm c─â, spre deosebire de Rom├ónia, Cehia are o literatur─â rom─â. Exist─â publica┼úii ┼či almanahuri speciale, editurile public─â ┼či ├«n limba romani, textele biblice ┼či alte c─âr┼úi speciale au fost traduse ├«n romani, iar Muzeul Culturii Rome din Brno a tip─ârit o antologie de 600 de pagini, menit─â s─â ofere o privire de ansamblu asupra ├«ntregii literaturi scrise de popula┼úia rom─â din Cehia. ÔÇ×┼óin├«nd cont de avalan┼ča de stereotipuri despre romi, cu care ace┼čtia se confrunt─â ├«n fiecare zi, literatura ┼či arta ├«n general le pot oferi un mijloc de exprimare. Mul┼úi romi scriu ├«n ├«ncercarea de a atrage aten┼úia asupra problemei convie┼úuirii cu popula┼úia majoritar─â, sau pentru a pune cultura rom─â ├«ntr-o alt─â lumin─âÔÇť, mai spune Petra Dobrusk├í. Din p─âcate, scriitoarea rom─â Erika Olahov├í (n. 1957) nu scrie nici despre problemele convie┼úuirii de fiecare zi ale minoritarilor, nici nu le pune cultura ├«ntr-o alt─â perspectiv─â. De fapt, Erika Olahov├í nici nu scrie literatur─â. Cele peste 20 de proze scurte ┼či foarte scurte din volum s├«nt un fel de repovestiri ale unor istorii, legende ┼či basme din cultura popular─â ┼úig─âneasc─â. Cartea este, de fapt, o colec┼úie c├«t de c├«t cult─â, dedicat─â eresurilor din folclorul ┼úig─ânesc, povestirile fiind pline de familii blestemate, oameni poseda┼úi, case b├«ntuite, n─âluci ┼či strigoi. Imaginarul ┼či stilistica s├«nt de basm popular, cu enormit─â┼úile, naivit─â┼úile ┼či cli┼čeele de rigoare (ÔÇ×Pe cerul ├«ntunecos al nop┼úii se ├«mbulzeau nori negri. Luna str─âlucea rece ┼či palid─â, iar eu m─â ├«n─âl┼úam deasupra peisajului ├«n lini┼čtea aceea stranie ca o umbr─â ├«ntunecat─âÔÇť ÔÇô a┼ča se deschide povestirea titular─â), ├«nt├«mpl─ârile violente ┼či/sau fantastice n-au psihologie ┼či au o desf─â┼čurare, ├«n general, horror ÔÇô genul de pove┼čti numai bune de spus noaptea la clac─â. Volumul Erik─âi Olahov├í este populat cu ┼úigani ho┼úi ┼či alcoolici, violen┼úi, violatori ┼či criminali (m─â ├«ntreb, dac─â autoarea n-ar fi apar┼úinut etniei rome, ce s-ar fi spus despre literatura aceasta care ÔÇ×├«ncurajeaz─â stereotipurileÔÇť), ├«n care se ├«n┼čal─â, se blesteam─â ┼či se ucide la tot pasul, c├«nd personajele nu s├«nt sub influen┼úa vreunui blestem sau c├«nd nu s├«nt de-a dreptul ÔÇ×posedate de animale diavole┼čtiÔÇť, situa┼úie ├«n care violen┼úa ┼či omorurile s├«nt duse la nivel fantastic. Din p─âcate, necesitatea artistic─â de a populariza literatura ┼úig─âneasc─â (termenul apare de multe ori chiar ├«n povestirile Erik─âi Olahov├í) nu-┼či g─âse┼čte un sprijin adecvat ├«n aceast─â carte cu istorioare lipsite de orice calitate literar─â.

ÔŚĆ Coama leului pe pern─â. Antologie de proz─â ceh─â contemporan─â, selec┼úie ┼či traducere de Helliana Ianculescu ┼či Lidia Nasincov├í, ARC, 2013.

Altfel stau lucrurile cu antologia de proz─â ceh─â contemporan─â ap─ârut─â la Chi┼čin─âu ┼či care adun─â laolalt─â 14 scriitori (din care patru s├«nt femei), apar┼úin├«nd mai multor genera┼úii, seniorul fiind Roman R├íz (n. 1935), un scriitor care a mai fost tradus ├«n limba rom├ón─â la Editura Paralela 45, iar juniorul ÔÇô Vratislav Man├ík (n. 1988). ├Än afar─â de Roman R├íz, dac─â nu m─â ├«n┼čel, to┼úi ceilal┼úi scriitori ÔÇô dintre care J├íchym Topol este cel mai cunoscut ÔÇô apar pentru prima dat─â ├«ntr-un volum ├«n limba rom├ón─â. Scriitorii beneficiaz─â de prezent─âri ample (s├«nt cu to┼úii premia┼úi, ├«n general cu Magnesia Litera, ┼či tradu┼či ├«n str─âin─âtate, au publicat mai multe genuri, predau literatur─â sau fac jurnalism cultural), dar, ├«n lipsa unei cunoa┼čteri mai bune a literaturii cehe contemporane, mi-e greu s─â evaluez selec┼úia autorilor ┼či a textelor. C─âci, din p─âcate, num─ârul scriitorilor selecta┼úi este prea mare pentru dimensiunile volumului, fiec─ârui autor revenindu-i ├«ntre 5-20 pagini, astfel c─â, ├«n cele mai multe dintre cazuri, e foarte greu s─â-┼úi faci o imagine despre valoarea literaturii fiec─âruia. Contribuie la aceast─â situa┼úie ┼či faptul c─â unii scriitori s├«nt prezen┼úi cu proz─â scurt─â (una sau mai multe), al┼úii cu doar c├«teva pagini de roman, iar pe deasupra, nici traducerea nu este lipsit─â de st├«ng─âcii stilistice ori de pasaje greoaie. Cu toate astea, am remarcat c├«teva nume/texte: Emil Hakl (n. 1958), prezent cu un foarte bun fragment din romanul Despre p─ârin┼úi ┼či copii, ├«n care e vorba despre rela┼úia tensionat─â dintre un tat─â ┼či fiul s─âu; Mark├ęta Hejkalov├í (n. 1960), selectat─â cu dou─â povestiri despre rela┼úiile de cuplu, una dintre acestea av├«nd drept fundal r─âzboiul din Serbia; J├íchym Topol (n. 1962), prezent cu dou─â povestiri ÔÇô cea care d─â ┼či titlul antologiei, ├«n care e vorba despre destinul unui scriitor modest, ├«n timpul comunismului ┼či imediat dup─â; cealalt─â povestire, foarte scurt─â, oferind imaginea degrad─ârii mentale a unei femei b─âtr├«ne; ├«n fine, Jiri Haj├şcek (n. 1967), selectat cu o povestire care, ├«n ciuda titlului imposibil ÔÇô ÔÇ×Buletinele de vot melancolice din copacii autumnali ai democra┼úieiÔÇť ÔÇô, ofer─â o situa┼úie electoral─â comic─â ┼či o scen─â de via┼ú─â trist─â, cu doi tineri de la ┼úar─â, afla┼úi ├«n punctul ├«n care trebuie s─â-┼či decid─â viitorul. ├Än rest, pagini agreabile ┼či interesante (precum fragmentul de roman-eseu al lui Patrik Ouredn├şk despre istoria Europei ├«n secolul XX), ├«ns─â insuficiente pentru o lectur─â consistent─â ┼či l─âmuritoare cu adev─ârat privind proza ceh─â contemporan─â.

ÔŚĆ Karel ─îapek, Povestiri dintr-un buzunar & Povestiri din cel─âlalt buzunar, traducere de Radu Albala, Alexandra Toader, Ihor Lemnji, Iulia Soare, Curtea Veche, 2013.

Cele dou─â cicluri de povestiri ale clasicului Karel ─îapek (1890-1938), retip─ârite ├«ntr-o mai veche ┼či excelent─â traducere (de altfel, celor patru traduc─âtori le dator─âm ┼či Cartea apocrifelor, publicat─â de Humanitas ├«n 2004), s├«nt o ├«nc├«ntare. ├Äntr-un cadru nedescris ca atare (dar ceva gen Hanul Ancu┼úei), unde se adun─â laolalt─â mai mul┼úi povestitori care au lucrat ├«n poli┼úie sau la tribunal ÔÇô detectivi, judec─âtori, profesori sau func┼úionari ÔÇô, se spun c├«teva zeci de istorii, pove┼čti ┼či ├«nt├«mpl─âri poli┼úiste, cele mai multe de un absurd ┼či un umor nebun. De fapt, majoritatea povestirilor s├«nt satire, farse sau anecdote detectiviste, cazuri stranii ┼či comice petrecute ├«n mici ora┼če central-europene tipice, ai c─âror protagoni┼čti s├«nt tot felul de ho┼úi, sp─ârg─âtori, ghicitoare, escroci ┼či, ├«n general, toat─â gama de r─âuf─âc─âtori, mai mari sau mai m─ârun┼úi, ├«ns─â majoritatea cet─â┼úeni simpli ┼či simpatici. Se fur─â cactu┼či ┼či covoare, se pierd scrisori ┼či copii, un sp─ârg─âtor ├«n serie recurge la aceast─â solu┼úie pentru a-┼či vedea publicate poeziile pe care le las─â la locul faptei, cineva se autodenun┼ú─â, f─âr─â ├«ns─â a m─ârturisi crima comis─â ┼či r─âmas─â neidentificat─â, o femeie mimeaz─â spionajul pentru a cuceri inima unui b─ârbat, cineva este amenin┼úat cu pu┼čc─âria dac─â nu reconstituie un act de agresiune pentru care ar fi achitat, dat fiind c─â astfel ┼či-ar demonstra capacitatea de a stabili un record mondial etc. etc. Pe l├«ng─â toate aceste cazuri absurde, paradoxale sau de un sublim ridicol, exist─â ├«ns─â ┼či povestiri cu final nea┼čteptat, povestiri cu cheie, ├«n care se rezolv─â ghicitori ┼či enigme, povestiri stranii ┼či chiar fantastice (├«n povestirea ÔÇ×Taina scrisuluiÔÇť, ─îapek formuleaz─â primul o idee transformat─â apoi de Philip K. Dick ├«ntr-o capodoper─â sci-fi). Un regal este acest volum clasic de proz─â scurt─â al lui Karel ─îapek, scriitor cu o stilistic─â a umorului extraordinar─â, ├«n care zeci de fraze con┼úin suficient material comic ├«nc├«t se pot substitui ├«ntregii povestiri.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.