Povestea Palatului Kretzulescu

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
Povestea Palatului Kretzulescu jpeg

● Cezara Mucenic, Oliver Velescu, Palatul Elena Kretzulescu, Editura Vremea, Colecția „Planeta București“, 2021, 184 de pagini cu ilustrații, conține bibliografie, format 17 x 24 cm.

Există ghiduri turistice; le găsești la hotel sau, dacă ești mai tipicar, le iei din librării înainte de a pleca spre locul pe care urmează să îl vizitezi. Sau, cum se întîmplă azi mai nou, le descarci în telefon și ai bonus și impresiile altor călători. Există monografii despre locul unde mergi, mai ales dacă e unul cu o oarecare încărcătură istorică. Citindu-le, te poți familiariza cu personajele asociate, știi la ce să te uiți și ce să cauți dinainte de a ajunge la destinație. Există albume, cu fotografii de epocă, cu chipurile oamenilor de altădată, cu documente pe care aceștia le-au semnat în urmă cu o sută, două sau trei sute de ani. Aici găsești hărți vechi, trasee uitate, locuri dispărute și imagini de detaliu pe care de unul singur nu le-ai fi putut observa în veci.

Cartea Palatul Elena Kretzulescu pe care o am acum în față are cîte ceva din toate aceste specii. E și ghid, și monografie, și album. În privința ilustrației, în ea apar detalii din hărțile Bucureștiului de la 1800, portrete de domnitori, boieri și jupînese, facsimile ale unor documente, fotografii în oglindă, de ieri și de azi, ale caselor și vecinătăților. Foaia velină ajută la impresia de album, ca și formatul mare al cărții, 17 x 24 cm. Ea este în același timp și un ghid pentru toată zona urbană a Bucureștiului în mijlocul căreia e amplasat Palatul, precum centrul unui cerc care-și plimbă raza succesiv prin Cișmigiu, pe la Palatul Primăriei, pe strada Schitu Măgureanu, pe la Biserica Cuibul cu Barză și pe la Biserica Popa Tatu, coborînd apoi din nou pe Știrbei Vodă pînă spre Biserica Kretzulescu, Palatul Regal și Bulevardul Elisabeta. Poți foarte bine lua la pas toată această porțiune de București cu volumul Palatul Elena Kretzulescu în mînă și nu îți mai trebuie nici o altă sursă de informații turistice.

Dar și dacă vrei mai mult, iarăși nu e nevoie – să spunem – de un drum la bibliotecă. Volumul în cauză ne întoarce în timp pînă la momentul în care zona Cișmigiului era un soi de Pipera de azi, adică o periferie la care orașul tindea, dar peste care încă nu se extinsese cu hotărîre. Iar din vremea lui Vodă Brâncoveanu încoace, cartea începe a întinde toate nervurile monografice de care e nevoie pentru a furniza și o încadrare istorică a locului. Sînt capitole despre mahalaua inițială a Fîntînii boului, din care apoi s-a extras Grădina publică Cişmigiu, despre Ulița Vodă Stirbey / Strada Stirbei / Ştirbei Vodă, domnitorul care a contribuit la sistematizarea zonei, despre casele şi instituțiile remarcabile apărute în timp în împrejurimi, despre familia Crețulescu/Kretzulescu și doamna Elena/Hélène Kretzulescu, care a construit Palatul folosind serviciile marelui arhitect Petre Antonescu.

Denumirile străzilor, clădirilor și locurilor unei localități sună gol atît timp cît nu știi să faci conexiuni între ele. Dar imediat ce le realizezi, orașul capătă încă o infrastructură, în afară de cea de gaze, asfalt și canalizare. Este infrastructura lui umană, amintind de strădaniile, certurile, izbînzile și eșecurile unor oameni care cîndva au trecut pe aici și și-au pus amprenta peste ceea ce noi azi luăm ca dat dintotdeauna. Strada Berthelot, de pildă, pe care, printre altele, sînt situate instituții precum Radioul și Ministerul Educației, s-a numit inițial strada Fîntînii/strada Cișmelei, fiind probabil ulița în apropierea căreia se găsise o sursă de apă, cu funcțiunile ei practice pentru oameni și animale, dar și cu rolul inevitabil de agregator social al oricărui spațiu locuit din secolele trecute. De altfel, toată zona Cișmigiului era una bogată în izvoare, care în ultimele decade ale secolului al XVIII-lea au fost captate și canalizate. Aici a fost amplasată și locuința primului șef al acestei acțiuni, supraveghetorul captărilor de apă, „mai-marele peste cișmele” sau, în termenii turcești oficiali de atunci, „Ceșmagi-bașa”. De unde, arată autorii, și numele de Cișmigiu, pe care bucureștenii au știut imediat să îl dea viitoarei grădini.

Dar, bineînțeles, în carte e vorba în principal de Palatul Kretzulescu. Venind dinspre Berzei, pe Știrbei Vodă, cu puțin înainte de intrarea de pe latura de nord a Cișmigiului, este o clădire pe care o poți rata din mai multe pricini – din cauza unei blazări urbane a ochiului, din grabă sau din neatenția augmentată de cîțiva copaci care se grăbesc să anunțe prospețimea grădinii și „înfundă” parcă clădirea. Dar dacă apuci să o observi, atunci sigur te oprești. Oricît ai scotoci printre amintirile de plimbăreț bucureștean, nu dai de ceva asemănător. Este discret și semeț. Este modest și ferm. Este elegant și cochet. Este Palatul Kretzulescu, a cărui poveste pe larg o găsiți în această carte.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.