Perfecțiunea neputinței

Publicat în Dilema Veche nr. 310 din 21-27 ianuarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
  • Angela Marinescu, Probleme personale, Editura Cartea Românească, 2009.

Puţini poeţi români au reuşit de-a lungul a peste zece cărţi să ofere o imagine de sine atît de coerentă ca Angela Marinescu, o poetă singulară nu doar ca limbaj, dar şi ca atitudine, mereu în priză cu propriul eu dintotdeauna bolnav, sălbatic, problematic. Privind retrospectiv, deşi n-a făcut o poezie cu substrat politic, a fost şi este, poate, cea mai nonconformistă scriitoare contemporană, o scriitoare care nu se revendică cu adevărat de la nici un ism (mereu cvasi sau post) şi care n-a făcut nici un compromis artistic. Poetica voluptăţii maladive a Angelei Marinescu (cîtă boală, atîta poezie!), cu tensiunea ei thanatică şi erotismul alterat lipsit de senzualitate, cu marginalul existenţial, vizionarismul sumbru şi radicalitatea expresiei, modul în care a compensat limitele corporalităţii cu intensitatea logos-ului şi felul în care a mixat revolta cu damnarea ereditară, toate acestea au nedumerit şi fascinat în egală măsură. E suficient să urmăreşti recenziile dedicate poeziei sale pentru a remarca lexicul tare folosit de criticii literari şi momentele lor de indecizie. Poezia Angelei Marinescu n-a fost confortabil nici de citit, nici de comentat. Şi-a pus mereu în dificultate cititorul, nepregătit să accepte un asemenea imaginar şi limbaj în cartea unei femei. De aici şi eticheta masculinităţii liricii Angelei Marinescu, unul dintre cele mai puternice clişee critice postbelice. În realitate, nici o scriitoare n-a mers atît de departe cu analiza propriei feminităţi, corporale şi psihice, nu neapărat în sensul complexităţii, cît în cel al curajului. Or, această îndrăzneală de a sonda sexualitatea, traumele, obsesiile, pînă la ultimele limite ale intimităţii, şi a se confesa fără nici o complezenţă a fost văzută ca un atribut exclusiv masculin. Mai direct spus, pînă la Angela Marinescu, nici o scriitoare n-a fost, într-un mod atît de direct, tragică.

Limbajul dispariţiei şi Întîmplări derizorii de sfîrşit se intitulau cele două volume din 2006 al Angelei Marinescu, printre cele mai bune ale poetei şi cu care aceste Probleme personale comunică perfect, precum părţile aceluiaşi corp textual supus capriciilor eredităţii şi memoriei, deci timpului. Nici una din temele poeziei sale nu lipseşte din acest nou şi mic volum: spectrul familiei, boala şi degradarea trupului ca o moştenire a „rudelor de sînge“ (vezi poemele „Toamna care a trecut“, „Flamenco“ şi „Poemul cel mai de jos“, cele mai bune ale cărţii), dependenţa de maladiv şi morbid ca o formă de toxicomanie existenţială, masturbarea ca agent al plăcerii necesare şi înlocuitor al sexului, în general, repulsiv („erotismul întins pe suprafeţe din ce în ce mai distruse“), solidaritatea şi compasiunea pentru cei învinşi, săraci, „singuri şi compromişi fizic“ (singura reminiscenţă de religios din acest volum). Sîngele, creierul, frigul/iarna şi şobolanii sînt metaforele recurente pentru „problemele personale“ reprezentate de handicapurile fizico-erotice, de marginalitatea socială, de obsesiile şi coşmarurile bolii, ale singurătăţii şi morţii. Dar, deşi lexicul, retorica şi temele sînt imediat recognoscibile, ceva e schimbat în această nouă carte despre care autoarea vorbeşte că ar fi şi ultima. Ceva o şi îndreptăţeşte să vorbească astfel. E vorba de o anume oboseală / uzură / epuizare nu afirmată ca atare, dar subsumată unei teme noi: bătrîneţea. Dacă cunosc atît de bine pe cît cred poezia Angelei Marinescu, nu mă înşel spunînd că doar o singură dată (în poemul de deschidere al volumului Limbajul dispariţiei) poeta foloseşte cuvîntul „bătrîneţe“. În ultimele cîteva volume, cel puţin, nu-mi amintesc să fi tatonat tema bătrîneţii. În Probleme personale însă, poeta îşi schimbă, pentru prima dată, vîrsta: „cînd arzi o floare roşie între picioare se apropie moartea / te sufoci şi vomezi / peste grădini degradate / frica faţă de poezia bătrîneţii, / o reptilă ce-ţi taie răsuflarea, / o surprind că mă epuizează cu o grosolănie de o feminitate masculină / bătrîneţea e o cîrpă pe care o foloseşti după consumarea / unui act homosexual / o cîrpă contorsionată ca o rufă...“ („Nu putem judeca realitatea cu bun-simţ“). Un alt poem se deschide cu versul „pentru că am îmbătrînit din greu“, în alt loc citim „sînt bătrînă“, altundeva, „sînt o hoaţă bătrînă“. Trupul a fost bolnav (suferea), acum el îmbătrîneşte (devine şi mai neputincios).

Vîrsta aduce cu sine o relativă îmblînzire a limbajului – mai puţin provocator decît în precedentele volume –, dar asta şi pentru că-l implică discret într-o reevaluare a scrisului pînă atunci atît de corporalizat. Se uzează poezia odată cu trupul? Cum ştii cînd ai scris ultimul vers tînăr? „Nebunia de a nu mai scrie poezie“ devine, astfel, una din temele şi problemele personale. Scriitorii – în mijlocul cărora poeta nu s-a adaptat niciodată şi de care se delimitează, cu o anume fraternitate, în continuare – s-au transformat din „aristocraţi romantici“ în „agenţi“ preocupaţi să dejoace proiecte culturale. „Cînd ai devenit neputincios, ai atins perfecţiunea“, îi consolează poeta pe ceilalţi scriitori poate pentru că e singura care a avut revelaţia că scrisul perfect este, ca şi viaţa, dintotdeauna pervertit, pură expresie a neputinţei. Versul „un fel de politică formală a puterii / poeziei / de a o rupe cu poezia“ are ceva din sublimul ideii de sinucidere, în timp ce poemul „Rezistenţe arse“ se conturează ca o declaraţie de diferenţă a Angelei Marinescu pentru care scrisul n-a fost niciodată moft existenţial, mijloc de parvenire socială sau promisiune a mîntuirii, ci un lung, şi întunecat, şi violent drum al neputinţei: „scriitorii au devenit rezistenţi la scris. / ei au devenit profesioniştii rezistenţei la scris. / scrisul nu mai are nici o putere asupra lor / şi, astfel, au devenit epave înfricoşătoare, anarhişti, / amorali, atei, histrioni libidinoşi, violenţi şi obsedaţi. / în loc să îi apere scrisul îi apasă, / ca o banchiză de gheaţă, / o balenă obosită şi bolnavă. / ca să terminăm odată cu această stare de lucruri / ar trebui inventate metode de stîrpire a scriitorilor, / rapide, primitive şi eficiente, / eventual, un ultraaparat kafkian, / ca să le distrugă degetele de la mîini, / mîinile sau chiar muşcătura rece a scrisului / uterul invocat cu furie şi / penisul invocat cu delicateţe / să vadă şi ei ce înseamnă / să facă gărzi de noapte / inutile şi reci / pe culoarul fără sfîrşit“.

 Într-un fel sau altul, multe dintre poetele douămiiste s-au revendicat de la poezia Angelei Marinescu. Obsesiile, voluptăţile, spasmele şi violenţa pot fi copiate, dar transferul de intensitate şi de adevăr rămîne un proces imperfect pentru că în spatele cuvintelor se află mereu viaţa şi trupul. Poezia Angelei Marinescu este originalul, restul sînt doar versuri triviale fabricate în China.

P.S. Dl Bedros Horasangian, pe care l-am recenzat în nr. 286 al revistei, îmi dă o replică în (alteori, onorabila) revistă ieşeană Timpul, nr. 132: „Un dobitoc de la Dilema veche m-a acuzat că vreau să epatez prin cultură. Ce să-i spui dobitocului despre cultura şi plăcerile tale? Aveam de gînd să-l pocnesc golăneşte, cu prima ocazie, ca să vadă cum e cu cultura de cartier. Dar gestul lui Traian Băsescu m-a făcut să renunţ. Asta e, uneori, mai şi renunţăm la anumite plăceri.“ Se pare că nu prin cultură vrea dl Horasangian să epateze. Nici n-ar avea cum. Argumentele domniei sale, imbatabile, arată chiar cît de mult m-am înşelat!

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.