Omul punte ┼či puterea de a admira

Publicat în Dilema Veche nr. 419 din 23-29 februarie 2012
A mai trecut un tîrg jpeg

Uneori se ├«nt├«mpl─â s─â ai cu prietenii revela┼úiile pe care str─âinii ┼úi le prilejuiesc ├«n calitate de p─ârinte. A┼ča cum nu observi c├«t de iute ┼úi se schimb─â copilul ┼či ai nevoie, pentru asta, de mir─ârile admirative ale celor care-l v─âd numai din vreme-n vreme, la fel ajungi s─â tresari ┼čocat, dup─â un timp, de evolu┼úia celor pe care credeai c─â-i cuno┼čti perfect. E foarte greu s─â accep┼úi c─â omul pe care-l ai al─âturi din copil─ârie, cu care ai b─âtut mingea, ai fost ├«n tabere, la concursuri, petreceri, ├«nmorm├«nt─âri ┼č.a.m.d. a devenit ├«ntre timp un scriitor de prim-plan, premiat, intervievat etc. ┼óie-┼úi tot vine s─â-i dai coate, bob├«rnace ┼či castane, iar el e ditamai VIP-ul ┼či are un CV c├«t masa. P├«n─â la un punct, lucrul este firesc, cu condi┼úia s─â-┼úi dep─â┼če┼čti limita afectiv─â, adic─â s─â po┼úi lega propriile-┼úi sentimente cu imaginea public─â a subiectului.

Oarecum ├«n alt─â ordine de idei, mi-aduc aminte cum m-am ├«ncruntat v─âz├«ndu-l pe Ioachim, fiul cel mic al lui Ioan Alexandru, adus de tat─âl s─âu la Uniunea Scriitorilor, c├«nd acesta avea de primit un premiu. Ce s─â priceap─â copila┼čul de trei ani┼čori de la sindrofia cu pricina? mi-am ├«ng─âduit s─â-l ├«ntreb pe autorul V─âmilor pustiei. ÔÇ×E bine ca, uneori, copiii s─â-┼či vad─â p─ârintele ├«n slav─â!ÔÇť a sunat r─âspunsul poetului, buim─âcitor pentru mine atunci. Un r─âspuns pe care mi l-am evocat de multe ori de-a lungul anilor, acord├«ndu-i tot mai mult─â ├«n┼úelegere. Nu era nicidecum semn de vanitate, ci de echilibru, mai precis: de bun─â dispunere a accentelor ├«n partitura educativ─â.

Apropo de Ioan Alexandru, uite-a┼ča ajung la Costion Nicolescu, cel care mi-a st├«rnit introducerea. Ne cunoa┼čtem de prin 1973-ÔÇÖ74, de la cursurile ÔÇ×EminescuÔÇť ale lui Ioan Alexandru, unde ├«mp─ârt─â┼čeam fascina┼úia fa┼ú─â de extraordinara energie spiritual─â a celui care ne-a condus ├«n miezul eminescianit─â┼úii via Pindar, Heidegger, Bach, Rembrandt, Hans Urs von Balthasar. Am fost colegi de redac┼úie din 1991 ├«n 1996 la Cotidianul lui Ion Ra┼úiu, unde Costion f─âcea suplimentul Alfa ┼či Omega, iar Tania ┼či cu mine Litere, arte&idei. Ne-am vizitat de zeci de ori, am fost la nun┼úile ┼či botezurile minunatei lui familii (doi copii ┼či cinci nepo┼úi!), am cunoscut ┼či pre┼úuit ├«mpreun─â o mul┼úime de oameni deosebi┼úi, de la p─ârintele Sofian Boghiu, mitropoli┼úii Bartolomeu Anania ┼či Antonie Pl─âm─âdeal─â, sau p─ârintele Ioanichie B─âlan, la p─ârintele Iustin Marchi┼č, Paul Gherasim, Horea Pa┼čtina, Mihai S├órbulescu. ├Äi apreciasem ┼či eu intens activitatea, inclusiv mediatic─â (zeci de emisiuni Radio-TV), de la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón (unde l-a adus Horia Bernea), cale de dou─â decenii. I-am citit c├«teva c─âr┼úi (eseuri cre┼čtine, interviuri cu prela┼úi ┼či doxologi, jurnal de drum la Sf├«ntul Munte), ├«l ┼čtiam o personalitate foarte pre┼úuit─â ├«n lumea Bisericii Ortodoxe Rom├óne, fervent ASCOR-ist ├«n anii ÔÇÖ90, un temeinic admirator ┼či exeget al lui Tarkovsky (despre care preg─âte┼čte o carte impresionant─â, dup─â cum o arat─â substan┼úialele fragmente tip─ârite ├«n 2011 ├«n revista Tabor) ┼či ├«nc─â altele... Dar numai zilele trecute mi-a fost dat s─â-i m─âsor cu adev─ârat anvergura, cople┼čitor pilduitoare pentru unul ca mine.

Mai ├«nt├«i, am r─âmas perplex d├«ndu-mi seama c─â a ajuns la 65 de ani! Dup─â seduc─âtoarea-i alur─â adolescentin─â, iu┼úeala-n reac┼úii ┼či amestecul ata┼čant de priviri melancolice ┼či ironie subtil─â, de ├«n┼úelepciune, activism, smerenie, austeritate monahal─â ┼či vitalitate cu intarsii hedoniste, nu l-ai vedea dec├«t pe la 30 ┼či ceva, ├«n plin─â afirmare ┼či d─âruire de sine. ├Än al doilea r├«nd, c├«┼úi oameni cu amplitudinea social-religioas─â ┼či cultural─â, ├«n sensul cel mai larg, a lui Costion Nicolescu avem?  De c├«te astfel de valori ale ortodoxiei bine-scriitoare ┼či ├«ndesat f─âptuitoare are parte p─âg├«nia noastr─â? Andrei Ple┼ču, Ioan I. Ic─â Jr., Sorin Dumitrescu, Teodor Baconsky, Dan Ciachir, Mihail Neam┼úu, Bogdan T─âtaru-Cazaban... Oameni-punte ├«ntre maluri, capabili s─â conduc─â duhul cre┼čtinismului, tradi┼úia ┼či valorile ortodoxiei, spre lumea laic─â, ├«ntru o c├«t mai eficient─â, reciproc-avantajoas─â alchimie. ┼×i invers: s─â permeabilizeze naturala reticen┼ú─â-rezisten┼ú─â a Bisericii fa┼ú─â de cerin┼úele mai mult sau mai pu┼úin reformatoare, secularizante ┼či, oricum, p─âc─âtoase, venite, cu bun─â sau rea-voin┼ú─â, dinspre intelectualitatea situat─â extra muros.

Apoi, v─âz├«ndu-i CV-ul pentru dosarul de primire ├«n Uniunea Scriitorilor, am amu┼úit vinovat: Costion, cel pe care m─â iluzionam c─â-l cunosc profesional foarte bine, are nu doar dou─â, trei, cum credeam eu, ci vreo 15 c─âr┼úi publicate (printre care Spre o cultur─â liturgic─â, Cine se teme de Biseric─â?, Riscul de a fi ortodox, Elemente de teologie ┼ú─âr─âneasc─â, Chipul ca o catapeteasm─â, Et in Athos ego) plus ├«nc─â pe-at├«tea prefe┼úe ┼či eseuri ├«n volume colective. A ├«ngrijit primele ┼čase volume din seria ÔÇ×Duhovnici rom├óni contemporaniÔÇť, la Editura Bizantin─â. ┼×i-a dat doctoratul ├«n 2006 la Institutul de Teologie Ortodox─â ÔÇ×Saint SergeÔÇť din Paris, cu o tez─â despre Efrem Sirul, fostul inginer proiectant, absolvent de Energetic─â, av├«nd ┼či diplom─â de studii aprofundate ├«n teologie ortodox─â.

├Än sf├«r┼čit, zilele trecute i-a ap─ârut Sarea p─âm├«ntului (Editura Doxologia, Ia┼či), un volum masiv de evoc─âri ÔÇô sau, cum le spune el, ÔÇ×├«ncruci┼č─âri, ├«nt├«lniri, ├«nso┼úiriÔÇť ÔÇô care mi-a declan┼čat entuziasmul r├«ndurilor de acum. Aproape o sut─â de chipuri ale Dreptei Credin┼úe, sfin┼úi, mitropoli┼úi, preo┼úi, monahi ┼či monahii, pictori, scriitori, profesori, muzicieni, fiecare pus ├«n lumin─â cu o for┼ú─â admiratoare rar ├«nt├«lnit─â ├«n lumea noastr─â cultural─â, b├«ntuit─â, cum ┼čtim, de ur─â, invidie, dezbinare, hipercriticism ┼či resentimente r─âzbun─âtoare.

Costion admir─â necondi┼úionat, curat ┼či r├«vnitor, cu suavitate ┼či ├«n┼úelepciune, cu senin─âtate, diploma┼úie ┼či ├«ng─âduin┼ú─â. Aproape fiecare pagin─â e scris─â sub semnul acelui enthousiasmos de care ne ├«nfl─âc─âra, vorbindu-ne, Ioan Alexandru. ├Äncep├«nd cu p─ârintele Dumitru St─âniloae, c─âruia i se ofer─â partea leului (la c─âldura omeniei sale pl─âm─âdindu-se ├«n bun─â m─âsur─â fiin┼úa autorului de azi), continu├«nd cu Patriarhul Teoctist, mitropoli┼úii Antonie Pl─âm─âdeal─â ┼či Bartolomeu Anania, cu p─ârin┼úii Benedict Ghiu┼č, Sofian Boghiu, Ilie Cleopa, Constantin Galeriu, Teofil P├ór├óian, Dometie Manolache de la R├«me┼úi, Paisie Olaru de la Sihla, Iachint Unciuleac de la Putna, ajung├«nd la Ioan I. Ic─â Jr., Paul Gherasim, Andrei Ple┼ču, Cristian Mandeal, Teodor Baconsky, Horia-Roman Patapievici ┼či, fire┼čte, Mihai Urzic─â ┼či Iulian Stoicescu ÔÇô magistrul, respectiv duhovnicul autorului ÔÇô afli c─â ÔÇ×nu ├«ndoiala reprezint─â statura duhovniceasc─â constitutiv─â a lui TomaÔÇť, ci, dimpotriv─â, ÔÇ×siguran┼úa total─â, neumbrit─â ┼či molipsitoareÔÇť, c─â trei tineri evrei s-au convertit la ortodoxie gra┼úie lui Ioan Alexandru (boteza┼úi acas─â la p─ârintele Ioan Buga), sau c─â p─ârintele Paisie de la Sihla a prezis cu ├«nfrico┼čare ├«nc─â din prim─âvara lui 1990 c─â, odat─â cu c─âderea comunismului, ÔÇ×numai capul ┼čarpelui s-a zdrobit, dar veninul lui a r─âmas ┼či s-a r─âsp├«ndit ├«n toat─â lumea prin coada luiÔÇť. Ni se aminte┼čte zisa lui Soljeni┼ú├«n cum c─â, dac─â lumea modern─â a relativizat ├«ntru deriziune binele, adev─ârul ┼či dreptatea, atunci e timpul s─â scoatem frumuse┼úea la b─âtaie.

De la un autor care admir─â etan┼č Biserica Ortodox─â Rom├ón─â, de bun─â seam─â c─â nu vom afla nimic despre sinuoasele rela┼úii ale acesteia cu Partidul ┼či Securitatea. P├«n─â ┼či un poet ocult-activist ca Petre Ghelmez, inclusiv revista Tribuna Rom├óniei, beneficiaz─â de ingenuitatea admirativ─â a lui Costion...

Nu trebuie s─â ne ├«ncrunt─âm prea tare. Mai bine lu─âm seama la fervoarea cu care scrie el despre ÔÇ×veselia duhovniceasc─âÔÇť, fiin┼úa credinciosului ca un rug aprins ┼či cerimea (turlei) bisericii, ÔÇ×cum frumos spuneau ┼ú─âranii vechiÔÇť.

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.