O ţară bogată cu oameni săraci

Publicat în Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie – 1 august 2018
O ţară bogată cu oameni săraci jpeg

● Yu Hua, China în zece cuvinte, traducere de Mugur Zlotea, Editura Humanitas, 2018. 

N-aţi citit o carte mai amuzantă şi totodată mai terifiantă despre China! Zece eseuri confesive, fiecare pornind de la cîte un cuvînt/concept, care alcătuiesc o imagine cuprinzătoare a mentalului colectiv chinez modelat/alienat de diversele „reforme“ comunisto-capitaliste. Cele zece cuvinte alese (popor, conducător, lectură, scris, lu xun, decalaj, revoluţie, firul ierbii, imitaţie, cacealma) şi structura compozită îi oferă prozatorului Yu Hua o modalitate de a-şi organiza deopotrivă eficient şi expresiv amintirile şi gîndurile sale despre China din timpul Revoluţiei Culturale a lui Mao şi despre China de azi.

Nu este o carte de istorie politică sau culturală scrisă de vreun istoric occidental, precum Istoria Chinei moderne de Jonathan Fenby şi Istoria culturală a Chinei de C.P. Fitzgerald (de asemenea traduse la Humanitas), este „doar“ o carte de memorialistică şi de analiză personală a unui sistem totalitar scrisă de un prozator chinez, o carte în care pasajele de nostalgie alternează cu scene de un comic absurd sau de orori sîngeroase, pentru ca la final să incorporeze şi cîteva cifre şi date statistice comentate. (Formula compozită nu este departe de cea a volumelor colective despre comunismul românesc – de la Anii ’80 şi bucureştenii, prin Cum era? Cam aşa, pînă la Şi eu am trăit în comunism – ceea ce oferă o oarecare familiaritate lecturii.) O mare reuşită a acestui volum (tradus excelent de Mugur Zlotea, artizanul traducerii multora dintre cărţile menţionate în acest text) este tonul cu care Yu Hua spune povestea lui şi a familiei sale, a prietenilor şi a concetăţenilor, a ţării: un ton strunit, de un calm uluitor, cu vagi accente de nostalgie, regret, frustrare sau dezamăgire.

Cîteva cuvinte despre Yu Hua (n. 1960), pe care eu personal am ajuns să-l prefer celorlalţi prozatori chinezi traduşi la noi în ultimii ani sau mai de mult: Chen Chong, Mo Yan, Gao Xingjian, Yan Lianke sau Lao Ma. Născut într-o familie de medici cu strămoşi moşieri (de altfel, ambele sale romane traduse la Humanitas Fiction, În viaţă şi Cronica unui negustor de sînge, se inspiră din biografia familiei), Yu Hua s-a apucat de scris printr-o întîmplare (povestită chiar în acest volum în capitolul dedicat cuvîntului „scris“), a publicat în foileton romanul În viaţă, ceea ce i-a adus acasă o mare popularitate, după care a cunoscut şi faima internaţională prin numeroase traduceri şi premii (James Joyce Award, Premio Giuseppe Acerbi sau Prix Courrier International). Scrie cărţi de proză scurtă, roman şi eseuri, trăieşte la Beijing şi publică în mod regulat în The New York Times.

China în zece cuvinte este scrisă special pentru un cititor occidental şi este o lectură tare mai ales pentru cei care nu au cunoscut pe propria piele abuzurile comunismului, cruzimea şi absurdul unui sistem totalitarist. În centrul cărţii se află figura lui Mao Zedong şi criminala sa Revoluţie Culturală (propaganda, cultul, piaţa Tian’anmen) care a coincis cu anii de formare ai lui Yu Hua, participant el însuşi ca voluntar în acţiunile de demascare a „duşmanilor poporului“ care făceau speculă cu cupoanele de alimente (înfiorătorul capitol „Decalaj“ poate fi citit şi ca o autocritică tîrzie). Chiar şi pentru un cititor român trecut prin dejism şi ceauşism, unele pagini sînt greu de înţeles din cauza proporţiei masei umane implicate în evenimentele de o cruzime incredibilă. Yu Hua vorbeşte despre execuţii publice (vezi şi fragmentul de mai jos), despre zeci de milioane de crime, despre o sărăcie care împinge oameni să-şi vîndă sîngele, să mănînce frunzele din copaci, să se sinucidă de faţă cu familia sau să atace autorităţile, despre decalaje istorice, inegalităţi de clasă, acte de corupţie şi abuzuri ale statului care e în stare de orice pentru bani, profit şi falsă dezvoltare.

Partea a doua a cărţii se ocupă de „contradicţiile“ din societatea chineză contemporană: în timp ce este o mare putere economică a lumii, o foarte mică parte din populaţie consumă produse de lux într-un mediu tehnologizat ultramodern („29% din consumul bunurilor de lux la nivel mondial“), în timp ce poporul trăieşte la limita sărăciei într-o societate în ruine („100 de milioane de chinezi trăiesc sub limita sărăciei“, rupţi de lume, cu copii care n-au văzut niciodată un meci de fotbal la televizor, spre exemplu). De altfel, ultimele două capitole, „Imitaţie“ şi „Cacealma“, oferă o imagine cultural-economico-politică a Chinei deloc măgulitoare: fenomenul imitaţiei reflectă şi progresul, şi regresul unei societăţi cu forţă de muncă, dar fără venituri, o societate în care cacealmaua (adică înşelăciunea la nivel individual, specula la nivel de piaţă, fake news în media, minciuna şi corupţia politică) reprezintă noua revoluţie culturală a capitalismului placat pe comunism. În concluzie, Yu Hua vorbeşte despre „o erodare a moralei publice şi o confuzie în sistemul social de valori“ văzute ca o sechelă a dezvoltării incomplete şi pe fast-forward a Chinei din ultimii treizeci de ani, o ţară care a făcut „boom“ economic doar pentru a arunca în sărăcie sute de milioane de oameni.

Citiţi aici un fragment amplu din China în zece cuvinte.

***

Yu HUA
China în zece cuvinte (fragment) 

Viaţa de la noi din orăşel în timpul Revoluţiei Culturale nu ducea lipsă de violenţă, dar cu toate acestea era plictisitoare şi limitată. Îmi amintesc că, de fiecare dată cînd era executat vreun criminal, la noi în oraş se stîrnea zarvă ca de sărbătoare. Am povestit deja cum pe vremea aceea condamnările erau făcute în şedinţe publice. Cel care îşi aştepta condamnarea era aşezat în mijlocul podiumului, cu o pancartă de lemn agăţată de gît, pe care scria de ce era acuzat: ucigaş contrarevoluţionar, ucigaş violator, tîlhar ucigaş etc. Criminalul era încadrat de cei aduşi să fie criticaţi suplimentar, moşieri sau elemente de dreapta, contrarevoluţionari din perioada dinainte de eliberare sau contrarevoluţionari „activi“. Stăteau toţi cu capul plecat, aduşi de șale, şi ascultau tiradele critice vehemente care se încheiau întotdeauna cu verdictul.

Locuiam într-un orăşel de pe malul Golfului Hangzhou şi toate şedinţele de condamnare publică se ţineau pe terenul de sport din şcoala noastră. Terenul era plin de oameni. În partea din faţă a podiumului se găseau condamnaţii, iar în spatele lor membrii comitetului revoluţionar judeţean. La microfon se afla cineva numit de comitetul revoluţionar să dea citire criticii şi verdictului. Dacă condamnatul era legat fedeleş şi în spatele lui stăteau ameninţător doi soldaţi cu puşti în mînă, era clar că va fi condamnat la moarte.

Am început de mic să stau în mijlocul mulţimii adunate pe terenul de sport, să particip la nenumărate şedinţe de condamnare publică şi să ascult tiradele vehemente din megafoane…

Erau două locuri de execuţie la malul mării, noi le spuneam Plaja de Nord şi Plaja de Sud. Pentru că eram copii şi nu ne puteam ţine după camion, încercam să ghicim unde va avea loc execuţia. De cîteva ori am nimerit însă locul şi am văzut execuţia de aproape. Au fost cele mai şocante momente ale copilăriei mele. Soldaţii cu armele pregătite se aşezau în cerc ca să-i împiedice pe spectatori să dea năvală, apoi unul dintre cei însărcinaţi cu execuţia îi trăgea condamnatului un şut în spatele picioarelor, ca să-l facă să cadă în genunchi, după care păşea înapoi, să nu fie împroşcat cu sînge, punea puşca la ochi şi „poc“, trăgea un glonţ în ceafa condamnatului. Mi-am dat seama cum un glonţ mic de tot era mult mai puternic decît un baros de fier, pentru că imediat îl dobora pe condamnat la pămînt. După ce trăgea, cel însărcinat cu execuţia se apropia de condamnat să verifice dacă murise sau nu. Dacă nu era mort, mai trăgea o dată. Momentul care mă făcea să tremur din tot corpul era cînd întorceau mortul cu faţa în sus. Cînd îi intra în ceafă, glonţul făcea doar o găurică, dar cînd ieşea pe partea cealaltă, îi spărgea fruntea şi faţa celui condamnat, iar gaura era cît bolul din care mîncam noi orez.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Hailie Jade Scott, fiica lui Eminem, s-a căsătorit. Cum a arătat marele eveniment: „M-am trezit soție” FOTO
Fiica cunoscutului rapper Eminem, Hailie Jade Scott, și-a pus pirostriile. Tânăra de 28 de ani s-a căsătorit cu Evan McClintock sâmbătă, 18 mai, în orașul Battle Creek, Michigan.
image
Fiica Lisei Marie Presley se opune licitației Graceland, proprietatea emblematică a legendarului Elvis Presley
Nepoata lui Elvis Presley, actrița Riley Keough, încearcă să împiedice vânzarea Graceland, reședința regretatului cântăreț din Memphis, Tennessee, relatează BBC.
image
Vești bune pentru șoferii de camion: soluții pentru traficul intens din vama Giurgiu-Ruse
Șoferii de TIR ar putea scăpa de cozile interminabile din punctul de trecere al frontierei Giurgiu-Ruse. Autoritățile române și bulgare vor să redeschidă conexiunea de feribot pe ruta Giurgiu-Ruse pentru a reduce traficul intens și blocajele de pe podul peste Dunăre.

HIstoria.ro

image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.
image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.