Pisica rupt─â a lui ╚śalamov

Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
├üngeles, triunfo y eleg├şa jpeg

Am citit s─âpt─âm├«na trecut─â o radical─â ÔÇ×scrisoare c─âtre prieteniÔÇť a lui Vasile Ernu intitulat─â ÔÇ×De la Gulag la stenograme sau cum am devenit radicalÔÇť, un text radical mai ales ├«n concluzii ┼či (lipsa de) alternativ─â, ├«ns─â interesant prin tonul drastic ┼či prin perspectiva asupra unei (nu ┼čtiu c├«t de reale) disolu┼úii a politicului la noi, ├«n acest moment. M-a interesat aceast─â scrisoare apocaliptic─â din dou─â motive: ├«n primul r├«nd, datorit─â tonului direct ┼či implicat; ├«n al doilea, datorit─â trimiterii la capodopera lui Varlam ┼×alamov, Povestiri din Kol├«ma. 

Vasile Ernu descrie o depresie general─â pe care ÔÇô cu minim─â obiectivitate ÔÇô nu po┼úi s─â n-o recuno┼čti ├«n jur. Ne-am pomenit ÔÇô f─âr─â s─â ┼čtim prea bine cum ┼či c├«nd ÔÇô ├«n plin dezastru social, economic, politic. Trebuie s─â tr─âie┼čti ├«n pur imaginar (nici m─âcar literar, c─âci literatura care se scrie ├«┼úi d─â, cel mai adesea, alte motive de deprimare) ca s─â mai vezi o gean─â de lumin─â. Se pleac─â din ┼úar─â pe capete, mai mult ca ├«n to┼úi cei 20 de ani scur┼či din decembrie 1989, se pleac─â mai r─âu ca dup─â mineriade, iar motivele par mai ales economice. ├Än fond ├«ns─â, motivul principal (aici s├«nt de acord cu V. Ernu) e pierderea speran┼úei ┼či a sensului, senza┼úia c─â jocurile s├«nt definitiv jucate. ┼×tiu ┼či eu, ca Vasile Ernu, oameni care n-ar fi plecat niciodat─â din Rom├ónia sau care s-au ├«ntors cu iluziile intacte acum c├«┼úiva ani ca s─â plece acum, cu ultimele puteri, oriunde v─âd cu ochii. S├«nt de acord cu tabloul clinic al depresiunii mai degrab─â omene┼čti dec├«t economice pe care o diagnosticheaz─â, cu ochi de prozator, Vasile Ernu, ├«n Rom├ónia anului 2010. Nu v─âd ├«ns─â leg─âtura direct─â cu recentele stenograme din scandalul V├«ntu ┼či, mai ales, mi-e foarte greu s─â le apropii pe acestea (┼či, la o adic─â, situa┼úia noastr─â azi, ├«n Europa civilizat─â) de gulagul polar din Kol├«ma anului 1938. De┼či, pot ├«n┼úelege, literarmente, hiperbola profetic─â, exagerarea ilustratorie, radicalismul literar... 

S├«ntem destui cei pe care ne-au ├«ngre┼úo┼čat profund afi┼čarea public─â a unor convorbiri telefonice private, reluarea pe micile ecrane, cu intona┼úie ┼či interpretare, cu accentuare ├«n func┼úie de efectul scontat, a unor discu┼úii din spa┼úiul personal. Nu e ├«ns─â o premier─â. Au mai existat, parc─â, ni┼čte stenograme care au f─âcut diferen┼úa la alegerile din 2004. Atunci a transp─ârut clar dispre┼úul noului schimb, postiliescian, pentru masele de manevr─â; acum apar ÔÇô cu claritate ┼či o nou─â doz─â de caraghiosl├«c ÔÇô rela┼úiile de putere dintre patronii de pres─â ┼či jurnali┼čtii din trusturile controlate de ace┼čtia. ┼×i totu┼či, atunci c├«nd ascult─âm vechea pies─â cu noi accente, a┼čeza┼úi comod ├«n fotoliu, ar trebui s─â ne punem m─âcar o secund─â ├«n locul victimelor colaterale ale acestui scandal. S─â ne ├«ntreb─âm dac─â tot ce vorbim, oric├«nd ┼či cu oricine, ar putea ajunge la urechile tuturor ┼či ar putea fi interpretat oricum. Tr─âim, totu┼či, ├«ntr-o ┼úar─â ├«n care legile s├«nt f─âcute ┼či votate la comand─â, iar ├«n ciuda acestui fapt, 51% din popula┼úie sus┼úine reintroducerea pedepsei cu moartea ÔÇô adic─â, ├«ncrederea vital─â ├«n sistemul judiciar... 

┼×i a┼ča ajung la motivul esen┼úial al acestor considera┼úii: apropierea ├«ntre Kol├«ma anului 1938 (anul cel mai cr├«ncen, dup─â ┼×alamov) ┼či Rom├ónia anului 2010. Apropierea ar fi motivat─â, spune Ernu, de apari┼úia, atunci ┼či acum, a unor blatnoi (bandi┼úi, ne-oameni) care-┼či impun punctul de vedere cu for┼úa, atr─âg├«nd astfel ÔÇ×disolu┼úia politiculuiÔÇť, a minimelor reguli. Din c├«te-mi amintesc, Kol├«ma lui ┼×alomov era, pentru cei mai mul┼úi dintre cei care ajungeau acolo, anticamera sigur─â a mor┼úii, t─âr├«mul ÔÇ×celor trei D: demen┼ú─â, diaree, distrofieÔÇť, zona sinistr─â a ÔÇ×termina┼úilorÔÇť, a celor care-┼či vedeau zilnic moartea cu ochii. Era zona extrem siberian─â (de peste dou─â m─âri, mai aproape de Polul Nord dec├«t de continent) a totalei extenu─âri ┼či a completei nep─âs─âri pentru cel─âlalt. Era iarna permanent─â, cu un ger de -50 de grade Celsius, ├«n care ├«nghe┼úau scuipatul ├«n aer ┼či sufletele ├«n cei ├«nc─â vii. S─â fim serio┼či! Putem vorbi ÔÇô cu destul─â ├«ndrept─â┼úire ÔÇô despre nep─âsarea din jurul nostru, despre corup┼úie ┼či sistem clientelar, despre lipsa de sens ┼či perspectiv─â. E ├«ns─â o impietate s─â folosim, chiar ┼či din disperare, lag─ârul de exterminare ├«n care canibalismul (celor evada┼úi, mai ales, c├«nd unul dintre de┼úinu┼úi era luat ÔÇ×pentru friptÔÇť) nu era o raritate, ├«n care cel mai neutru cuv├«nt putea fi considerat tr─âdare de ┼úar─â, adic─â moarte pe loc, ├«n care se produsese disolu┼úia omenescului, nu doar cea a politicului. 

La urma urmelor, ├«l invoc─âm at├«t de des pe ┼×alamov pentru c─â, fiind un extraordinar scriitor, ne capteaz─â ÔÇô mai ales c├«nd ne sim┼úim ├«n situa┼úii f─âr─â ie┼čire, precum cea pe care o tr─âim azi ÔÇô ├«n propriul univers deopotriv─â fic┼úional ┼či concentra┼úionar. Sim┼úim, citindu-l, c─â facem parte din aceea┼či lume, din acela┼či prezent obsedant ┼či acesta este unul dintre efectele ÔÇ×de realitateÔÇť ale adev─âratei literaturi. S├«ntem ├«ns─â, cu bandi┼úii no┼čtri cu tot, la milioane de ani lumin─â de iadul kol├«mian, ┼či chiar la enorm─â distan┼ú─â de ÔÇ×lag─ârul minunatÔÇť al lui Soljeni┼ú├«n, ├«n care (├«i repro┼ča ┼×alamov acestuia, ├«ntr-o scrisoare) nu existau p─âduchi ┼či borfa┼či-criminali, ├«n schimb existau linguri ┼či (miracol!) mai tr─âia ├«nc─â o pisic─â (prima hran─â ├«n orice lag─âr ┼čalomovian). A┼ča ├«nc├«t, p├«n─â mai dispunem ÔÇô liberi ┼či neasculta┼úi ÔÇô de pisicile noastre, s─â nu-l invoc─âm prea u┼čor pe ┼×alamov. M─âcar pentru c─â asta l-ar fi enervat groaznic.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.