Ochiul estetului şi revenirile sale

Publicat în Dilema Veche nr. 892 din 13 -19 mai 2021
Ochiul estetului şi revenirile sale jpeg

● Tudor Ganea, Cîntecul păsării de plajă, Editura Polirom, 2021.

Un fapt extrem de interesant reţine atenţia de-a lungul lecturii noului roman semnat de Tudor Ganea, care, în contextul unei aridităţi a dialogurilor, este în esenţă un roman al naratorului. Se bat cap în cap, adesea, izul mizerabilist al acestui imaginar (şi puţinătatea sufletească şi gnoseologică a bestiarului pus în mişcare, populat de figuri brutale, de adolescenţi cu porniri criminale, bodyguarzi analfabeţi, torţionari sau malaci fioroşi) şi stilul extrem de elaborat al naratorului, preocupat excesiv în a decripta semnificaţii ascunse, insolite, ingenioase, conferind paginii şi comentariului un aer înalt intelectual. În acest univers în care personajele „reuşiseră să scoată cuvintele din viaţa lor”, trăind uneori „în umbra unui prezent monosilabic”, dialogurile sînt purtate de nişte inşi nu doar ultramediocri, ci care se comportă adesea ca nişte bestii, incapabili să emită vreo formă de compasiune, destinaţi parcă să devină ucigaşi cu sînge rece. Ainur, eroul acestui univers decăzut şi abject, în care se dau – la propriu – lupte pentru supravieţuire, este un Goliat de etnie tătară, care îşi atinge, treptat şi metodic, obiectivul dinainte stabilit, şi anume acela de a supune prin teroare un cartier întreg din Constanţa anilor ’90. Romanul ia pulsul unei umanităţi în derivă, prinsă puternic între două lumi şi definitorie pentru lunga perioadă de tranziţie românească din postcomunism, cu atît mai cruntă în straturile de jos ale societăţii.

Asistăm prin urmare la un exces de comentariu mitologizant din partea naratorului. Acesta cedează unui impuls al decriptării ingenioase, dar redundante. Într-o lume a celor care nu „cuvîntă”, naratorul se simte dator să compenseze un deficit printr-un surplus, fiind aproape de a rata miza, prin comentariile sfătoase şi sentenţioase: „Era pentru prima oară cînd [Ainur] rîdea în ultimele luni. Soarele, marea, omul şi măgarul din faţa lui deveneau pe nesimţite tuşele luminoase, culorile vii de pe pînza vieţii sale...”. Ar fi simplu dacă lucrurile ar sta doar aşa. Ele se complică, însă, mai departe, pentru că naratorul nu este, totuşi, unul obişnuit, el uzează de metafore la tot pasul, lăsînd impresia că nu ar putea fiinţa altfel, ceea ce, pe măsură ce lectura avansează, îi amplifică autenticitatea şi îi reduce considerabil eventuala preţiozitate de pînă atunci, reuşind să contureze o atmosferă specifică, prin melanjul (neo-matein) de intelectualitate şi trivialitate.

La fel ca în teatru, unde anumite interpretări în exces dejoacă acuzele de cabotinism, naratorul revine, egalează şi cîştigă. În atmosfera unei lumi ale cărei bucurii par a se rezuma la triumfurile naţionalei de fotbal şi la fanteziile consumeriste devenite realitate, locvacitatea naratorului inspiră şi seduce, în cele din urmă, avînd puterea de a înclina hotărîtor balanţa. Ai impresia că asişti la un seminar ori la o dezbatere intelectuală, unde romanul devine obiectul unor grile de lectură ingenioase, cu profil şi aluzii mitologice sau psihanalitice, precum în pasajul cu privire la un cuplu fără adăpost care îşi face veacul prin subsolurile insalubre, pestilenţiale: „Cum stăteau întinşi pe covorul de blănuri, păreau două fosile perfect conservate. O curiozitate arheologică. Un bărbat şi o femeie, morţi în circumstanţe misterioase, acum mii de ani”. Procedeul este, fireşte, mult mai vechi. Îl pune în lumină şi Nicolae Manolescu atunci cînd, comentînd perspectiva din care sînt înfăţişate lucrurile în Enigma Otiliei de G. Călinescu, propune formula de „ochi al estetului”, adică un narator-specialist, dovedind, pe rînd, multiple competenţe intelectuale, psihologice, sociologice, estetice, rar egalate. Abia înspre final se ia o distanţă faţă de aceste „didascalii”, iar comentariile alunecă înspre tragic şi înspre parodic, salvîndu-se paradoxal, la fel ca diminutivarea invectivelor (amintind de prozele lui Eugen Barbu: „’Tu-ţi morţişorii mă-tii!”), prin autoironie: „Ainur. Dragonul sub aripile căruia [cartierul] FZN nu mai avea nevoie de termoficare”.

În redarea dimensiunilor înfiorătoare ale unui patriarhat defect şi infect, meritele prozatorului sînt excepţionale. Un univers în care femeile sînt violate sau mor la naştere, copiii sau animalele sînt terorizaţi fără încetare şi din care vor rămîne extrem de intense tocmai acele culori dure, pe care ochiul vrea să le dribleze, de la care capul vrea să se întoarcă: o mînă zbîrcită ieşind prin tencuiala spartă a unui adăpost şi strivind un porumbel, trăgîndu-l înăuntru prin fanta mult prea îngustă, spre a-l devora, ori imaginea unor păuni morţi, otrăviţi, cu ciocurile pline de „o spumă albă în care colcăiau furnici”. Scena ucigătoare a romanului este aceea în care o căţea credincioasă este spînzurată de către tînărul şi nemilosul ei stăpîn pentru că încercase să oprească o crimă în desfăşurare. O lume înfiorătoare şi desprinsă parcă din acele caricaturi apocaliptice, echivalînd cu un semnal de alarmă, care circulă de cîţiva ani în mediile online, anunţînd dezastrul ecologic al speciei şi al planetei noastre.

Jucîndu-se ingenios cu timpurile naraţiunii, derulînd neobosit înainte şi înapoi, romanul lui Tudor Ganea redă povestea estetizată a unor criminali lipsiţi de remuşcări, regîndind în chip diversionist şi seducător un scenariu care deţinea, la plecare, însemnele mizerabilismului.

Adrian Mureşan este eseist şi critic literar. Cea mai recentă carte: Vîrstele subversiunii. N. Steinhardt şi deconstrucţia utopiilor, Editura OMG, 2020.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.