Peisajul patriei se povesteşte

Publicat în Dilema Veche nr. 481 din 3-8 mai 2013
Peisajul patriei se povesteşte jpeg

Am avut bune ecouri în legătură cu reluarea, nu demult, a „Decalogului“ lui Mircea Nedelciu în Dilema veche. Asta poate şi pentru că, în acel text-manifest din 1983, se simte nu doar meseriaşul literaturii, cel care ştie din citite şi din scrise ce căi bătute să evite, cum să construiască, cum să intre în poveste şi mai ales cum să iasă (onorabil) din ea, fără să-l frustreze pe cititor, „noul personaj principal“ al unei literaturi care, şi-atunci, tocmai se schimba. Pe lîngă acest rar profesionist, dintr-o specie aproape cu desăvîrşire dispărută azi, Nedelciu mai era şi un inovator în limbaj, cum astăzi numai Angela Marinescu, Gheorghe Iova sau Marin Mălaicu-Hondrari îşi mai bat capul să fie. La Nedelciu, inovaţia era întotdeauna dublată de o vastă cunoaştere a literaturii, nu trebuie decît să-l recitiţi ca să vă amintiţi asta. Cînd încălca graniţe şi tabuuri reconfirmate, Mircea Nedelciu ştia bine cum s-o facă, de ce o face şi cu ce efecte literare.

Cînd schimba persoanele (şi numele acelui personaj) de cîteva ori pe aceeaşi pagină, cînd i se adresa cititorului ca între prieteni (sau dimpotrivă), Nedelciu era deopotrivă prof de literatură şi exterminator al poncifelor. Iar adresarea „la cititor“ era şi tehnică, şi ironică, şi premonitorie: „Dumneavoastră aveţi o gîndire foarte rapidă, o gîndire de om al secolului al XX-lea sau al XXI-lea (mi-e greu să cred că un om al secolului al XIX-lea ar putea să citească această povestire scrisă abia în 1982), aşa că, imediat după ce aţi citit titlul, aţi şi înţeles un sfert din text şi vă aflaţi cu ochiul pe la rîndul al cincisprezecelea, vă uitaţi acolo aşa, pur şi simplu pentru a vă confirma cele deja înţelese“ („Povestire eludată“). Literatura care astăzi pare că a comutat spre „viaţă“ (sociologie, comportamentism, realitate abia disimulată) era şi atunci viaţă-realitate-comportament, însă într-un mod conştient, dinăuntrul literaturii – poate şi de asta ţintea mult dincolo de ea. Orice-ar spune oricine, reinventarea genuinului, a „talentului înnăscut“ sau a studiului de caz „reprezentativ“ aduce, în prezent, cu reinventarea apei calde. Iar pastişarea „manierelor“ occidentale în vogă acum 30 de ani nu reprezintă decît exerciţii de seminar, de felul celor recomandate începătorilor, de Alexandru Muşina la cursurile sale de scriere creativă.

Dintre lemele lui Nedelciu, a cincea – „Peisajul unei ţări străine poate fi descris, al patriei se povesteşte“ – mi se pare şi cea mai subversivă. Şi asta nu doar pentru că volumul de povestiri, Amendament la instinctul proprietăţii, din care face parte „Decalogul“, e publicat în 1983, nu doar pentru că el era dedicat, nediferenţiat, „literaturii române din ultimele trei decenii“, nu doar pentru că a apărut cu un motto transparent din G. Călinescu despre „Instinct şi raţiune“. Subversivitatea volumului cu pricina şi a povestirii eliptice din „Decalog“ vine dintr-o simultană situare – a personajelor, a cititorului, a autorului – aici şi dincolo: aici, în România comunistă, şi dincolo, în lumea liberă, unde unele dintre personajele lui Nedelciu se trezesc că visează să plece. Peisajul ţării străine e însă inert, fără viaţa pe care povestirea o poate aduce. În „Povestire eludată“, ţara de dincolo de graniţe e doar o constelaţie de noduri (de aeroporturi, precum cel în care l-am întîlnit şi eu, ultima dată, pe Mircea Nedelciu, prin 1994), un loc în care personajele îşi caută cu disperare autorul ca să le dea consistenţă prin povestire: „Giulai îl întîlneşte în ’81 pe aeroportul din Zürich. El vine de la Lisabona, cine ştie ce treburi a avut pe acolo. Ea, Giulai, care între timp a divorţat de Maicăl şi e căsătorită a doua oară (are doi copii frumoşi şi amîndoi stau cu ea şi cu soţul de-al doilea) vine de la Stockholm. Îmi poate spune ce discuţie a avut cu el, cu Claudio, pe aeroportul din Zürich numai dacă promit că nu voi povesti niciodată nimănui. Îmi interzice chiar.“ În „Voiaj chimic“, ţara străină intră în text printr-un epistolar colecţionat cu grijă de ghidul ONT George, un Don Juan blazat şi cinic care bîntuie visele „turistelor“ francofone însoţite de el în voiaje carpatine şi provoacă recunoştinţa domnilor de vîrsta a treia.

Patria însă se povesteşte, ţara proprie, cu consistenţa ei fabulatorie, este chiar viaţa, adică acel ceva care provoacă literatura. În extraordinara povestire care dă titlul volumului din 1983 (şi care ar trebui predată, pe felii, aspiranţilor literari), protagoniştii capătă identitate în funcţie de „diferenţele de consistenţă a luminii în acelaşi anotimp în cele două colţuri ale ţării“, în funcţie de felul în care fiinţele din jur de raportează la ei, în funcţie de opririle pe un drum care străbate toată ţara, de la Constanţa la Oradea şi înapoi. Cu siguranţă însă, paralel cu drumul oblic care barează acea Românie pierdută, în textul lui Nedelciu mai trebuie urmărită şi calea ironiei sale ambivalente, dar răspicate, măcar pentru că felul în care o „făcea“ a rămas încă unic în literatura română.

Coperta Muzeul jpg
Carte nouă la Charmides: „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea
Vă prezentăm un fragment din „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea, volum de versuri publicat de curînd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Şoferii nu vor mai putea parca gratis în centrul Bucureştiului
Începând cu luna august şoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate în centrul Capitalei sau pe trotuar, a anunţat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre şi bariere automate, iar cei care parchează pe trotuar vor fi sancţionaţi.
image
Un apropiat al lui Kadîrov susţine că cecenii „vor merge înainte până la Berlin” dacă „Putin nu îi va opri” VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kadîrov, Magomed Daudov, preşedintele parlamentului cecen, afirmă că unităţile cecene care luptă în Ucraina „vor merge înainte până la Berlin” dacă „Putin nu le va opri”.
image
Firmă IT din Cluj implicată în eşecul unuia dintre cele mai aşteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la eşecul lansării unuia dintre cele mai aşteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firmă IT din Cluj, arată Forbes în ediţia internaţională. Articolul a declanşat o serie de mărturii de la angajaţi ai companiei, dar şi o reacţie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.