Pe scurt, din viaţă

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
Pe scurt, din viaţă jpeg

ÔŚĆ Anca Vieru, Felii de l─âm├«ie, Editura Polirom, 2015.  

La sf├«r┼čitul lunii ianuarie, site-ul

├«┼či invita cititorii s─â voteze, pe genuri, cele mai bune c─âr┼úi rom├óne┼čti ale anului trecut. Partea cu adev─ârat interesant─â a anchetei nu era at├«t preferin┼úa obscur─â a cititorilor (pentru c─âr┼úile de proz─â inept─â ale unor nume precum Petronela Rotaru sau Corina Ozon, votate drept ÔÇ×mai buneÔÇť dec├«t c─âr┼úile unor Mircea C─ârt─ârescu sau Dan Lungu), c├«t listarea produc┼úiei de carte rom├óneasc─â pe anul 2014. La categoria prozei scurte, spre exemplu, ap─âreau aproape patruzeci de volume de povestiri, o produc┼úie absolut impresionant─â, dac─â ignor─âm faptul c─â cele mai multe dintre acele c─âr┼úi de proz─â scurt─â s├«nt, ├«n frunte cu preferata votan┼úilor, (sub)mediocre. Se poate constata ├«ns─â un u┼čor reviriment al genului, chiar dac─â deocamdat─â doar cantitativ. Iar acest interes u┼čor crescut se manifest─â inclusiv ├«n cadrul editurilor mari de pe pia┼úa noastr─â (un sfert din titlurile men┼úionate pe

erau tip─ârite de acestea) ┼či m─â bucur s─â v─âd c─â ├«nceputul anului aduce un debut ├«n proz─â scurt─â, ┼či-nc─â unul foarte bun, chiar la Polirom. 

Din prezentarea de pe clapeta copertei, nu afli prea multe despre autoare. Doar c─â este absolvent─â de Politehnic─â ┼či a unui masterat ├«n comunicare, c─â scrie ÔÇ×de c├«┼úiva aniÔÇť, timp ├«n care a publicat mai mult online, dar ┼či ├«n dou─â volume colective:

(ART, 2013) ┼či

(Humanitas, 2013). Cele dou─âzeci de povestiri s├«nt omogene stilistic ┼či tematic, majoritatea se ocup─â de rela┼úii domestice, pove┼čti amoroase (trecute sau ajunse la final) ┼či istorii de familie, scurte cadre ce surprind situa┼úii de criz─â de cuplu sau, dimpotriv─â, momente ├«ntinse ├«n timp, uneori destine redate pe

în medii sociale variate: stradă, scara blocului, corporaţii, petreceri

; ┼či cu destina┼úii diferite: vacan┼úe, fugi/plec─âri ├«n str─âin─âtate. At├«t c├«t ├«i st─â ├«n puteri, acest volum de povestiri panorameaz─â scurt o Rom├ónie contemporan─â ┼či propune o galerie de personaje recognoscibile, ├«mprumutate din realitatea imediat─â, surprinse ├«n situa┼úii de via┼ú─â cotidian─â ├«ns─â nelipsit─â de extraordinar, redate adesea ├«n tu┼če sentimentale triste, uneori ┼či cu mult─â ironie ┼či umor. 

Cartea se deschide cu ├«nceputul tare al uneia dintre cele mai bune povestiri: ÔÇ×De diminea┼ú─â, Lara a adus la ┼čcoal─â un cap de iepure. ├Äl ├«nvelise ├«ntr-un ┼červet de buc─ât─ârie cu dungi albastre, ├«l pusese ├«ntr-o pung─â de la Mega Image ┼či, c├«nd l-a scos, ne-am ├«mbulzit cu to┼úii, curio┼čiÔÇť ÔÇô o situa┼úie stranie din lumea copiiilor, narat─â la persoana ├«nt├«i de o adolescent─â, nu at├«t inocent─â, c├«t blocat─â de o dram─â familial─â la care pare doar c─â trage cu urechea, l─âs├«ndu-l pe cititor numai s-o ├«ntrevad─â pe fundalul scurtei istorisiri. Urm─âtoarea povestire, ├«n cu totul alt registru, este ├«nc─â una dintre cele reu┼čite: un cuplu blazat petrece o mic─â vacan┼ú─â ├«n Delt─â ├«n compania ├«nt├«mpl─âtoare, amuzant─â, dar ┼či frustrant─â, a doi tineri ├«ndr─âgosti┼úi care se alint─â cu ÔÇ×Z├«niÔÇť ┼či ÔÇ×IubiÔÇť. B─ârbatul, naratorul povestirii, urm─âre┼čte cu aten┼úie mi┼čc─ârile tinerilor ┼či, atras de tinere┼úea fetei, ├«┼či petrece mica vacan┼ú─â ├«n voyeurisme ┼či fantezii care se r─âsfr├«ng benefic asupra so┼úiei (ÔÇ×Au fost zile splendide pentru nevast─â-mea, am auzit-o cum ├«i spunea sor─â-sii la telefon c─â aici e un adev─ârat paradis, o sf─âtuia s─â vin─â ┼či ea cu Gicu.ÔÇť). Numai c─â plecarea din Delt─â echivaleaz─â, pentru toat─â lumea, cu p─âr─âsirea paradisului. ├Än povestirea ÔÇ×A zecea parteÔÇť, una dintre cele mai dramatice din carte, pe fondul unei reuniuni de dou─âzeci de ani se deruleaz─â o poveste de dragoste din trecut, o poveste petrecut─â ├«n ultimul an de comunism, ├«ncheiat─â brusc ┼či cu repercusiuni grave.  ├Änt├«lnirea dintre fo┼čtii iubi┼úi, dup─â at├«ta vreme, cu semnele timpului ┼či ale ├«nt├«mpl─ârii din trecut la vedere, este una sufocant─â, ├«nc─ârcat─â de regret ┼či vinov─â┼úie. ÔÇ×Pa┼čaportul de pe pianÔÇť este o alt─â povestire ├«n centrul c─âreia se afl─â o poveste de dragoste a tat─âlui din anii comunismului, reactivat─â, dup─â treizeci de ani, ├«n epoca Facebook de propria sa fiic─â. Nara┼úiunea alterneaz─â epistolarul clasic cu tipul de comunicare al re┼úelei sociale, d├«nd povestirii aerul unui detectivism sentimental. 

Dou─â povestiri s├«nt scrise sub forma monologului: cea care d─â ┼či titlul c─âr┼úii ne ofer─â un personaj feminin care-┼či duce via┼úa pe b─âncu┼úele din parc, o femeie atent─â la tot ce se ├«nt├«mpl─â ├«n jur, dar incapabil─â s─â perceap─â ce se ├«nt├«mpl─â cu sine; ┼či ÔÇ×Tan┼úa recit─â Luceaf─ârulÔÇť ÔÇô cea mai comic─â proz─â din carte, al─âturi de cea intitulat─â ÔÇ×NumeleÔÇť, odiseea schimb─ârii unui nume de-a lungul unei vie┼úi de po┼čta┼č ÔÇô, unde o gospodin─â v─âduv─â este, la fel, atent─â la tot ce se ├«nt├«mpl─â cu vecinii de pe scar─â pe care-i spioneaz─â prin vizor, adun├«nd b├«rfe ┼či pove┼čti ce-┼či g─âsesc un rost superior atunci c├«nd trebuie s─â raporteze unui poli┼úist circumstan┼úele unui scandal degenerat ├«ntr-un accident de bloc. Tot o v─âduv─â de la bloc are ├«n centru ┼či povestirea ÔÇ×Recens─âm├«ntÔÇť, desf─â┼čurat─â de data aceasta sub forma rememor─ârii pline de umor, ├«n cheia unui laitmotiv simbolic (reluat sub o alt─â form─â ┼či ├«n ÔÇ×Tradi┼úie de familieÔÇť), a rela┼úiei cu r─âposatul. ÔÇ×Zi liber─âÔÇť ┼či ÔÇ×ChilipirÔÇť s├«nt dou─â povestiri ├«nrudite prin cinismul destinului sub semnul c─âruia se desf─â┼čoar─â dou─â rela┼úii de cuplu, ambele ├«ncheiate brusc ┼či cumva la fel de lipsite de noroc; tot despre impasul unui cuplu fiind vorba ┼či ├«n cea mai scurt─â proz─â din carte, reprodus─â integral mai jos. Un alt text scurt ┼či percutant este ┼či cel intitulat ÔÇ×Frunze pe talp─âÔÇť, care are o situa┼úie vag carverian─â: un cuplu e martorul impasibil al unui atac de agresiune; text la finalul c─âruia cititorul din mine a resim┼úit frustrarea de a nu fi fost exploatat─â suficient (m-am dus cu g├«ndul la ÔÇ×So Much Water So Close To HomeÔÇť). 

Tot pe scurt, a┼č asem─âna debutul Anc─âi Vieru cu cel al Laviniei Brani┼čte din

(Casa de Pariuri Literare, 2011). Prin urmare nu pot dec├«t s─â-i a┼čtept cu ner─âbdare a doua carte pentru a confirma faptul c─â avem de-a face cu o nou─â voce important─â ├«n proza (scurt─â) de la noi.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

***

Centura de siguranţă

   Raul ├«ndrept─â oglinda retrovizoare ┼či d─âdu mai ├«ncet radioul de bord, unde vocea prezenta avantajele unui nou tip de scaun auto pentru bebelu╚Öi. 

   - I-am spus c─â mi se pare cea mai proast─â idee. C─â n-o s─â creasc─â v├«nz─ârile doar dac─â mic╚Öoreaz─â pachetul. E o t├«mpenie.

   Marta nu-i r─âspunse. Trase pu┼úin centura de siguran╚Ť─â, ca ╚Öi cum ar fi vrut s-o aranjeze mai bine, ╚Öi o mirosi ├«nc─â o dat─â.

de la Lanc├┤me.

   - ╚śi nu numai at├«t. E un proces mult mai complex, orice neini╚Ťiat ├«ntr-ale marketingului poate s─â-╚Öi dea seama. Dar el, nu. C├«nd vine cu o idee trebuie s─â-i spui c─â e genial─â, altfel tu e╚Öti un prost ╚Öi un ├«ncuiat.

   A treia s├«mb─ât─â la r├«nd, g├«ndi Marta. ╚śi de fiecare dat─â, dup─â ce se duce la sal─â. Sim╚Ťi atingerea centurii pe g├«t, ├«n locul ├«n care ╚Öi ea obi╚Önuia s─â se dea cu parfum. 

   - Dar to╚Ťi ├«i c├«nt─â ├«n strun─â, ╚śefu' ├«n sus ╚Öi ╚śefu' ├«n jos. N-au coloan─â vertebral─â, ce s─â mai vorbim. 

   Raul fr├«n─â brusc la culoarea ro╚Öie a semaforului ╚Öi se ├«ntoarse spre Marta. 

   - Ni╚Öte lachei, asta s├«nt to╚Ťi.

   Pe trotuar, chiar ├«n dreptul geamului, un b─âie╚Ťel de patru-cinci ani ├«mpingea o ma╚Öinu╚Ť─â al c─ârei claxon imita sirena de pompieri. O t├«n─âr─â se apropie ├«n fug─â ╚Öi-l trase de la marginea trotuarului. ╚śirul de ma╚Öini care a╚Öteptau la semafor se deplas─â ╚Öi Marta v─âzu ├«n oglinda lateral─â cum t├«n─âra ridic─â b─âie╚Ťelul ├«n bra╚Ťe. 

   - Poate ar trebui s─â ne program─âm ╚Öi la Med-child. Colega Ioanei a reu╚Öit cu ei, ╚Öi ├«ncerca de mai bine deÔÇŽ

   - Marta, am mai discutat.

   Raul semnaliz─â pentru banda din st├«nga, dar ma╚Öinile se scurgeau ├«ntruna.

   - Numai m├«rlani ├«n ora╚Öul ─âsta, unu' nu te-ar l─âsa s─â treci. 

   P├«n─â la urm─â reu╚Öi s─â se strecoare ├«n spatele unui Opel argintiu, pe geamul c─âruia un ab╚Ťibild spunea ÔÇ×baby on boardÔÇŁ. Marta netezi cuta bluzei de sub centur─â. 

   - M─â mai iube╚Öti?

   - Nu ├«ncepe, te rog. Doar pentru c─â nu mai suport at├«ta planificare, ╚Öi prelevare, ╚Öi analize, ╚Öi tot rahatul ─âsta cu nume sofisticat, nu ├«nseamn─â c─âÔÇŽ

   Ridic─â din umeri f─âr─â s─â continue ╚Öi vir─â la st├«nga pe o str─âdu╚Ť─â ├«ngust─â, apoi parc─â ma╚Öina ├«n spatele unui Audi A8 ro╚Öu, nou, pe care-l evalu─â cu priviri admirative. 

   - Ma╚Öin─â adev─ârat─â. Dar eu tot nu ├«n╚Ťeleg cum de ╚Öi-o permite frate-tu.

   Marta ├«╚Öi desf─âcu centura de siguran╚Ť─â ╚Öi o mirosi din nou ├«nainte s─â-i dea drumul. Parfumul p─ârea estompat. Sau poate se obi╚Önuise ea.

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.