Portrete tombale

Publicat în Dilema Veche nr. 337 din 29 iulie - 4 august 2010
Ángeles, triunfo y elegía jpeg

Acum cîţiva ani, destul de mulţi, am ţinut o rubrică în Suplimentul de cultură de la Iaşi, intitulată autist „Portrete tombale“. Am un apetit (mai degrabă ardelenesc) pentru lucrurile grave, aşa încît titlul mortifer combinat (îmi ziceam eu) cu demenţa veselă şi plină de viaţă a personajelor din respectivele portrete ar fi trebuit să dea un efect... comic. N-a dat, deşi pe mine mă bufnea adesea rîsul scriind respectivele portrete. Unde, cum şi de ce începusem „tombalizarea“? 

Vizitasem, la invitaţia Institutului Cultural Polonez, celebra catedrală gotică din Poznan şi acolo văzusem o incredibilă colecţie de portrete tombale. Mici medalioane, surprinzătoare ca reprezentare, cu amănunte bizare (o aluniţă pe gît, o pleoapă căzută, un surîs concupiscent), picturile respective nu frizau deloc capodopera, autorii lor aparţinînd mai degrabă tagmei lucrative a meşteşugarilor decît celei a artiştilor. Datînd din perioada creştinării Poloniei şi fiind, alături de imensa cristelniţă originală, mîndria insulei Tumski, ele aveau o calitate pe care ghidul polonez a subliniat-o în două, trei limbi de circulaţie: erau foarte rare. 

Nu-mi dau seama foarte bine cum a lucrat în mine întîmplarea de la Poznan. Fapt e că am început să caut prin istorii de artă, de cum m-am întors acasă, o teorie a portretului tombal. N-am găsit mare lucru. Abia la Galienne şi Pierre Francastel, în Portretul, am găsit ceva despre „oranţii din catacombe“, despre arta febrilă şi liminală a portretului tombal, despre observaţia pătrunzătoare, expresionismul extrem şi nonconformismul unei arte „nimicite chiar de la naştere“. Suna suficient de grav!

Dincolo de teorii însă, portretele ciudate de la Poznan mi-au rămas aproape fotografic înfipte în memorie: o femeie cu chip de gorgonă, un bărbat cu nasul rupt şi lipit într-o parte, un copil obez cu o privire rea. Cine Dumnezeu îi picta atît de nemilos şi atît de departe de realismul edulcorat aplicat mai tîrziu reprezentării celor duşi, pomeniţi „numai de bine“? M-am tot întrebat cum ar arăta acele portrete tombale povestite: viaţa şi faptele femeii gorgonice cu aluniţă pe gît; povestea nasului rupt în două şi lipit cu lut; căderea copilului grăsuţ dintr-un copac prea firav... 

Există, mi-am zis atunci, în viaţa fiecăruia, fiinţe tombale, uitate, care odată fuseseră surprinzătoare, importante, chiar unice. Prin ce mecanism ajung ele uneori să se coaguleze din vidul memoriei? Şi ce sistem de avertizare le aduce la suprafaţă: cel al iluziilor pierdute, cel al investiţiilor inutile, cel al repetiţiei fatale? Mai există, măcar în viaţa unora, fiinţe de hîrtie – cărţi, personaje, idei (primite) pe care le regăsim cu stupoare prin vechi agende proprii, în alte cărţi, în dezarticularea unui gînd. Despre aceste fiinţe tombale, puse sub obroc de capriciile memoriei şi de intransigenţele sufletului, m-am gîndit să scriu atunci. Oameni şi cărţi, carevasăzică: oameni pe care, dacă i-aş întîlni pe stradă, aş risca să nu-i mai recunosc şi personaje din cărţi pe care am uitat că le-am citit cîndva. Şi care, printr-un recurs la arta minoră a excavării subiective, ar putea fi oprite din caruselul de bîlci al memoriei. 

Ce n-am spus atunci – poate pentru că mi se păruse prea simplu şi prea evident – a fost faptul că portretele tombale, în intenţia mea cel puţin, n-aveau a face aproape deloc cu realitatea pe care ne place să credem că o putem surprinde. Erau simple reflexe ale reflexelor, (auto)portrete vesele prin şocul contrastului, „făcute“ cam în felul acela subteran despre care vorbeşte Virginia Woolf într-o schiţă: „Stînd faţă în faţă în omnibuze şi în metrou, în subterane, noi privim în oglindă, asta explică neclaritatea, lucirea sticloasă a ochilor noştri. Iar în viitor, romancierii îşi vor da seama, în măsură din ce în ce mai mare, de aceste reflectări, căci, desigur, nu există o unică reflectare, ci un număr aproape infinit. Acestea sînt profunzimile pe care le vor cerceta ei, acestea sînt fantomele pe care le vor urmări, omiţînd în măsură tot mai mare, în povestirile lor, descrierea realităţii...“ N-a fost chiar cum prevestea Woolf, dar asta din pricina periodicelor căderi şi decăderi ale literaturii. 

Am învăţat însă, cu prilejul acelei rubrici întrerupte, un lucru pe care-l uit, în continuare, adesea: că adecvarea la context face la fel de mult ca subtilitatea. Nu poţi scrie la ziar ce ai vrea să scrii într-un studiu sau într-un roman, măcar pentru că publicul e, în mare parte, diferit. Printr-un mecanism pe care nici acum nu mi-l explic, anumite persoane reale s-au regăsit în personajele tombalizate şi au protestat: unele direct, pasămite se recunoscuseră integral acolo, altele indirect, hăituindu-mă aşa cum numai personajele literare o pot face, adică ţinîndu-mă în loc mai mult decît era cazul. În cele din urmă am pus capăt rubricii, ascultînd şi de sfatul unei scriitoare mai demult admirate: „Moartea sperie şi cînd e veselă, nimeni nu pune un titlu... tombal“. M-am hotărît, totuşi, să resuscitez portretele tombale – periodic, atunci cînd biografiile şi biografemele altora mă vor obosi – măcar din două motive. Pe de o parte, nu mi se pare că cititorul normal ar trebui să se angoaseze mai mult de cuvîntul „moarte“ decît de sintagma „filtrare glomerulară“, de pildă (două procese organice esenţiale şi... vitale). Apoi, dintr-un motiv egoist: cele cîteva zeci de portrete mi-au amintit o mulţime de lucruri, cărţi, întîmplări clasate, pe care (după declasare) am reuşit să le uit definitiv. Iar, aşa cum ne spun în ultima vreme tot mai mulţi neurofiziologi, uitarea e mama longevităţii.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

cropat traian savu foto linkedin jpg
Chirurg român de excepție, mort în Franța într-un teribil accident cu bicicleta
Traian Savu, chirurg român stabilit în Franța, a murit într-un accident de bicicletă. Vehiculul său a rămas blocat într-o șină de tramvai, iar doctorul a fost proiectat pe carosabil izbindu-se cu capul de asfalt.
Vladimir Putin printre veterani FOTO EPA-EFE
„Nu putem câștiga!“. Veteranii militari ruși se opun războiului din Ucraina
Vitali Votanovski este un oponent vehement al invaziei Ucrainei și a fost reținut în repetate rânduri pentru că a fotografiat mormintele soldaților morți.
Airbus A380 FOTO Wikipedia
Bucăți din avioanele A380, scoase la licitație de Airbus. Cât costă o chiuvetă de marmură artificială
Pasionaţii de avioane vor avea şansa de a deţine o bucată din unul dintre cele mai celebre avioane, Airbus SE A380, cel mai mare şi mai spaţios avion de pasageri construit vreodată.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.