Paradoxul unui cinefil

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
Conjuraţia Eminescu (II) jpeg

ÔŚĆ Angelo Mitchievici, Cinema, Editura Polirom, 2009.  

Prezent cu proz─â scurt─â ├«n dou─â dintre cele mai celebre antologii cenacliere ale anilor ÔÇÖ90 (Ferestre 98 ┼či 40238 Tescani), apoi ┼či ├«n periodice, dar ┼či cu o excelent─â proz─â non-fiction ├«n volumul colectiv O lume disp─ârut─â, Angelo Mitchievici s-a l─âsat a┼čteptat cu volumul de debut ├«n proz─â, preocupat fiind ├«n ultimii ani mai mult de antropologie cultural─â, istorie literar─â ┼či critic─â de film. 

Ap─ârut ├«ntr-un an ce poate fi considerat de reviriment pentru proza scurt─â rom├óneasc─â, Cinema este un volum de povestiri atipic ├«n m─âsura ├«n care nu se ├«nscrie, nici tematic, nici stilistic, ├«n vreun trend. Ap─ârute ├«n Colec┼úia ÔÇ×Ego.Proz─âÔÇť ├«ntr-o perioad─â de (├«nc─â) fascina┼úie pentru autofic┼úiune, cele zece povestiri ale lui Angelo Mitchievici s├«nt scrise toate la persoana a treia ┼či s├«nt, ├«n bun─â parte, texte de atmosfer─â sentimental─â cu un personaj masculin ┼či, ├«n general, cu o poveste de dragoste ├«n centru, altern├«nd psihologismul soft, evazionismul, reveriile ┼či scenariile fantast-onirice cu descrierile estetizante, totul ├«n cheie nostalgic─â, cu accente de paseism ┼či/sau idealism. Cum bine remarc─â Paul Cernat ├«n prefa┼úa volumului, Angelo Mitchievici se revendic─â stilistic din aristocratismul decadent fin-de-si├Ęcle cu acea perspectiv─â artistic─â deopotriv─â asupra vie┼úii, sentimentelor ┼či naturii. Cu vreo dou─â excep┼úii, povestirile s├«nt ├«ntoarse spre trecut, puternic irizate de st─ârile melancoliei (de la triste┼úe, la ├«ndoial─â ┼či regret, preocupate de detalii ┼či consemn├«nd cu o senzualitate feminin─â mi┼čc─ârile interioare ale personajului predilect masculin, un singuratic nostalgic, vagant vis─âtor sau deziluzionat. 

O alt─â caracteristic─â a povestirilor este permanenta lor raportare la universul cinematografic ┼či, implicit, la motivul iluziei. Via┼úa se aseam─ân─â cu filmul ┼či uneori devine un film. Efemer─â ┼či predispus─â la simulacre, via┼úa este propriul ei vis/proiec┼úie/film. Prima proz─â a c─âr┼úii, cea care d─â ┼či titlul volumului, este cel mai potrivit opening: un b─âtr├«n singuratic prins ├«n plasa propriilor obsesii cinefile moare ├«n fa┼úa ecranului. De cele mai multe ori ├«ns─â, mintea personajelor (prinse ├«n plasa propriilor existen┼úe middle-class) este cea care proiecteaz─â via┼úa, de unde ┼či glisajul permanent ├«ntre real ┼či fantasmatic, ├«ntre cotidian ┼či amintire, ├«ntre vis ┼či obsesie ┼či, implicit, ├«ntre multiple personalit─â┼úi ┼či identit─â┼úi (cum este b─ârbatul din ÔÇ×├Än cealalt─â parte a ora┼čuluiÔÇť care tr─âie┼čte dublu ├«ntre dou─â amante complementare). Temele povestirilor fiind dragostea, amintirea ┼či moartea, de fiecare dat─â combinate, textele penduleaz─â toate ├«ntre acelea┼či st─âri vagi ale rememor─ârii ┼či c─âut─ârii fantast-obsesive dintr-o pornire evazionist─â perfect semnificat─â de mecanismul cinematografic. De altfel, naratorul, care apeleaz─â frecvent ┼či ├«n mod explicit la instrumentarul ┼či imaginarul cinematografic, este marele proiec┼úionist pe p├«nza c─âruia personajele s├«nt doar ni┼čte siluete din lumini ┼či umbre, ni┼čte spectre care se reproduc la infinit. De aici ┼či monotonia narativ─â la persoana a treia cu discurs indirect liber, c─âci personajele, neav├«nd autonomie, ÔÇ×evolueaz─âÔÇť ├«n propriile roluri dup─â un scenariu ce nu pare s─â accepte varia┼úii, improviza┼úii. Totul este ├«n m├«na regizorului-narator, mai prezent ├«n ÔÇ×filmul povestiriiÔÇť dec├«t ├«nse┼či personajele: nu vocea, ci personajele pare c─â s├«nt din off. Din aceast─â cauz─â, caracterul static al primelor povestiri ┼či senza┼úia de control a imprevizibilului, totul fiind dinainte ┼čtiut ┼či explicat de narator, face ca lectura primei jum─ât─â┼úi a volumului s─â nu te prind─â prea tare, ba uneori chiar s─â te irite. ├Äns─â acest relativ defect narativ (sau, mai bine zis, desuetudine) se corecteaz─â ├«n jum─âtatea secund─â a c─âr┼úii (structurat─â cronologic?) care ofer─â ┼či c├«teva povestiri remarcabile. 

├Än ÔÇ×Dragostea va ├«ncepe m├«ineÔÇť un b─ârbat se ├«ndr─âgoste┼čte de misterioasa expeditoare a unor scrisori de dragoste semnate cu ini┼úiala iubitei sale. Detaliile intime strecurate ├«n scrisori ├«l fac pe b─ârbat s-o suspecteze de acest joc epistolar pe iubita lui, care ├«ns─â ├«┼či relev─â ├«n scris o cu totul alt─â personalitate, mult mai fascinant─â ┼či mai seduc─âtoare. Re├«ndr─âgostit, b─ârbatul accept─â tacit schimbul univoc de scrisori ┼či via┼úa celor doi devine proiec┼úia scrisorilor trecute ├«n continuare sub t─âcere. ├Än filmul Time al lui Kim-ki Duk, o iubit─â geloas─â dispare, ├«┼či face opera┼úie estetic─â ┼či peste ani se ├«ntoarce ┼či ├«ncepe, f─âr─â s─â-i spun─â cine e, o nou─â poveste de dragoste cu fostul iubit. Acesta ├«ns─â n-o poate iubi ├«ntruc├«t este ├«n continuare ├«ndr─âgostit de ea, de cea cu chipul adev─ârat. ├Än povestirea lui Angelo Mitchievici ├«ns─â, iubita real─â este concurat─â ┼či, ├«n cele din urm─â, ├«nl─âturat─â de dublura ei fictiv─â ├«ntruc├«t b─ârbatul pe aceea o iube┼čte cu adev─ârat, pe cea f─âr─â chip. Din p─âcate, povestirea nu se termin─â ├«n acest punct, ┼či finalul pentru care a optat prozatorul, de┼či nu e ratat, mi se pare mult mai slab. A doua povestire, o parabol─â SF, construit─â parc─â tot ├«n replic─â la un film, este ÔÇ×Ma┼čina de amintiriÔÇť (singurul text dialogal). Un frizer inventeaz─â din gre┼čeal─â o casc─â de coafur─â care, ac┼úion├«nd asupra c├«mpului magnetic al min┼úii, poate s(t)imula retr─âirea intens─â a amintirilor. Invers dec├«t ├«n filmul lui Michel Gondry, Eternal sunshine of the spotless mind, unde inven┼úia ┼čtergea amintirile nedorite, ma┼čina personajului lui Angelo Mitchievici le face acute pe cele uitate. Principiul r─âm├«ne ├«ns─â acela┼či ÔÇô ÔÇ×amintirile nu ne priescÔÇť, ├«i spune frizerul care refuz─â ca b─ârbatul ├«n sevraj de memorie s─â foloseasc─â ma┼čina ┼či a doua oar─â. Ca ┼či la Gondry, rela┼úia dintre memorie ┼či realitate este periculoas─â ┼či ambigu─â, numai c─â aici interven┼úia creeaz─â un dezechilibru care nu mai provoac─â cercul vicios al fatalit─â┼úii, ci duce la un dezastru fatal. Poate ├«ns─â cea mai bun─â ÔÇô nu neap─ârat pentru c─â mai atipic─â ┼či cu cele mai bogate trimiteri culturale ÔÇô povestire a c─âr┼úii este chiar ultima, ÔÇ×Ni┼čte g├«ndaciÔÇť, ├«n care biografia unui emigrant din Est se ├«mplete┼čte cu istoria g├«ndacului de buc─ât─ârie. Este povestirea care, stilistic vorbind, face o pl─âcut─â not─â discordant─â ├«n volum. 

Cinema adun─â povestiri scrise ├«n perioade diferite, unele texte p─âstr├«nd o prea mare afectare liric─â ┼či o ├«nc─ârc─âtur─â sentimental─â care, al─âturi de conformismul narativ, le poate face greoaie la citit. Dac─â textele remarcate de mine s├«nt mai noi, atunci procesul este evident unul de cur─â┼úire stilistic─â, de dramatizare a ritmului narativ prin dialog ┼či, mai ales, prin conturarea mai bun─â a personajelor ┼či chiar a confictului. ├Än mod ironic, majoritatea povestirilor din Cinema nu s├«nt ecranizabile, dar calitatea lor vine tocmai din acea stilistic─â care pune cuvintele mai presus de imagine. Un mic paradox pentru prozatorul critic de film.

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.