Poeţi americani

Publicat în Dilema Veche nr. 521 din 6-12 februarie 2014
Poeţi americani jpeg

Din poezia americană modernă şi contemporană s-a tradus la noi, din păcate, foarte puţin. Practic, panoramele şi antologiile apărute în limba română în perioada postbelică pot fi numărate pe degetele unei singure mîini: Antologia poeziei americane moderne, realizată de Margareta Sterian (1947, interzisă în 1949, reeditată în 1973 şi în 2005), Introducere în poezia americană modernă de Serge Fauchereau (1974), Antologia de poezie americană de la începuturi pînă azi, realizată de Leon Leviţchi şi Tudor Dorin (1977-1978), Antologia poeziei americane în traducerea lui Ion Caraion (1979) şi Poezia americană modernă şi contemporană, în traducerea lui Mircea Ivănescu (1986).

După 1989, au mai apărut două: 66 de poeţi americani, ediţie de Ştefan Avădanei (1997) şi, cea mai recentă, Locul nimănui. Poezie americană contemporană, ediţie coordonată de Carmen Firan şi Paul Doru Mugur (Cartea Românească, 2006). Iar dintre antologiile de autor apărute în ultimii ani, în afară de Allen Ginsberg (tradus de Domnica Drumea şi Petru Ilieşu) şi de Charles Bukowski şi E.E. Cummings (traduşi de Dan Sociu), în 2012 au apărut: Sylvia Plath, Selected poems/Poeme alese (traducere de Elena Ciobanu, Paralela 45) şi T.S. Eliot, Opere poetice. 1909-1962 (traducere Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu şi Şerban Foarţă & Adriana-Carmen Racoviţă, Humanitas Fiction). Astfel că, apariţia de anul trecut a două volume din poeţi americani moderni reprezintă în sine un mic eveniment editorial. 

● John Berryman, Cîntece vis, traducere de Radu Vancu, Editura Armanis & Casa de editură Max Blecher, 2013.  

În ultimii ani, poezia lui John Berryman (1914-1971) a circulat la noi graţie revistei Poesis International, scriitorul american fiind deodată un nume intens vehiculat printre poeţii de la noi, aşa că era cumva de aşteptat ca Radu Vancu să îngrijească o ediţie, iar acesta s-a oprit asupra Dream Song-urilor, traducînd 50 dintr-un total de 385, cîte a publicat, cu totul, John Berryman în a doua jumătate a anilor ’60. Trebuie spus din capul locului că Radu Vancu a făcut o treabă minunată, şi nu doar în ceea ce priveşte traducerea (găsesc foarte nimerită formula bilingvă a cărţii), dar şi pentru că a oferit un tabel cronologic lămuritor cu privire la viaţa şi opera poetului, despre care la noi se ştie prea puţin. Radu Vancu marchează în tabelul cronologic şi evenimentele biografice majore din viaţa poetului (sinuciderea tatălui, dar şi propria tentativă, relaţiile amoroase tumultuoase, marile probleme cu alcoolul), precum şi paşii importanţi din cariera de poet şi profesor (volumele de poezie, eseurile, premiile) sau întîlnirile cu Dylan Thomas, Randall Jarrell şi ceilalţi maeştri moderni sau colegi de generaţie.

La final, postfaţa vine să adauge alte detalii care să ajute înţelegerea poeziei lui John Berryman şi plasarea ei în canonul postbelic american, Radu Vancu insistînd pe relativa lui marginalitate în relaţie cu Robert Lowell, aşa cum, zice el, la noi, Mircea Ivănescu a fost, în epocă, în umbra lui Nichita Stănescu. (Fac aici o paranteză pentru a remarca faptul că unul dintre poemele traduse de Mircea Ivănescu din Lowell în antologia mai sus menţionată este un poem în două părţi, dedicat chiar lui John Berryman, poet prezent şi el acolo, cu zece Cîntece de vis, din care patru se regăsesc, în traducere uşor diferită, şi în selecţia lui Radu Vancu.) Insist asupra postfeţei pentru că punerea în context a poeziei lui John Berryman, discutarea „pactului cu Tradiţia“ şi „pasiunea sa aproape iconodulă pentru Tehnică“ ajută enorm lecturii poemelor acestui scriitor „fără corelativ autohton“ pentru cititorul român: „Avem în Berryman cazul bizar al unui poet tehnicist ca un tradiţionalist britanic, dar nevrotic şi gebrochene Mann ca un expresionist neamţ. Un poet pentru care, pe de o parte, nici unul dintre marile lui proiecte nu poate fi conceput decît în relaţie cu un mare poem al tradiţiei.“ E vorba, fireşte de Wasted Land-ul lui Eliot pentru Homage to Mistress Bradstreet, şi de Song of Myself al lui Whitman pentru aceste Dream Songs, poeme cu o formulă tehnică (trei sextine în pentametru şi trimetru) aproape imposibil de transpus în română, şi cu o ţesătură intertextuală ce rămîne în mare parte inaccesibilă cititorului neavizat.

Căci, într-adevăr, felul în care colocvialismul, aluziile şi trimiterile autobiografice intră în reţeaua intertextuală mai vizibilă sau mai obscură a Cîntecelor vis, cu personajele, ritmurile şi tonalităţile diferite ale cîntecelor, cînd declamative şi incantatorii, cînd elegiace şi psalmodice, cu transcrierile lor bizare de limbaj, tăieturile bruşte de vers şi greşelile voite de exprimare, fac din aceste poeme „o junglă verbală“, după cum Radu Vancu citează foarte nimerit expresia lui James Dickey. 

Citiţi aici un poem de John Berryman.

● Jerome Rothenberg, Mistici, hoţi şi nebuni, traducere de Raluca & Chris Tanasescu (MARGENTO), Casa de editură Max Blecher, 2013.  

Tot o junglă verbală, însă într-un cu totul alt climat cultural, ca să mă exprim aşa, este şi (anti)poezia lui Jerome Rothenberg (n. 1931), un alt poet american contemporan major, dar care, spre deosebire de John Berryman, nu mai are nimic de tranzacţionat cu tradiţia. Nu cu cea modernistă, dar cu cea aparţinînd societăţilor indigene, căci Jerome Rothenberg, scriitor prolific, poet şi traducător, teoretician şi practicant de performance poetry, a altoit, la propriu şi la figurat, limbajul cult şi modern cu cel vechi al culturilor arhaice şi primitive, de la cea ebraică la cele amerindiene („primitiv înseamnă complex“), teoretizînd un concept poetic numit chiar etnopoetică, modalitate de explorare şi de expresivitate multilingvistică şi multiculturală.

Jerome Rothenberg a suprapus şi a intersectat limbaje şi referinţe dintre cele mai vechi şi mai diferite, apelînd la mai toate modalităţile tehnice posibile: traducere şi preluare, parafrazare, montaj, colaj. Iată primul său program, din 1960: „Poemul este înregistrarea unei deplasări de la percepţie la viziune. / Forma poetică e tiparul acelei deplasări prin spaţiu şi timp. / Imaginea psihică reprezintă conţinutul viziunii ce iese la lumină în poem. / Vehiculul deplasării e imaginaţia. / Condiţia deplasării e libertatea.“ Iată-l şi pe al treilea, din 1968: „Am tradus poezie amerindiană (inclusiv silabe «fără sens», cuvinte distorsionate & muzică) & mi-am explorat propriile surse ancestrale din lumea misticilor, hoţilor & nebunilor evrei. / Cred că în poezie totul e posibil & că încercările noastre anterioare de a o defini, «occidentale», reprezintă un eşec de percepţie care nu mai trebuie tolerat.“ Şi mai spune el, într-un eseu din 2004: „Am ajuns să mă gîndesc la apropriere, colaj şi traducere în termeni de ideologie“, afirmaţie esenţială, căci Jerome Rothenberg exact asta este: un poet-ideolog „mistic, hoţ şi nebun“, care îşi însuşeşte orice ajută libertăţii viziunii şi transcomunicării.

Jerome Rothenberg este un şaman al limbajului, cu incantaţii de free jazz porno-oniric, cu substrat politic (apar multe trimiteri la Holocaust), sau, după cum îl descrie Andrei Codrescu, „un performance magus, explorator al muzicii-mit şi antologator care a făcut să se întrepătrundă cîntecele rituale străvechi cu năzuinţele avangardiste într-o pînză neasemuită a aspiraţiei umane către mister şi frumuseţe.“ Inspirat intens de Tristan Tzara (deşi termenul Dada folosit de american face referire la un standard de jazz), etnopoezia fusion a acestui post-dadaist, a acestui experimentalist neo-suprarealist, nu este atît o junglă, după cum spuneam la început, cît un Babel performativ, o incantaţie a lui Finnegan, vocea unui cor de avataruri culturale.

Variată şi surprinzător de reprezentativă pentru opera unui asemenea poet, antologia realizată de Raluca & Chris Tanasescu – din care nimic nu e de citat, totul trebuie privit, citit şi rostit cu voce tare – este un tur de forţă pentru care cei doi nu pot fi lăudaţi îndeajuns.

Citiţi aici un poem de Jerome Rothenberg.

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Scandalul Dorian Popa versus restaurantul care l-a refuzat pe Cheluțu. „Ne criticați fără să ne cunoașteți” | adevarul.ro
Personalul restaurantului din Turda despre care vloggerul Dorian Popa a spus că nu l-a primit în incintă pe Cheluțu, câinele său, le-a dat replica artistului și fanilor săi.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.