Pe harta ororii

Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
A mai trecut un tîrg jpeg

Chiar dacă înţeleg şi accept multele rezerve ale specialiştilor faţă de istoria orală, am fost şi am rămas un mare consumator în domeniu. Pentru istorici, mărturiile de acest fel păcătuiesc, desigur, prin subiectivism, partizanat, egocentrată decupare din context, trebuind numaidecît coroborate cu arhivele, cu alte mărturii, antinomice adesea, cu certificări sau amendări instituţionale ş.a. Au, adică, prea multă carne, sînge, lacrimi – şi prea puţin os. Însă pentru cititorul comun, tocmai palpitul viu, intens irigat emoţional, exemplul uman vizibil, audibil devine captivant şi convingător prin exact ceea ce declanşează instinctiv mefienţa cercetătorului.

Aşa se face că de ani buni mi-am hrănit paseismul cu stufoasele, adeseori hipnotizantele poveşti ale unor doamne şi domni din vechii Bucureşti, adunate cale de cîteva decenii de Victoria Dragu Dimitriu, am cutreierat etnopolitic de la dreapta interbelică la stînga şi-napoi prin caruselul de istorii legate de echipele „regale“ de sociologie coordonate de Dimitrie Gusti, odată cu cărţile dialogale realizate de Zoltan Rostaş, ori am plecat din raiul bănăţean în exilul distrugător din Bărăganul anilor ’50, alături de eroii abordaţi de Smaranda Vultur şi Daniel Vighi. Un adevărat eveniment în materie îl constituie cele trei volume de Experienţe carcerale în România comunistă, proiect demarat în martie 2007 la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, care cuprind zeci de interviuri cu foşti deţinuţi politici din toate zonele ţării, oameni cu vîrste, profesii, învinuiri şi calibre diferite, dar care au traversat aceleaşi pustiuri, au trecut prin aceleaşi cazne, disperări, speranţe, cu acelaşi spectru al morţii, fricii şi terorii, fie ei arestaţi şi condamnaţi în 1949, 1958, 1968 sau 1981. După volumele din 2007 şi 2008, a apărut acum, la Polirom, tomul al treilea (autori: Andrei Lascu, Alexandru Matei, Alin Mureşan, Constantin Petre, Adrian Sandu, Constantin Vasilescu, coordonator fiind Cosmin Budeancă).


Sînt reunite aici 23 (dintr-un total de peste 160) de destine în dialog: oameni născuţi între 1916 şi 1938, arestaţi ca elevi, studenţi, ţărani, legionari, martori ai lui Iehova, medici, economişti, dar şi comisari din vechea Poliţie, din judeţele Bihor, Bistriţa, Braşov, Iaşi, Mehedinţi, Timiş, Tulcea. Cu iadul imaginat de Alexandru Nicolsky atunci cînd i-a antrenat la Suceava pe Eugen Ţurcanu şi studenţii lui pentru reeducarea de la Piteşti. Cu Aiudul, Sighetul, Gherla, Mislea, Jilava, Tîrgşor, Malmaison. Cu figurile îndrăcite ale unor experţi în terorizare precum Petrache Goiciu, Gheorghe Crăciun, Şura Bogdanovici, Iosif Koller, Ludovic Czeller, Mişu Dulgheru, Ludovic Weiss, Mihai Livinschi, Viorel Bărbos. Cu Salcia, Periprava, Peninsula şi Lăteştii domiciliului obligatoriu „de după“. Cu „zarca“ şi „şerpăria“, hîrdăul şi „manejul“, reeducarea de la Aiud dinspre 1959-1964 (la fel de umilitoare şi dezumanizantă precum cea de la Piteşti, aşa cum ne-o arată recent tulburătoarea carte a lui Demostene Andronescu apărută la Editura Christiana) şi amintiri de genul: „mai am şi-acum acasă o piele de şarpe, de la şerpii pe care îi mîncam cruzi, de foame, cînd eram la recoltat stuf în Deltă. Dintr-un şarpe de un metru mîncam cîte patru-cinci inşi cîte-o bucăţică“.

Din noianul de experienţe (totul e de citit pe îndelete, cu frisoanele de rigoare), îmi îngădui să semnalez două.

Una este mărturia bistriţeanului Teofil Ivaşcu, Peninsula 1957: „Şi ne băga normă, cînd mergeam cu deţinuţii, ne da un bileţel cîţi să puşcăm pe acolo (...) Noaptea ne scula pe cîte patru militari, să mergem să luăm cîte opt deţinuţi, să facă groapă comună. Ş-apoi noaptea-i ducea acolo şi-i înmormînta... Mie tare-mi plăcea să execut ordinul, şi-apoi ei, dac-or văzut că execut, mă scula mereu pe mine...“

Apoi, cazul stupefiant al Eugeniei Henţiu din Covasna, arestată în 1948 şi condamnată pentru nimic la doi ani, dar – culmea! – cu suspendare, ceea ce colonelul Gheorghe Crăciun i-a ascuns cale de un an şi zece luni. Penitenciarul fentează decizia tribunalului! De ce? Ca s-o şantajeze pentru a deveni informator. „Crăciun îmi asigura servici şi casă la Braşov, dar săptămînal ar fi trebuit să merg la ei... Dar nu aş fi putut să fac asta. Nu! Aşa ceva n-am putut. Şi după ce am ieşit mă feream de lumea care fusese (sic), că mi-a fost frică. Aşa a fost pînă în 1981, cînd m-am pensionat“ (subl. ns.).

Pentru foarte mulţi, eliberarea a coincis cu alt fel, unul pieziş, de detenţie: fie chinuiţi sistematic să colaboreze, fie trecuţi ritmic prin sitele delaţiunii. „Să ştiţi că puşcăria nu s-a terminat odată cu venirea acasă“ – i se spune braşoveanului Gheorghe Urdea la ieşirea de la Gherla, în 1954.

„Domnule, hai să ne înţelegem“, conchide maiorul de Securitate, atunci cînd vrea să-l „atragă la colaborare“ pe avocatul Alexandru Roşcoban (născut la Boşca, în 1929, arestat în 1958, condamnat la 20 de ani şi eliberat în 1964): „Şi frunza, şi iarba, toată lumea e cu noi. De ce nu vrei să lucrezi cu noi?“. Ce să spui?! Iarba şi frunza – bine. Dar poate că nu chiar şi toţi copacii...!

Dan C. Mihăilescu este critic literar.

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.