Omul punte ┼či puterea de a admira

Publicat în Dilema Veche nr. 419 din 23-29 februarie 2012
A mai trecut un tîrg jpeg

Uneori se ├«nt├«mpl─â s─â ai cu prietenii revela┼úiile pe care str─âinii ┼úi le prilejuiesc ├«n calitate de p─ârinte. A┼ča cum nu observi c├«t de iute ┼úi se schimb─â copilul ┼či ai nevoie, pentru asta, de mir─ârile admirative ale celor care-l v─âd numai din vreme-n vreme, la fel ajungi s─â tresari ┼čocat, dup─â un timp, de evolu┼úia celor pe care credeai c─â-i cuno┼čti perfect. E foarte greu s─â accep┼úi c─â omul pe care-l ai al─âturi din copil─ârie, cu care ai b─âtut mingea, ai fost ├«n tabere, la concursuri, petreceri, ├«nmorm├«nt─âri ┼č.a.m.d. a devenit ├«ntre timp un scriitor de prim-plan, premiat, intervievat etc. ┼óie-┼úi tot vine s─â-i dai coate, bob├«rnace ┼či castane, iar el e ditamai VIP-ul ┼či are un CV c├«t masa. P├«n─â la un punct, lucrul este firesc, cu condi┼úia s─â-┼úi dep─â┼če┼čti limita afectiv─â, adic─â s─â po┼úi lega propriile-┼úi sentimente cu imaginea public─â a subiectului.

Oarecum ├«n alt─â ordine de idei, mi-aduc aminte cum m-am ├«ncruntat v─âz├«ndu-l pe Ioachim, fiul cel mic al lui Ioan Alexandru, adus de tat─âl s─âu la Uniunea Scriitorilor, c├«nd acesta avea de primit un premiu. Ce s─â priceap─â copila┼čul de trei ani┼čori de la sindrofia cu pricina? mi-am ├«ng─âduit s─â-l ├«ntreb pe autorul V─âmilor pustiei. ÔÇ×E bine ca, uneori, copiii s─â-┼či vad─â p─ârintele ├«n slav─â!ÔÇť a sunat r─âspunsul poetului, buim─âcitor pentru mine atunci. Un r─âspuns pe care mi l-am evocat de multe ori de-a lungul anilor, acord├«ndu-i tot mai mult─â ├«n┼úelegere. Nu era nicidecum semn de vanitate, ci de echilibru, mai precis: de bun─â dispunere a accentelor ├«n partitura educativ─â.

Apropo de Ioan Alexandru, uite-a┼ča ajung la Costion Nicolescu, cel care mi-a st├«rnit introducerea. Ne cunoa┼čtem de prin 1973-ÔÇÖ74, de la cursurile ÔÇ×EminescuÔÇť ale lui Ioan Alexandru, unde ├«mp─ârt─â┼čeam fascina┼úia fa┼ú─â de extraordinara energie spiritual─â a celui care ne-a condus ├«n miezul eminescianit─â┼úii via Pindar, Heidegger, Bach, Rembrandt, Hans Urs von Balthasar. Am fost colegi de redac┼úie din 1991 ├«n 1996 la Cotidianul lui Ion Ra┼úiu, unde Costion f─âcea suplimentul Alfa ┼či Omega, iar Tania ┼či cu mine Litere, arte&idei. Ne-am vizitat de zeci de ori, am fost la nun┼úile ┼či botezurile minunatei lui familii (doi copii ┼či cinci nepo┼úi!), am cunoscut ┼či pre┼úuit ├«mpreun─â o mul┼úime de oameni deosebi┼úi, de la p─ârintele Sofian Boghiu, mitropoli┼úii Bartolomeu Anania ┼či Antonie Pl─âm─âdeal─â, sau p─ârintele Ioanichie B─âlan, la p─ârintele Iustin Marchi┼č, Paul Gherasim, Horea Pa┼čtina, Mihai S├órbulescu. ├Äi apreciasem ┼či eu intens activitatea, inclusiv mediatic─â (zeci de emisiuni Radio-TV), de la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón (unde l-a adus Horia Bernea), cale de dou─â decenii. I-am citit c├«teva c─âr┼úi (eseuri cre┼čtine, interviuri cu prela┼úi ┼či doxologi, jurnal de drum la Sf├«ntul Munte), ├«l ┼čtiam o personalitate foarte pre┼úuit─â ├«n lumea Bisericii Ortodoxe Rom├óne, fervent ASCOR-ist ├«n anii ÔÇÖ90, un temeinic admirator ┼či exeget al lui Tarkovsky (despre care preg─âte┼čte o carte impresionant─â, dup─â cum o arat─â substan┼úialele fragmente tip─ârite ├«n 2011 ├«n revista Tabor) ┼či ├«nc─â altele... Dar numai zilele trecute mi-a fost dat s─â-i m─âsor cu adev─ârat anvergura, cople┼čitor pilduitoare pentru unul ca mine.

Mai ├«nt├«i, am r─âmas perplex d├«ndu-mi seama c─â a ajuns la 65 de ani! Dup─â seduc─âtoarea-i alur─â adolescentin─â, iu┼úeala-n reac┼úii ┼či amestecul ata┼čant de priviri melancolice ┼či ironie subtil─â, de ├«n┼úelepciune, activism, smerenie, austeritate monahal─â ┼či vitalitate cu intarsii hedoniste, nu l-ai vedea dec├«t pe la 30 ┼či ceva, ├«n plin─â afirmare ┼či d─âruire de sine. ├Än al doilea r├«nd, c├«┼úi oameni cu amplitudinea social-religioas─â ┼či cultural─â, ├«n sensul cel mai larg, a lui Costion Nicolescu avem?  De c├«te astfel de valori ale ortodoxiei bine-scriitoare ┼či ├«ndesat f─âptuitoare are parte p─âg├«nia noastr─â? Andrei Ple┼ču, Ioan I. Ic─â Jr., Sorin Dumitrescu, Teodor Baconsky, Dan Ciachir, Mihail Neam┼úu, Bogdan T─âtaru-Cazaban... Oameni-punte ├«ntre maluri, capabili s─â conduc─â duhul cre┼čtinismului, tradi┼úia ┼či valorile ortodoxiei, spre lumea laic─â, ├«ntru o c├«t mai eficient─â, reciproc-avantajoas─â alchimie. ┼×i invers: s─â permeabilizeze naturala reticen┼ú─â-rezisten┼ú─â a Bisericii fa┼ú─â de cerin┼úele mai mult sau mai pu┼úin reformatoare, secularizante ┼či, oricum, p─âc─âtoase, venite, cu bun─â sau rea-voin┼ú─â, dinspre intelectualitatea situat─â extra muros.

Apoi, v─âz├«ndu-i CV-ul pentru dosarul de primire ├«n Uniunea Scriitorilor, am amu┼úit vinovat: Costion, cel pe care m─â iluzionam c─â-l cunosc profesional foarte bine, are nu doar dou─â, trei, cum credeam eu, ci vreo 15 c─âr┼úi publicate (printre care Spre o cultur─â liturgic─â, Cine se teme de Biseric─â?, Riscul de a fi ortodox, Elemente de teologie ┼ú─âr─âneasc─â, Chipul ca o catapeteasm─â, Et in Athos ego) plus ├«nc─â pe-at├«tea prefe┼úe ┼či eseuri ├«n volume colective. A ├«ngrijit primele ┼čase volume din seria ÔÇ×Duhovnici rom├óni contemporaniÔÇť, la Editura Bizantin─â. ┼×i-a dat doctoratul ├«n 2006 la Institutul de Teologie Ortodox─â ÔÇ×Saint SergeÔÇť din Paris, cu o tez─â despre Efrem Sirul, fostul inginer proiectant, absolvent de Energetic─â, av├«nd ┼či diplom─â de studii aprofundate ├«n teologie ortodox─â.

├Än sf├«r┼čit, zilele trecute i-a ap─ârut Sarea p─âm├«ntului (Editura Doxologia, Ia┼či), un volum masiv de evoc─âri ÔÇô sau, cum le spune el, ÔÇ×├«ncruci┼č─âri, ├«nt├«lniri, ├«nso┼úiriÔÇť ÔÇô care mi-a declan┼čat entuziasmul r├«ndurilor de acum. Aproape o sut─â de chipuri ale Dreptei Credin┼úe, sfin┼úi, mitropoli┼úi, preo┼úi, monahi ┼či monahii, pictori, scriitori, profesori, muzicieni, fiecare pus ├«n lumin─â cu o for┼ú─â admiratoare rar ├«nt├«lnit─â ├«n lumea noastr─â cultural─â, b├«ntuit─â, cum ┼čtim, de ur─â, invidie, dezbinare, hipercriticism ┼či resentimente r─âzbun─âtoare.

Costion admir─â necondi┼úionat, curat ┼či r├«vnitor, cu suavitate ┼či ├«n┼úelepciune, cu senin─âtate, diploma┼úie ┼či ├«ng─âduin┼ú─â. Aproape fiecare pagin─â e scris─â sub semnul acelui enthousiasmos de care ne ├«nfl─âc─âra, vorbindu-ne, Ioan Alexandru. ├Äncep├«nd cu p─ârintele Dumitru St─âniloae, c─âruia i se ofer─â partea leului (la c─âldura omeniei sale pl─âm─âdindu-se ├«n bun─â m─âsur─â fiin┼úa autorului de azi), continu├«nd cu Patriarhul Teoctist, mitropoli┼úii Antonie Pl─âm─âdeal─â ┼či Bartolomeu Anania, cu p─ârin┼úii Benedict Ghiu┼č, Sofian Boghiu, Ilie Cleopa, Constantin Galeriu, Teofil P├ór├óian, Dometie Manolache de la R├«me┼úi, Paisie Olaru de la Sihla, Iachint Unciuleac de la Putna, ajung├«nd la Ioan I. Ic─â Jr., Paul Gherasim, Andrei Ple┼ču, Cristian Mandeal, Teodor Baconsky, Horia-Roman Patapievici ┼či, fire┼čte, Mihai Urzic─â ┼či Iulian Stoicescu ÔÇô magistrul, respectiv duhovnicul autorului ÔÇô afli c─â ÔÇ×nu ├«ndoiala reprezint─â statura duhovniceasc─â constitutiv─â a lui TomaÔÇť, ci, dimpotriv─â, ÔÇ×siguran┼úa total─â, neumbrit─â ┼či molipsitoareÔÇť, c─â trei tineri evrei s-au convertit la ortodoxie gra┼úie lui Ioan Alexandru (boteza┼úi acas─â la p─ârintele Ioan Buga), sau c─â p─ârintele Paisie de la Sihla a prezis cu ├«nfrico┼čare ├«nc─â din prim─âvara lui 1990 c─â, odat─â cu c─âderea comunismului, ÔÇ×numai capul ┼čarpelui s-a zdrobit, dar veninul lui a r─âmas ┼či s-a r─âsp├«ndit ├«n toat─â lumea prin coada luiÔÇť. Ni se aminte┼čte zisa lui Soljeni┼ú├«n cum c─â, dac─â lumea modern─â a relativizat ├«ntru deriziune binele, adev─ârul ┼či dreptatea, atunci e timpul s─â scoatem frumuse┼úea la b─âtaie.

De la un autor care admir─â etan┼č Biserica Ortodox─â Rom├ón─â, de bun─â seam─â c─â nu vom afla nimic despre sinuoasele rela┼úii ale acesteia cu Partidul ┼či Securitatea. P├«n─â ┼či un poet ocult-activist ca Petre Ghelmez, inclusiv revista Tribuna Rom├óniei, beneficiaz─â de ingenuitatea admirativ─â a lui Costion...

Nu trebuie s─â ne ├«ncrunt─âm prea tare. Mai bine lu─âm seama la fervoarea cu care scrie el despre ÔÇ×veselia duhovniceasc─âÔÇť, fiin┼úa credinciosului ca un rug aprins ┼či cerimea (turlei) bisericii, ÔÇ×cum frumos spuneau ┼ú─âranii vechiÔÇť.

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.