Plastinare

Publicat în Dilema Veche nr. 478 din 11-17 aprilie 2013
Plastinare jpeg

Recunosc, literatura mi-a jucat ├«ntotdeauna feste ├«n chestiunile etice. Cel pu┼úin ├«n prim─â instan┼ú─â. De c├«nd m─â ┼čtiu, mi s-a p─ârut c─â o pagin─â bun─â ÔÇô adic─â bine scris─â ÔÇô r─âscump─âr─â (aproape) orice. Trebuie ┼či acum ÔÇô dup─â ce am tr─âit sute de m─âg─ârii legate de oameni care-┼či au paginile lor ÔÇô s─â dau un pas ├«napoi, s─â m─â g├«ndesc bine, ca s─â v─âd lucrurile dincolo de retoric─â, de sofisme, de conjecturi. A┼ča am p─â┼úit ┼či cu expozi┼úia ÔÇ×The Human BodyÔÇť de la Antipa. Am recomandat acum c├«teva s─âpt─âm├«ni aceast─â expozi┼úie, pe care voiam de mult s-o v─âd ┼či care a ajuns, ├«n cele din urm─â, la Bucure┼čti, ┼či am f─âcut-o din dou─â motive: ├«nt├«i, incitat─â de o lectur─â recent─â (┼či, totu┼či, c├«t se poate de dilematic─â) ÔÇô R─ât─âcitorii de Olga Tokarczuk, carte care analizeaz─â, mai profund dec├«t ar putea-o face orice studiu, pulsiunea ce st─â la baza acestei omene┼čti dorin┼úe de imortalitate, ad├«nc ├«nr─âd─âcinate ├«n corpul omenesc; am mai recomandat-o ┼či din curiozitate, auzisem de mult─â vreme de controversatele expozi┼úii ale ÔÇ×Doctorului MoarteÔÇť ┼či m─â ├«ntrebam cum vom reac┼úiona la happening-ul morbid.

├Äntre timp, de c├«nd cu toate aceste proteste etice, curiozitatea m-a cam p─âr─âsit, poate ┼či pentru c─â am lucrat ani de zile ├«n diferite s─âli de opera┼úie ┼či am v─âzut, ├«n toat─â splendoarea lor, suficiente organe omene┼čti. E drept, ├«ns─â, c─â atunci eram interesat─â mai degrab─â de fiziologie, mai exact de reluarea func┼úiei ├«ntrerupte temporar, de via┼úa care, eventual, continua. ├Än privin┼úa c─âr┼úii Olg─âi Tokarczuk (pe care o citeam ├«n timp ce expozi┼úia tocmai se deschidea), apari┼úia ei ├«n rom├óne┼čte (la Editura ART), simultan─â cu expozi┼úia de la Antipa, mi se pare, ├«n continuare, o stranie sincronicitate. R─ât─âcitorii e ├«ns─â un neobi┼čnuit puzzle de dileme contemporane ÔÇô aceea a expunerii unor corpuri f─âr─â via┼ú─â, manipulate ┼či modificate nelini┼čtitor, transformate ├«n m─ârfuri ┼či ÔÇ×desf─âcuteÔÇť peste tot ├«n lume fiind doar una dintre ele.

R─âspunsul budist la aceast─â dilem─â e simplu: noi nu s├«ntem corpul. A plastina (alt─âdat─â a mumifica sau a ├«mp─âia) un corp nu are nici o implica┼úie spiritual─â. Cel cre┼čtin e ├«ns─â diferit: la Judecata de Apoi, s├«ntem re├«ntregi┼úi ├«n corpuri. ┼×i cine va sta atunci (acum) s─â-┼či caute corpul ├«mp─âiat (ca acel personaj din R─ât─âcitorii, Angelo Soliman, diplomat exotic, ├«mp─âiat de ├«mp─âratul Francisc ┼či cerut zadarnic de fiica sa catolic─â), sau ÔÇô azi ÔÇô despieli┼úat, epurat de lichide ┼či de gr─âsime, ├«n vreo expozi┼úie itinerant─â? ├Än cartea Olg─âi Tokarczuk, r─ât─âcitoare s├«nt ┼či corpurile ├«ncremenite ├«n silicon, ┼či cele ale pelerinilor-vizitatori ce vin ├«n urma lor: ÔÇ×Expu┼či ├«naintea ochilor no┼čtri, ar─âtau ca ni┼čte m─ârfuri de pre┼ú, aduse de peste m─âri contra unor sume exorbitante ┼či pe care acum privirea le devoreaz─â. Mai ├«nt├«i m-am uitat cu mult─â aten┼úie la preparatele care pluteau ├«n recipiente din plexiglas, mici fragmente de corp ÔÇô s-ar putea spune: o expozi┼úie de ┼čuruburi, piuli┼úe, elemente de leg─âtur─â ┼či articula┼úii, acele elemente m─ârunte din corp, de obicei neapreciate la justa lor valoare ┼či de care nici nu ne amintim c─â exist─â. E o metod─â bun─â ÔÇô aerul nu intr─â, lichidul nu se evapor─â, nu exist─â pericolul de a se degrada. Dac─â ar veni un r─âzboi, maxilarul pe care ├«l aveam ├«n acel moment sub ochi avea mari ┼čanse s─â r─âm├«n─â neatins, chiar ┼či sub ruine sau cenu┼č─â. Dac─â ar fi izbucnit vreun vulcan, dac─â s-ar fi rev─ârsat marea ┼či s-ar fi n─âruit p─âm├«ntul ÔÇô arheologii viitorului s-ar putea bucura de aceast─â descoperire. Dar acesta este abia ├«nceputul. Pelerinii ├«naintau ├«n t─âcere, ├«n ┼čir indian, cei din spate ├«i gr─âbeau delicat pe cei din fa┼ú─â. Ce avem aici, ce va urma imediat, ce parte a corpului ne mai arat─â iscusi┼úii plastinatori, urma┼čii celor care ├«mp─âiau animale, ai anatomi┼čtilor ┼či ai prelucr─âtorilor de piei.ÔÇť

Probleme etice? Infime, c─âci nimeni nu se g├«nde┼čte, privind exponatele plastinate, c─â ar putea fi vreodat─â pe soclu. La expozi┼úia de la Antipa, mai multe organiza┼úii pentru ap─ârarea drepturilor omului au protestat ┼či au cerut ├«nchiderea ei, sprijinindu-se pe faptul c─â organizatorii de la GFExhibitions nu pot dovedi c─â aceste 200 de corpuri nu apar┼úin unor disiden┼úi chinezi uci┼či ├«n ├«nchisori. ├Än fond, e absolut bizar c─â toate ÔÇ×exponateleÔÇť provin din China ÔÇô ┼úar─â comunist─â, cu mari probleme ├«n respectarea drepturilor omului ÔÇô ├«n condi┼úiile ├«n care inventatorul plastin─ârii, doctorul Gunther von Hagens, s-a l─âudat ├«n repetate r├«nduri c─â 90% dintre contractele de plastinare s├«nt semnate cu compatrio┼úii s─âi germani sau cu diferite vedete de la Hollywood, avide ┼či de aceast─â form─â de nemurire.

Nu ┼čtiu cum se poate ie┼či din aceast─â dilem─â. Nu crede nimeni, nici m─âcar cei care viziteaz─â ├«n grupuri compacte expozi┼úia de la Antipa, c─â principalul ei scop e unul educativ, altfel am fi avut edi┼úii de mas─â ale atlaselor lui Papilian. S-ar putea s─â fie, mai degrab─â, exploatarea rece a acelei negre pulsiuni mortifere care ne ├«mpinge s─â privim orori (ÔÇ×Sindromului Lumii AbjecteÔÇť ├«l nume┼čte Olga Tokarczuk) la TV, pe ecranele computerelor, ├«n s─âli de cinema. Este o form─â de a te privi pe tine ├«nsu┼úi (despieli┼úat, aspirat ┼či plastinat) a┼ča cum n-ai putea s─â te vezi, at├«ta timp c├«t grani┼úa aceasta de piele (c─âci ├«mpieli┼úarea e str├«ns legat─â de s─ân─âtatea psihic─â) nu este ├«nc─âlcat─â. Nu ┼čtiu dac─â e bine sau e r─âu ÔÇô chestiunea etic─â ar trebui, ├«ntr-un stat de drept, rezolvat─â ├«nainte de deschiderea oric─ârei expozi┼úii ÔÇô, ├«ns─â voyeurismul acesta mortifer este, cu siguran┼ú─â, un simptom al lumii ├«n care tr─âim.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.