Poezie la superlativ

Publicat în Dilema Veche nr. 833 din 6 - 12 februarie 2020
Poezie la superlativ jpeg

● Un secol de poezie română scrisă de femei. Volumul I (1990-2019), antologie de Alina Purcaru şi Paula Erizanu, cu fotografii de Irisz Kovacs, Editura Cartier, 2019.

În 2019, anul literaturii femeilor, cum l-am numit eu în bilanţul de sfîrşit de an, pe lîngă cele patru volume colective de contribuţii teoretice/publicistice importante pentru feminismul românesc (Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în România modernă de Mihaela Miroiu şi Maria Bucur, Humanitas; Ea. Perspective feministe asupra societății românești, coord. Oana Zamfirache, Curtea Veche; Zoe, fii bărbată! Coduri de gen în cultura României contemporane, coord. Mihaela Ursa, Paralela 45, şi Dragă Virginia. Scrisori din ţara mea, Black Button Books) şi recuperarea unei părţi a publicisticii Sofiei Nădejde (Despre creierul femeii şi alţi demoni, ediţie de Maria Cernat şi Adina Mocanu, Paralela 45), au apărut şi cîteva antologii dedicate literaturii scrise de femei: In the mood for love. Antologia prozei erotice feminine din România (selecţie de Marius Conkan, Paralela 45), Artă a revendicării. Antologie de poezie feministă (coord. Medeea Iancu, ediţie electronică disponibilă pentru descărcare gratuită pe literaturasifeminism.wordpress.com) şi acest prim volum dedicat poeziei ultimelor trei decenii.

În primul rînd, trebuie să remarc o dată în plus importanţa, ineditul şi eleganţa acestei serii intitulate pe bună dreptate „Cartier de colecţie“, ajunsă la nr. 24, în care poeţii antologhează poeţi în volume ilustrate cu lucrările cîte unui fotograf. De data aceasta, poetele şi publicistele Alina Purcaru (n. 1982) şi Paula Erizanu (n. 1992) au avut ideea strălucită de a pune laolaltă o selecţie din poezia scrisă de treizeci şi şase de poete debutate de la Revoluţie încoace, demers care trebuie că n-a fost deloc uşor. În primul rînd, din cauza faptului că trebuiau identificate toate poetele semnificative din cele mai fertile (no pun intended) trei decenii ale poeziei scrise de femei: în nici o altă perioadă din istoria literaturii române n-au publicat şi nu s-au remarcat mai multe scriitoare.

În al doilea rînd, din cauza faptului că trebuiau selectate un număr redus de texte semnificative deopotrivă stilistic şi tematic din – în cazul Ruxandrei Cesereanu, spre exemplu – chiar şi peste zece cărţi de poezie. Selecţia celor treizeci şi şase de poete (dintre care trei din Republica Moldova – Irina Nechit, Maria Şleahtiţchi şi Liliana Armaşu –, patru care nu mai trăiesc în România – Rodica Draghincescu, Saviana Stănescu, Gabi Eftimie şi Ruxandra Novac –, o scriitoare despre care nu se mai ştie mare lucru, Judith Mészáros, o poetă debutantă, Iuliana Lungu, şi o poetă de etnie romă, Bety Pisică, încă nedebutată în volum), din vreo patru generaţii diferite, cartografiază convingător harta poeziei de gen din postcomunism şi milenialism. Nu sînt întotdeauna foarte convins de selecţia textelor: (ca bărbat) ici-colo aş fi mizat pe alte poeme, iar din cele nouă volume ale Letiţiei Ilea, eu aş fi ales mai mult decît un singur poem.

Prefaţa antologatoarelor – scurtă şi echivocă, cu multe afirmaţii nefondate, tendenţioase sau doar profund discutabile – este, din păcate, sub nivelul demersului. Alina Purcaru şi Paula Erizanu vorbesc despre „poetele care sînt mai uşor uitate pe parcursul carierei literare, dar şi după ce se sting din viaţă“, despre „contextul ostil afirmării poetelor“ şi „o istorie tăcută a poeziei scrise de femeie, uneori sugrumată abrupt“, despre „vremuri ostile afirmării scriitoarelor“ şi „temele care interesează poeţii bărbaţi sînt interpretate ca teme universale, majore, iar cele abordate de poete – ca teme minore“ sau despre cum „fetele îşi fac loc în canon mult mai greu“ şi, deci, e nevoie de „scuturarea canonului şi chestionarea lui, aducînd voci uitate sau necunoscute“. Toate aceste afirmaţii conţin o doză mai mică sau mai mare de neadevăr sau, cel puţin, sînt perfect valabile şi pentru poeţii bărbaţi. Au existat poeţi care au făcut puşcărie sau au avut probleme cu autorităţile din cauza poeziei lor (din varii motive: de la Bogza, Voiculescu şi Gyr la Dinescu şi Ianuş), iar Dimov, Brumaru, Foarţă, Stoica sau Abăluţă, ca să dau doar aceste nume, încă se confruntă cu prejudecata temelor minore, pe cînd lista poeţilor bărbaţi uitaţi de istoria literară (din varii motive: plecarea din ţară, moartea prematură, puţinătatea operei) este destul de lungă. În chestiunea temelor minore, antologatoarele se întreabă retoric „de ce nu ar fi graviditatea mai universală decît experienţa războiului“. Întrebarea e legitimă, dar nu ştiu dacă are fundament: a pretins/considerat/sugerat cineva vreodată o asemenea enormitate? Cărţile/poemele scrise în anii 2000 dedicate experienţei gravidităţii/maternităţii au avut parte de o receptare entuziastă (romanul-poem Cerul din burtă al Ioanei Nicolaie a fost chiar reeditat). Ar fi de văzut însă dacă şi ce anume s-a mai scris pe această temă în interbelic şi în postbelic.

(Există însă întrebări esenţiale care trebuie ridicate pentru a afla cauzele. De ce femeile scriu mai degrabă poezie decît proză scurtă? De ce avem atît de puţine femei care fac, în mod regulat, critică de întîmpinare? Cum se explică faptul că avem, în schimb, atît de multe editoare? Spre exemplu, de ce nu există mai mulţi scriitori/scriitoare, indiferent de gen, de etnie romă? Dar astea sînt alte tipuri de discuţii.)

În ceea ce priveşte selecţia de faţă, absolut toate fişele bio-bibliografice ale poetelor contrazic, cumva amuzant, teza din prefaţă care forţează ideea discriminării şi a lipsei recunoaşterii literare: „fragmente din cărţile ei au fost incluse în manuale pentru liceu“, „una dintre cele mai apreciate voci ale poeziei române“, „una dintre cele mai distincte voci ale poeziei române“ ş.a. Unde mai pui că sînt menţionate peste o sută de premii literare acordate cărţilor lor – practic, toate premiile literare pentru poezie disponibile în România: Premiul USR, Premiul „Eminescu“, Marele Premiu „Arghezi“, Cartea de Poezie a Anului, Tînăra scriitoare ş.cl. (Iată însă două întrebări legitime: de ce nu există şi un premiu pentru poezie cu numele unei poete? Şi care poetă, dintre cele care nu mai sînt în viaţă?) Aproape toate poetele selectate aici au fost premiate încă de la debut; de fapt, dintre cele treizeci şi şase de poete, doar două nu au în palmares premii. Tonul prefeţei vine, aşadar, în contradicţie cu succesul şi recunoaşterea poetelor selectate aici, dar ai putea înţelege că discursul încearcă să legitimeze mai degrabă volumul secund, cel care se va îndepărta, de fapt, de prezent.

Consider riscantă insinuarea că femeile ar deţine monopol pe nedreptăţile istoriei literare române (nu mă refer aici la alte spaţii culturale). Recuperarea literară per se nu are gen, este binevenită pe orice criteriu. În fine, rămîne de văzut ce nume necanonizate de poete vor propune antologatoarele pentru volumul secund, cel care va acoperi aproximativ încă şapte decenii de literatură, adică mai mult decît dublul perioadei acoperite de acest prim volum. Abia atunci vom avea, eventual, ce discuta. Eu însă nu cred că există poetă importantă nerecunoscută ca atare sau dintre cele „uitate pe nedrept de istorie“. Numele de „zeiţe binecunoscute ale literaturii“ ante-decembriste vehiculate în prefaţă, cele aşa-zis norocoase, sînt doar ele suficiente pentru un extraordinar volum în sine. Iată încă o întrebare: poete precum Maria Banuş, Ana Blandiana, Constanţa Buzea, Nina Cassian, Magda Cârneci, Nora Iuga, Mariana Marin, Angela Marinescu, Ileana Mălăncioiu, Marta Petreu sau Elena Ştefoi (ca să nu mă întind şi cu alte nume precum Gabriela Melinescu, Florenţa Albu, Ioana Ienonim sau Veronica Porumbacu) îşi ocupă sau nu locul meritat în canon (antologii, studii, cronici, citări, premii)? Discuţia despre prezenţa în manuale cred că face un subiect separat de vreme ce toată literatura contemporană, scrisă de bărbaţi şi femei deopotrivă în ultimii patruzeci de ani, este nedreptăţită.

Un secol de poezie română scrisă de femei este, în ciuda politizării lui neargumentate rostogolind clişeele discursului feminist la modă, un proiect admirabil, interesant şi necesar, care ar merita să devină material auxiliar în şcoli, şi pentru că oferă o mostră de poezie la superlativ, dar şi pentru că pune problema identităţii de gen în expresia lirică. Şi iată şi o ultimă întrebare: un poem care vorbeşte despre identitatea de gen rămîne relevant doar pentru gen (adică trebuie afirmat şi discutat ca atare) sau devine, de fapt, universal şi transcende genul? Cum preferaţi?

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

shutterstock 2114384846 jpg
Tacticile de război ale Rusiei îi expun slăbiciunile militare. Cum le justifică oficialii ruși
După ce și-a văzut spulberate speranțele de a captura Kievul, Moscova a apelat la distrugerea totală a Ucrainei, doar că această tactică este doar o manifestare a neputinței, scrie The Guardian.
dani otil
Marea dilemă a lui Dani Oțil după ce i-au picat din cer 15.000 de euro: „O fi vreo moștenire?“
Dani Oțil, simpaticul prezentator TV, se ală în mare dilemă. Nu știe ce să facă după ce într-un cont de-al său au apărut 15.000 de euro. Nici banca nu a reușit să-l lămurească, motiv pentru care Dani se teme să se atingă de ei.
Submarin in Marea Neagra FOTO  webnovosti.info via zn.ua
Submarin nuclear depășit de un obiect neidentificat, care mergea cu o viteză mai mare decât cea a sunetului. Când a vut loc incidentul
Întâlnirea incredibilă, care a avut loc la sfârșitul anilor 1990, a ieșit la iveală după ce un om de știință aflat la bord a decis să vorbească pentru un canal de YouTube și să dezvăluie experiența sa terifiantă.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.