Porno pentru tocilari

Publicat în Dilema Veche nr. 542 din 3-9 iulie 2014
Porno pentru tocilari jpeg

● Dan Alexe, Miros de roşcată amară şi alte povestiri, Editura Humanitas, 2014.  

Volumul de proză scurtă al premiatului regizor Dan Alexe este cea mai proastă carte de ficţiune, publicată de o editură de prestigiu, pe care am citit-o de la orice titlu al Doinei Ruşti încoace. 

Nu ştiu de ce regizorii de film ţin să scrie şi proză; cei care au făcut-o au dat rezultate în cel mai bun caz modeste (vezi Constantin Popescu – Mesteci şi respiri mai uşor..., Cartea Românească, 2002; sau Florin Piersic Jr. – Romantic Porno, Humanitas, 2011; în timp ce Mircea Daneliuc e un caz special). Volumul lui Dan Alexe este însă nerecenzabil: o suită de variante ale aceleiaşi fantezii erotice, istorisite la persoana întîi, pe care protagonistul – nenumit, dar care împrumută toate datele biografic-intelectuale ale autorului: naratorul este şi el regizor lingvist – le are în diverse locuri ale lumii, de la Bruxelles la Kabul (unde „praful [era] exotic“). Personajul este un aventurier complet lipsit de mister, dar libidinos şi, aparent, irezistibil, căci femeile nu fac faţă guralivului decît într-o primă fază: toate îl invită în casa lor, în patul lor şi, în cele din urmă, între cracii lor (ordinea aceasta devine un fel de ritual în trepte al copulării în cam toate povestirile), de unde protagonistul pleacă 1. fie dezamăgit (cel mai adesea după o ceartă ineptă), 2. fie îndrăgostit.

Lipsite de imaginaţie (în ciuda localizărilor exotice), fanteziile erotice ale lui Dan Alexe cunosc, totuşi, cîteva variaţii: sex în minaret, sex la Zoo, în ciocolată, în trei, cu un manechin de plastic sau cu o licantroapă cu trei ţîţe. Dar naraţiunile funcţionează după logica porno, nu a limbajului explicit, ci, mai rău, a lipsei de psihologie: odată ce masculul îşi face apariţia, femeile, toate femeile, devin disponibile sexual. Diferenţa esenţială între un scenariu porno şi o povestire de Dan Alexe este că la regizorul român există dialog între bărbatul şi femeile hipnotizate falic, dialog de cele mai multe ori plin de referinţe culturale, dar şi de replici mai oneste, precum: „Am să mă bag în tine“ sau „Ţi-aş pune în gură altceva“ sau „Ia nu mai fi snob şi soarbe-mă“ sau „Ajută-mă să se întărească“. Primul lucru care-ţi sare în ochi la aceste proze este detenta lor căznit referenţială. Protagonistul vorbeşte ca din almanah: „Tocmai îi povesteam despre kafirii din Nuristan, în nordul Afganistanului, rămaşi politeişti pînă mai ieri şi care vorbesc un idiom apropiat de sanscrita Vedelor“, atunci cînd nu citează din sau nu face referinţe la: Ramayana, Aristotel, Heidegger, Eliade, Iezechiel, Nietzsche, Blanchot, Chomsky, Sartre ş.a. Căci protagonistul nu poate face doar figura unui libidinos, el trebuie să fie un libidinos lingvist: „mă alese pe mine, proprietarul Verbului“, „«Eşti stăpînul cuvintelor, nu doar al meu», mi-a spus ea“, „am lăsat Logosul să mă traverseze“, „pot să pronunţ cinci feluri de h, plus cel etrusc“ ş.a.

Spuneam că volumul este nerecenzabil cu instrumentele criticii literare, fiind, în fond, doar o copulaţie pedantă de clişee prost scrise - cum ar spune Eco referindu-se la pornografie (iată, citez şi eu pe cineva!). Cartea poate fi însă analizată din punct de vedere stilistic şi o voi face în ideea că alţi începători poate îşi vor revizui manuscrisele citind cele ce urmează. Căci Dan Alexe face aici (aproape) toate greşelile stilistice posibile. Cea mai simplă este excesul de puncte de suspensie, nu în monolog/dialog, ci în naraţiunea expozitivă: pasaje întregi arată, grafic, precum o planşă în Braille. Dar să începem cu dialogul. Preţiosul şi ostentativul Dan Alexe nu are încredere în verbele dicendi „a spune“ sau „a zice“, e prea inteligent pentru acestea, lui îi trebuie ceva mai bun şi mai eficient, adică nişte sinonime injectate cu steroizi ca în subgenurile literaturii de consum: „a urla“, „a ţipa“,  „a răcni“, „a hohoti“, „a zbiera“, „a hăuli“, „a bodogăni“, „a pufăi“, „a pufni“, „a şuiera“, „a susura“. Dar autorul vrea să fie explicit pînă la capăt, ca nu cumva să ratăm subtilităţile dialogului, şi atunci aruncă peste fraze şi o mînă de adverbe dintre cele mai imposibile. Doar că lingvistul nu are întotdeauna proprietatea termenilor folosiţi: „a pufnit deodată repezit“, „a zvîrlit icnit“, „a urlat sacadat“, „am informat-o sumbru“, „zîmbea tolerant“, „gemea deconcertant“, „hohotind suveran“, „icnind absentă“, „a susurat obsechios“, „a pronunţat ritos“, „a scîrţîit sinistru“, „duhnea fermentat“, „şchiopăta încrezător şi abrupt“, „limba vibra şerpeşte“, „zbieram animalic“, „a început să rîdă rozaliu“ etc. Dacă, aşa cum se spune, adverbele sînt buruienile frazei, paginile scrise de Dan Alexe sînt adevărate terenuri virane. (În loc să citească Heidegger, probabil în original, îl sfătuiesc pe autor să citească cartea despre scris a lui Stephen King tradusă şi la noi, Misterul regelui – va afla foarte multe despre limbajul uman în literatură.)

Admit că e greu pentru începători să reziste tentaţiei adverbelor, dar nici cu adjectivele nu se descurcă lingvistul Dan Alexe: „rictus preţios“, „neobrăzare inteligentă“, „obrăznicie forţată“, „docilitate tîmpă“, „plîns grotesc“, „şarm avar“, „palpitînd într-o pîclă cerebrală“, „tăcere gîfîită“, „ochii deveniseră o fantă seacă“, „emana luxură ilicită“. De fapt, toată proza lui Dan Alexe este o mahmureală de expresii obscure, comparaţii improprii şi metafore stupide: „fîlfîia din sprîncene“, „vîrful limbii ridicat ca un vîrf de condur etrusc“, „cearcăne, cute şi încreţituri dureroase de voluptate inferioară“, „zîmbet nemilos însoţit de puf mitologic pe antebraţe şi pîlpîit virginal din pleoape umbrite cu albastru“, „strîngea buzele într-un punct gînditor“ / „strîngîndu-şi buzele într-o linie albă“, „privire încărcată de înţelesuri supramundane“ etc. Nu e nimic comic sau autoironic în această stilistică stufoasă/sulfuroasă, e doar afectare agramată.

Comicul există doar involuntar şi aceasta ar fi, de fapt, calitatea supremă a cărţii. M-am delectat făcînd nenumărate fişe din care redau cîteva mostre: „ochiul ei mijit fără sforţare spunea: aici e inteligenţă“, „m-a trîntit şi m-a încălecat; înfiptă, a dat capul pe spate şi a început să urle la tavan, traheea ei o ţeavă hăulindă“, „iazmă a cărei frumuseţe de hoplit se manifesta cu naturaleţe controlată printr-un algoritm necunoscut“, „o femeie lăbărţată şi crăcită trebuie să aibă un rîs voluptuos“, „seriozitatea în lăbărţare e reaua vestire a reproşului“, „şi atunci ce rămîne? Păi rămîne lăbărţarea candidă“, „sînt haiduc cu vulva udă“ etc. Pe lîngă ticul verbal „aşa şi pe dincolo“, Dan Alexe este însă obsedat de cîteva cuvinte care revin uneori la distanţă de doar cîteva fraze: substantivul „şolduri“ („şolduri odorante“ / „şolduri ondulate“), adjectivul „înduioşător“ („ocheadă înduioşător de calculată“), adjectivul/adverbul „voluptuos“ (adăugat după te miri ce: „omuşorul ei voluptuos“, „am anunţat-o voluptuos“, „sufla voluptuos“ etc.), verbul „a hăuli“ şi markerul cultural „etrusc“, iar „oroare sacră“ apare de cîteva ori. Prin urmare, esenţa lexical-stilistică a prozei lui Dan Alexe ar sta într-o frază în care s-ar regăsi toate aceste cuvinte; o frază de genul: "şoldurile ei înduioşătoare au hăulit voluptuos orori sacre în etruscă".

O altă predilecţie a regizorului lingvist este descrierea în fel şi chip a rîsului: „rîs carnasier“, „rîs erudit“, „rîsete umede“, „rîs copios“, „un hohotit de rîs nervos“ sau „rîs indulgent“. Altfel, pe lîngă şolduri, lui Dan Alexe îi mai plac şi dinţii, introduşi mereu în actele precopulative: „ne-am repezit unul în altul ciobindu-ne dinţii“ sau „cînd s-a repezit în mine şi-a clănţănit dinţii într-ai mei atît de sonor, că pe eranul minţii am văzut aşchii de smalţ“.

Cîteva dintre cele 33 (mda!) de povestiri ies din tipar şi vreo două chiar pot fi citite fără să-ţi insulte inteligenţa de cititor, dar pînă ajungi la ele îţi pierzi orice speranţă în literatură. 

Extras:

„S-a aşezat pe marginea balustradei de piatră a minaretului, s-a chiorît în gaura de lume din bezna de jos şi mi-a zis: «Ar fi aşa simplu să mă las să cad». Am smuls-o de-acolo cu o iritare violentă pe care nu mi-o bănuiam şi am trîntit-o în partea opusă a balconului, cu spatele în instalaţia sonoră. A gîfîit, şi-a pus mîinile cupă pe sîni şi a aşteptat, bărbia întinsă înainte. Am luat-o în picioare, din faţă, icnind, izbind-o cu capul în zid şi în instalaţie, umplîndu-mi gura cu praf şi pînze de păianjen. Horcăia animalic, burta ei – o mlaştină.

După un timp, o durată (există timp şi durată, tot insista Bergson), a trebuit să facem o pauză. S-a dus să se aşeze iar pe marginea balconului de piatră. Avea doar cămaşa pe ea, pantalonul căzuse, şi era iluminată din spate de faţada hotelului. Vedeam că mă fixează, aşezată, cu fundul gol atîrnînd în noaptea de deasupra trotuarului de jos. Mi-a zis suav: «Curge din mine pe trecători.» Asta mi-a biciuit simţurile (cum se spune în literatura de calitate) atît de neaşteptat de eficace, încît am smuls-o iar de-acolo, i-am dat o învîrteală de tango şi am trimis-o cu un bufnet în zid, împlîntîndu-mă din nou în ea. Am zbierat amîndoi apoplectic în acelaşi timp cînd ne-a venit, şi răcnetul a bubuit nocturn deasupra oraşului, instalaţia sonoră declanşîndu-se, iar noi gîfîind într-o inarticulată magmă de horcăieli cu bale şi sufocări amplificate…

Haaah-hăăă-haaah!... ieşea din difuzorul minaretului, auzindu-se pînă pe înălţimile din jurul Kabului, unde se tupilau talibanii. Am coborît fugind în beznă scările, ea reuşind să-şi tragă în acelaşi timp pantalonii…

(fragment din povestirea „Leila în Kabul, senină”)
 

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești