Pe corăbii de vis
● J.P. Donleavy, Roșcovanul, traducere de Mariana Piroteală, Editura Litera, 2017.
Meet Sebastian Dangerfield, american de origine irlandeză, alcoolic de renume local și extravilan, fustangiu fermecător. Orașul este Dublin, anul 1947, iar tînărul roșcat student la Trinity College (fără nici o aplecare spre studiu) are pe cap o nevastă pe care și-a dorit-o pentru că spera să se aleagă cu o zestre considerabilă (speranțe năruite iute, de unde și resentimentele lui), un copil de cîteva luni (pentru că în Irlanda catolică de după război s-a lovit de o penurie cumplită de prezervative) și o sărăcie cumplită pe care o combate amanetînd toate obiectele din casele pe care le ia în chirie. Perspectiva este fie una cvasiaristocratică (persoana a treia cu un polonic plin de ironie), fie una halucinantă, de flux al conștiinței protagonistului mai mereu beat (și cam lipsit de conștiință). Melancolia postbelică e combătută cu stout-uri și infinite Jameson-uri, cu voioasă preacurvie și o nepăsare goliardică în fața consecințelor. Dangerfield e un Stephen Dedalus lipsit de moralitate, pe care a pierdut-o prin pub-urile Dublin-ului, dar și un Buck Mulligan cu neliniști metafizice. Ce face el, de fapt, este să tragă de timp pînă cînd bogatul său tată de peste Ocean va da ortul popii. Pînă atunci, se mulțumește cu statutul de expat mizerabil, amoral, superb fornicator și bețivan de nădejde. Nu întîmplător, cartea asta senzațională (o spun cu toată responsabilitatea) a fost interzisă la apariție în Statele Unite și în Irlanda, și, iarăși deloc întîmplător, editura pariziană la care a apărut în 1955 a fost Olympia Press, unde s-au oploșit toți refuzații de marcă ai secolului trecut. De remarcat anul apariției, 1955, an în care a fost publicat, la aceeași editură, Lolita lui Nabokov.
Romanul lui J.P. Donleavy e scris ca și cum ar fi o partidă de box cu umbre: permanentă eschivă între speranță și disperare, lovituri care pun acest personaj picaresc la podea, de unde se ridică în virtutea unui credo personal (acela că e prea ocupat ca să moară), echilibru perfect între melancolie și acțiune și, ceea ce-l ridică deasupra unor proze de aceeași factură, lipsa totală a determinismului. Sebastian Dangerfield nu e victima războiului (critica a încercat să-l căptușească cu tulburări post-traumatice), nu e victima vreunei dezamăgiri din iubire, nu suferă excesiv din cauza unei copilării nefericite. El e așa pentru că așa e: un bețivan cu constituția unui elefant, cu farmecul unui poet damnat (dar fără tulburările de geniu, ci doar cu înclinația perpetuă de a naviga pe „corăbii de vis“), cu apetitul sexual al unui animal în rut. Iar Dublin-ul acesta criminal și monocrom în care-și distruge viața, decupat din Joyce și condimentat cu tristețe à la Dylan Thomas, nu e altceva decît un traseu infernal din care nu prea există scăpare: „Orașul acesta cu toate străzile bîntuite, ferestre vechi, inimi sîngerînde și ceainice negre cu ceai în clocot. Cămăruța ei caldă și lucrurile ei frumoase, plapuma din petice și oameni care se vînzolesc pe hol. Și picăturile blînde de ploaie. Se întorc acasă cu franzele și unt, poate și cu nițică brînză, și copiii înfrigurați pălăvrăgind treji pretutindeni“. Apropo de Joyce, un detaliu de istorie literară: casa din Dublin în care trăiește acum J.P. Donleavy (în sufrageria căreia, pe consola șemineului, tronează un bust de-al lui Joyce) este descrisă în Stephen Hero. Donleavy se jură că nu știa asta cînd a cumpărat-o. Eu nu-l cred.
Roșcovanul, care a împlinit mai bine de șase decenii de la publicare și care n a fost niciodată, în tot acest timp, out of print, stă ca o piatră de hotar între Tom Jones al lui Fielding și Banii lui Martin Amis. Se zvonea că l-ar paște și o ecranizare, cu Johnny Depp în rol principal, dar din tot interesul actorului american nu s-a născut decît Căpitanul Jack Sparrow (iar acum Depp e cam prea copt pentru a-l juca pe Dangerfield). Pînă una-alta, la șaizeci de ani de la apariție putem să-l citim și în română.
Bogdan-Alexandru Stănescu este scriitor şi critic literar. cea mai recentă carte publicată: Copilăria lui Kaspar Hauser, Polirom, 2017.
