Pentru scrierea creatoare

Publicat în Dilema Veche nr. 473 din 7-13 martie 2013
Pentru scrierea creatoare jpeg

● Alexandru Muşina, Teoria şi practica literaturii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2013.

„După mai bine de douăzeci de ani petrecuţi în cenacluri, am ajuns la concluzia că ceea ce-i deosebeşte pe adevăraţii scriitori de simplii veleitari nu e doar talentul, ci şi munca depusă, efortul pe care cel ce scrie e dispus să-l facă pentru a găsi cea mai adecvată expresie pentru ceea ce vrea să comunice. Veleitarii au în comun o idee: nimic mai uşor decît a face literatură... Din păcate, ideea că se poate face literatură fără nici un fel de cunoaştere a «meseriei» e mai răspîndită decît credem. Nimeni – sau aproape nimeni – nu-şi închipuie că, luînd o pensulă în mînă, gata, a ajuns pictor, nimeni nu are pretenţia că e muzician dacă şi-a cumpărat o vioară, însă majoritatea cred că ar putea scrie literatură, dacă ar vrea, dacă ar avea timp, chef etc.“, scrie Alexandru Muşina la începutul unui eseu, din 1989, intitulat chiar „Literatura ca meserie“. De altfel, Alexandru Muşina este primul scriitor de la noi care a ţinut un curs de scriere creatoare, şi nu e prima dată cînd face o pledoarie pentru ca acest tip de cursuri/ateliere să fie introduse în programele facultăţilor de filologie de la noi, ba chiar şi ca materie opţională la alte facultăţi sau licee. În acest volum compozit de eseistică (ce conţine şi un interviu şi un ciclu de poeme) pledoaria sa se bazează, în fond, pe pasiunea investită şi pe cunoaşterea acumulată în atîţia ani de literatură. Acum 24 de ani, Alexandru Muşina era de părere că meseria scrisului nu se învaţă nici la „Poşta redacţiei“ revistelor literare, nici în cenacluri şi, am putea adăuga acum, nici pe platformele literare online. Scrisul se învaţă citind, imitînd, experimentînd şi, eventual, fiind ucenic pe lîngă un maestru, această metodă luînd forma cursurilor de scriere creatoare ţinute de un scriitor. Care ar fi beneficiile? Dezvoltarea creativităţii şi a capacităţii de expresie, cultivarea şi îmbunătăţirea formelor de expresie prin scris, menţinerea şi stimularea interesului pentru literatură şi, nu în ultimul rînd, rafinarea propriilor personalităţi şi a relaţiilor sociale.

Scrierea creatoare (voi folosi această sintagmă, deşi eu prefer „scriere creativă“) este, într-adevăr, o disciplină, din păcate, fără prea mare trecere în mediile universitar şi editorial de la noi, unde se crede, adesea, fie că scrisul este un talent nativ, fie că e o artă care „se fură“ de la maeştri, oricum nu se poate preda la şcoală ca pe-o materie de rînd. Din fericire, în tot mai multe universităţi există astfel de cursuri şi mă aştept ca pe viitor să existe şi contribuţii româneşti, mai ales că mulţi scriitori de la noi predau în facultăţi şi ar putea, la un moment dat, să alcătuiască manuale sau ghiduri de scriere creativă – asta dacă nu cumva astfel de cărţi/cursuri au început să apară deja pe la editurile academice. (Fac aici o paranteză pentru a spune că, mergînd chiar mai departe decît pledoaria lui Alexandru Muşina, eu cred cu toată convingerea că nu doar elevii şi studenţii au nevoie de scriere creatoare, dar şi mulţi dintre scriitorii deja publicaţi care nu beneficiază, în general, de serviciile unor redactori de carte cu adevărat profesionişti.) Dintre scriitorii de la noi care ţin sau au ţinut astfel de cursuri în facultăţile de filologie pot fi enumeraţi Mircea Cărtărescu, Simona Popescu, Romaniţa Constantinescu, Ruxandra Cesereanu, Andrei Bodiu sau Daniel Vighi, dar mai sînt şi alţii. Cert e că, exceptînd Sertarele cu ficţiune, manualul de scriere creativă al Simonei Constantinovici (Bastion, 2009), pe care nu l-am citit, Gramatica Fanteziei. Introducere în arta de a născoci poveşti de Gianny Rodari, plus cele două traduceri ale cursurilor Ninei Munteanu, Manual de scriere creativă. Scriitorul de ficţiune. Fă-te publicat! Apucă-te de scris! şi Scriitorul de jurnal. Descoperirea vocii interioare (Paralela 45, 2010-2012), alte ghiduri de acest fel în limba română nu am găsit, nici în librării, nici pe Internet. Nina Munteanu, despre care am scris aici, este o scriitoare canadiană de origine română, autoare de literatură science-fiction care organizează şi ateliere de scriere creativă pentru scriitorii începători. Manualele ei sînt, de fapt, nişte compilaţii din alte manuale şi ghiduri de gen, nici măcar din cele mai bune, aş adăuga, dar problema constă în faptul că lipsa ei de talent şi de fler literar, vizibile în exemplele cu care lucrează, nu sînt pe măsura hărniciei.

Ajungem astfel la o altă problemă. Într-un alt eseu, din 2006, „Şi scrisul se învaţă, nu-i aşa?“, Alexandru Muşina îşi pune această problemă, esenţială: „Cine să predea scrierea creatoare? Profesorul doctor (& conducător de doctorate), care n-a mai scris o poezie din liceu, sau a produs cîteva cărţi beletristice de perfect veleitar, sau un scriitor foarte bun, recunoscut în breaslă (a scriitorilor), dar din afara facultăţii?“ E aici o problemă tehnică, şi anume faptul că la noi facultăţile nu invită scriitori să ţină prelegeri/cursuri, la noi trebuie să ai doctorat şi să fii angajat al unei facultăţi (de altfel, cursuri private de scriere creatoare ţin, momentan, Florin Iaru, Cristian Teodorescu sau Iulian Tănase), Alexandru Muşina subliniind că cel care predă astfel de cursuri trebuie să fie, citîndu-l pe Pound, un scriitor care a scris „măcar un vers valabil“ în viaţa lui. Personal, nu cred că e suficient, dat fiind că orice scriitor (sub)mediocru are, statistic vorbind, „şansa“ să „nimerească“ cel puţin un vers valabil. L-aş aduce aici în discuţie pe scriitorul Andrew Cowan, actualul conducător al masterului de scriere creativă de la University of East Anglia, primul şi probabil cel mai bine cotat master de gen din lume. Aşadar, cine să conducă un atelier de scriere creatoare: ar trebui să fie un maestru, un scriitor consacrat sau e suficient un profesor cu experienţă? Andrew Cowan spune: „În domeniul scrierii creatoare a insista ca un profesor să fie un autor de succes este un lucru destul de controversat. De fapt, e important să fi experimentat eşecul pe cît este să te fi bucurat de succes. Cineva care este familiarizat cu eşecul şi care a găsit soluţii la încercările eşuate din trecut, cineva care s-a luat la trîntă cu limba şi forma şi pînă la urmă a învins, care a reuşit să transforme limbajul în ceva eficient, ei bine, acea persoană a făcut deja o călătorie care a echipat-o cu cele necesare unui profesor al scrisului.“

În fine, în „Breviarul începătorului“, scriitorul şi profesorul Alexandru Muşina oferă cîteva reguli „în primul rînd poeţilor, dar şi junilor prozatori“, pe care mi se pare util să le copiez aici pe scurt, fără dezvoltările din carte: 1) citiţi cît mai multă poezie/proză universală de calitate; 2) nu fiţi provinciali, chiar dacă „mentorii“ voştri sînt; 3) nu vă lăsaţi păcăliţi de „mode“; 4) nu vă reduceţi, din conformism, posibilităţile de expresie: a) nu există genuri majore şi genuri minore; b) nu există „formule“; 5) fiţi modeşti; 6) nu fiţi ţuţări; 7) nu dezarmaţi, nu vă subestimaţi; 8) „tenacitatea e primul semn de talent“; 9) scrieţi ce vă place; 10) concentraţi-vă asupra „producţiei“, nu asupra „vînzării“; 11) fiţi scriitori, nu jurnalişti sau profesori; 12) nu vă desconsideraţi cititorii; 13) nu vă consideraţi cititorii geniali; 14) nu fiţi „ideologici“; 15) recitiţi-vă textele cu voce tare; 16) nu scrieţi pentru „specialişti“; 17) citiţi textele despre arta scrisului, ale poeţilor şi prozatorilor; 18) nu încremeniţi în proiect; 19) preferaţi critica celor de aceeaşi vîrstă cu voi; 20) nu vă supăraţi pe cei care vă critică; 21) cînd scrieţi, încercaţi să fiţi „obiectivi“, să vă „impersonalizaţi“; 22) nu vă limitaţi, în lecturi, în interese, în cunoaştere, doar la literatură; 23) citiţi Nu de Eugen Ionescu; 24) prin urmare: a) luaţi acestea ca pe o serie de sfaturi, nu ca pe un set de recomandări obligatorii, fiindcă b) pînă la urmă, fiecare îşi defineşte singur obiectivele şi c) nu vă pierdeţi umorul. Restul, în cartea şi la cursurile lui Alexandru Muşina!

Citiţi aici un poem din secţiunea literară a volumului.

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase de pe Transapuseana, cel mai scump drum din ţară. Primul tronson este aproape gata VIDEO
Primul tronson din drumul de 78 de kilometri, care face legătura între Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74), va fi recepționat în decembrie.
image
Schimbarea la față a Bisericii Ortodoxe Române: Aprobarea Sfintei Mucenițe Anticorupția
Sfântul Sinod a făcut publice măsurile pe care le ia pentru a combate corupția din cadrul Bisericii Ortodoxe. Preoții nu vor mai putea solicita și primi donații decât dacă acestea sunt de un real folos unităţilor bisericeşti, iar cei care vor fi prinși cu mită riscă excluderea din BOR.
image
Cât se pierde dintr-un porc viu după tăiere: Prețul real al unui kilogram de carne
Porcii „în viu” se vând cu prețuri cuprinse între 15 și chiar 25 lei/kg, însă puțini știu că după tăiere se pierde un procent uriaș din greutate, ceea ce face ca prețul să fie mult mai mare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic