Poezie la superlativ

Publicat în Dilema Veche nr. 833 din 6 - 12 februarie 2020
Poezie la superlativ jpeg

● Un secol de poezie română scrisă de femei. Volumul I (1990-2019), antologie de Alina Purcaru şi Paula Erizanu, cu fotografii de Irisz Kovacs, Editura Cartier, 2019.

În 2019, anul literaturii femeilor, cum l-am numit eu în bilanţul de sfîrşit de an, pe lîngă cele patru volume colective de contribuţii teoretice/publicistice importante pentru feminismul românesc (Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în România modernă de Mihaela Miroiu şi Maria Bucur, Humanitas; Ea. Perspective feministe asupra societății românești, coord. Oana Zamfirache, Curtea Veche; Zoe, fii bărbată! Coduri de gen în cultura României contemporane, coord. Mihaela Ursa, Paralela 45, şi Dragă Virginia. Scrisori din ţara mea, Black Button Books) şi recuperarea unei părţi a publicisticii Sofiei Nădejde (Despre creierul femeii şi alţi demoni, ediţie de Maria Cernat şi Adina Mocanu, Paralela 45), au apărut şi cîteva antologii dedicate literaturii scrise de femei: In the mood for love. Antologia prozei erotice feminine din România (selecţie de Marius Conkan, Paralela 45), Artă a revendicării. Antologie de poezie feministă (coord. Medeea Iancu, ediţie electronică disponibilă pentru descărcare gratuită pe literaturasifeminism.wordpress.com) şi acest prim volum dedicat poeziei ultimelor trei decenii.

În primul rînd, trebuie să remarc o dată în plus importanţa, ineditul şi eleganţa acestei serii intitulate pe bună dreptate „Cartier de colecţie“, ajunsă la nr. 24, în care poeţii antologhează poeţi în volume ilustrate cu lucrările cîte unui fotograf. De data aceasta, poetele şi publicistele Alina Purcaru (n. 1982) şi Paula Erizanu (n. 1992) au avut ideea strălucită de a pune laolaltă o selecţie din poezia scrisă de treizeci şi şase de poete debutate de la Revoluţie încoace, demers care trebuie că n-a fost deloc uşor. În primul rînd, din cauza faptului că trebuiau identificate toate poetele semnificative din cele mai fertile (no pun intended) trei decenii ale poeziei scrise de femei: în nici o altă perioadă din istoria literaturii române n-au publicat şi nu s-au remarcat mai multe scriitoare.

În al doilea rînd, din cauza faptului că trebuiau selectate un număr redus de texte semnificative deopotrivă stilistic şi tematic din – în cazul Ruxandrei Cesereanu, spre exemplu – chiar şi peste zece cărţi de poezie. Selecţia celor treizeci şi şase de poete (dintre care trei din Republica Moldova – Irina Nechit, Maria Şleahtiţchi şi Liliana Armaşu –, patru care nu mai trăiesc în România – Rodica Draghincescu, Saviana Stănescu, Gabi Eftimie şi Ruxandra Novac –, o scriitoare despre care nu se mai ştie mare lucru, Judith Mészáros, o poetă debutantă, Iuliana Lungu, şi o poetă de etnie romă, Bety Pisică, încă nedebutată în volum), din vreo patru generaţii diferite, cartografiază convingător harta poeziei de gen din postcomunism şi milenialism. Nu sînt întotdeauna foarte convins de selecţia textelor: (ca bărbat) ici-colo aş fi mizat pe alte poeme, iar din cele nouă volume ale Letiţiei Ilea, eu aş fi ales mai mult decît un singur poem.

Prefaţa antologatoarelor – scurtă şi echivocă, cu multe afirmaţii nefondate, tendenţioase sau doar profund discutabile – este, din păcate, sub nivelul demersului. Alina Purcaru şi Paula Erizanu vorbesc despre „poetele care sînt mai uşor uitate pe parcursul carierei literare, dar şi după ce se sting din viaţă“, despre „contextul ostil afirmării poetelor“ şi „o istorie tăcută a poeziei scrise de femeie, uneori sugrumată abrupt“, despre „vremuri ostile afirmării scriitoarelor“ şi „temele care interesează poeţii bărbaţi sînt interpretate ca teme universale, majore, iar cele abordate de poete – ca teme minore“ sau despre cum „fetele îşi fac loc în canon mult mai greu“ şi, deci, e nevoie de „scuturarea canonului şi chestionarea lui, aducînd voci uitate sau necunoscute“. Toate aceste afirmaţii conţin o doză mai mică sau mai mare de neadevăr sau, cel puţin, sînt perfect valabile şi pentru poeţii bărbaţi. Au existat poeţi care au făcut puşcărie sau au avut probleme cu autorităţile din cauza poeziei lor (din varii motive: de la Bogza, Voiculescu şi Gyr la Dinescu şi Ianuş), iar Dimov, Brumaru, Foarţă, Stoica sau Abăluţă, ca să dau doar aceste nume, încă se confruntă cu prejudecata temelor minore, pe cînd lista poeţilor bărbaţi uitaţi de istoria literară (din varii motive: plecarea din ţară, moartea prematură, puţinătatea operei) este destul de lungă. În chestiunea temelor minore, antologatoarele se întreabă retoric „de ce nu ar fi graviditatea mai universală decît experienţa războiului“. Întrebarea e legitimă, dar nu ştiu dacă are fundament: a pretins/considerat/sugerat cineva vreodată o asemenea enormitate? Cărţile/poemele scrise în anii 2000 dedicate experienţei gravidităţii/maternităţii au avut parte de o receptare entuziastă (romanul-poem Cerul din burtă al Ioanei Nicolaie a fost chiar reeditat). Ar fi de văzut însă dacă şi ce anume s-a mai scris pe această temă în interbelic şi în postbelic.

(Există însă întrebări esenţiale care trebuie ridicate pentru a afla cauzele. De ce femeile scriu mai degrabă poezie decît proză scurtă? De ce avem atît de puţine femei care fac, în mod regulat, critică de întîmpinare? Cum se explică faptul că avem, în schimb, atît de multe editoare? Spre exemplu, de ce nu există mai mulţi scriitori/scriitoare, indiferent de gen, de etnie romă? Dar astea sînt alte tipuri de discuţii.)

În ceea ce priveşte selecţia de faţă, absolut toate fişele bio-bibliografice ale poetelor contrazic, cumva amuzant, teza din prefaţă care forţează ideea discriminării şi a lipsei recunoaşterii literare: „fragmente din cărţile ei au fost incluse în manuale pentru liceu“, „una dintre cele mai apreciate voci ale poeziei române“, „una dintre cele mai distincte voci ale poeziei române“ ş.a. Unde mai pui că sînt menţionate peste o sută de premii literare acordate cărţilor lor – practic, toate premiile literare pentru poezie disponibile în România: Premiul USR, Premiul „Eminescu“, Marele Premiu „Arghezi“, Cartea de Poezie a Anului, Tînăra scriitoare ş.cl. (Iată însă două întrebări legitime: de ce nu există şi un premiu pentru poezie cu numele unei poete? Şi care poetă, dintre cele care nu mai sînt în viaţă?) Aproape toate poetele selectate aici au fost premiate încă de la debut; de fapt, dintre cele treizeci şi şase de poete, doar două nu au în palmares premii. Tonul prefeţei vine, aşadar, în contradicţie cu succesul şi recunoaşterea poetelor selectate aici, dar ai putea înţelege că discursul încearcă să legitimeze mai degrabă volumul secund, cel care se va îndepărta, de fapt, de prezent.

Consider riscantă insinuarea că femeile ar deţine monopol pe nedreptăţile istoriei literare române (nu mă refer aici la alte spaţii culturale). Recuperarea literară per se nu are gen, este binevenită pe orice criteriu. În fine, rămîne de văzut ce nume necanonizate de poete vor propune antologatoarele pentru volumul secund, cel care va acoperi aproximativ încă şapte decenii de literatură, adică mai mult decît dublul perioadei acoperite de acest prim volum. Abia atunci vom avea, eventual, ce discuta. Eu însă nu cred că există poetă importantă nerecunoscută ca atare sau dintre cele „uitate pe nedrept de istorie“. Numele de „zeiţe binecunoscute ale literaturii“ ante-decembriste vehiculate în prefaţă, cele aşa-zis norocoase, sînt doar ele suficiente pentru un extraordinar volum în sine. Iată încă o întrebare: poete precum Maria Banuş, Ana Blandiana, Constanţa Buzea, Nina Cassian, Magda Cârneci, Nora Iuga, Mariana Marin, Angela Marinescu, Ileana Mălăncioiu, Marta Petreu sau Elena Ştefoi (ca să nu mă întind şi cu alte nume precum Gabriela Melinescu, Florenţa Albu, Ioana Ienonim sau Veronica Porumbacu) îşi ocupă sau nu locul meritat în canon (antologii, studii, cronici, citări, premii)? Discuţia despre prezenţa în manuale cred că face un subiect separat de vreme ce toată literatura contemporană, scrisă de bărbaţi şi femei deopotrivă în ultimii patruzeci de ani, este nedreptăţită.

Un secol de poezie română scrisă de femei este, în ciuda politizării lui neargumentate rostogolind clişeele discursului feminist la modă, un proiect admirabil, interesant şi necesar, care ar merita să devină material auxiliar în şcoli, şi pentru că oferă o mostră de poezie la superlativ, dar şi pentru că pune problema identităţii de gen în expresia lirică. Şi iată şi o ultimă întrebare: un poem care vorbeşte despre identitatea de gen rămîne relevant doar pentru gen (adică trebuie afirmat şi discutat ca atare) sau devine, de fapt, universal şi transcende genul? Cum preferaţi?

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

zona transnistria
Activist civic din Transnistria, condamnat pentru că a criticat războiul din Ucraina
Victor Pleșcanov, activist civic din Transnistria, în vârstă de 58 de ani, a fost condamnat la trei ani și două luni de închisoare, pentru ,, incitare la extremism".
Joe Biden FOTO Profimedia
Joe Biden, dezorientat în timpul unui discurs. S-a adresat unei parlamentare decedate VIDEO
Preşedintele american Joe Biden s-a adresat miercuri, în timpul unui discurs, unei parlamentare americane decedate, ceea ce a generat numeroase întrebări din partea presei la conferinţa de presă săptămânală.
hipertensiune pexels com jpg
Bolile cardiovasculare, un ucigaș tăcut care lovește în plin. Cifrele lipsei de educație
Societatea Română de Cardiologie transmite un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Inimii, în care subliniază importanța informării corecte a populației pentru prevenția și depistarea precoce a bolilor cardiovasculare.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.