O inimă veselă

Publicat în Dilema Veche nr. 333 din 1-7 iulie 2010
Ángeles, triunfo y elegía jpeg

Vă amintiţi, desigur, lunga digresiune despre rîs din Adolescentul lui Dostoievski, încheiată simplu şi îngrijorător: „rîsul e cel mai sigur examen al sufletului omenesc“. Am avut o lungă perioadă – pe cînd n-aveam nevoie de memoria de hîrtie pe care un scriitor latino-american le-o recomandă uitucilor – în care puteam recita cele două pagini dostoievskiene despre rîs. Mai tîrziu, le-am uitat, dar esenţa lor practică, „de control“ mi se activează reflex de cîte ori mă trezesc în faţa unui fel de-a rîde care pare adăugat (sau scăzut) personajului emiţător. Am chiar scăpat din cîteva buclucuri păstrînd distanţa faţă de persoane care rîdeau dubios sau, cum zice F.D., trivial şi (molipsitor, dar) josnic. N-o să aflu niciodată, din fericire, ce-am pierdut. 

Am citit Adolescentul cînd aveam cu cinci ani mai puţin decît Arkadi Makarovici Dolgoruki şi cînd habar n-aveam că există cărţi de psihologia rîsului; am încremenit de admiraţie nu atît faţă de Dostoievski, cît faţă de EL, cum i se spune în Carnete eroului bastard cu o imensă disponibilitate interioară, dar cu aspiraţii (de viitor Rothschild) deloc pe măsură. Era un tip adevărat, mai adunat ca Dimitri, mai vital ca Alioşa, mai bun ca Ivan Karamazov, unul care reuşeşte să iasă teafăr, dar mai ales „cu inima uşoară“, din nenumăratele porcării la care e constrîns să asiste! Deloc întîmplător, eseul despre rîs este urmarea unei întîlniri (de destin) a lui Arkadi, cu tatăl legal – pelerinul Makar Ivanovici Dolgoruki –, fost iobag pe moşia tatălui real, versatilul Versilov. Makar Ivanovici, întors acasă ca să moară, e o figură mistică, un adevărat „pelerin rus“, a cărui înfăţişare de moşneag cu părul alb contrastează cu sufletul juvenil, imponderabil: „o inimă veselă“ ce rîde fără sunet şi vede, ca într-una dintre „Fericiri“, numai binele. 

Contemplarea rîsului mut şi a „inimii vesele“ ale uimitorului bătrîn cu ochi albaştri îi provoacă tînărului Arkadi o deschidere omenească bruscă şi o cunoaştere instantanee de la înălţimea căreia începe să le dea sfaturi fetelor de măritat: „Niciodată firea omului nu se dezvăluie mai deplin ca atunci cînd rîde. Uneori, e foarte greu să dibuieşti caracterul cîte unui om, dar e de ajuns să-l surprinzi o singură dată rîzînd sincer şi brusc şi atunci caracterul lui îţi apare limpede ca lumina zilei. Numai un om foarte evoluat, care a ajuns la o mare armonie interioară, e în stare de o veselie contagioasă, mai bine zis senină şi totodată irezistibilă. Nu mă refer aici la gradul de evoluţie intelectuală a omului, ci la treapta de desăvîrşire a caracterului său, la întreaga lui personalitate. Aşadar, dacă vrei să cunoşti un om şi să-i pătrunzi în suflet, n-are rost să-l observi cînd tace sau cînd vorbeşte, cînd plînge sau cînd se entuziasmează pentru cele mai nobile idei, cel mai bun lucru e să-l priveşti cînd rîde...“. 

Dacă rîsul ne odihneşte de oboseala de a gîndi, cum spune Bergson, el nu-i scuteşte pe ceilalţi să ne observe în acest timp de suspendare a gîndirii. Revelator al inconştientului, rîsul ne livrează celorlalţi – chiar şi atunci cînd e prefăcut – mai mult ca orice altă manifestare afectivă, cu toate că şi despre plînsul convulsiv sau „darul lacrimilor“ s-ar putea spune cîte ceva… Observatorul, ne spune adolescentul Arkadi, aflat sub imperiul revelaţiei directe, trebuie să fie atent la toate nuanţele, folosind însă o atenţie care nu ţine nici de gîndire, nici de raţiune: „…rîsul unui om nu trebuie să ţi se pară în nici un caz prostesc, oricît ar fi de vesel sau de spontan. Dacă rîsul lui trădează cea mai mică urmă de prostie înseamnă fără îndoială că omul acela e mărginit la minte, chiar dacă, în general, jonglează cu ideile. Iar dacă omul care rîde ţi se pare cît de cît caraghios, chiar dacă rîsul lui nu-i stupid, să ştii că omul acela e lipsit de demnitate, dacă nu de tot, măcar în parte. În sfîrşit, dacă rîsul omului e comunicativ, dar ţi se pare trivial, fără să-ţi dai seama de ce, să ştii că adevărata fire a acestui om e şi ea trivială, iar toate trăsăturile nobile pe care le-ai observat la el mai înainte, fie o prefăcătorie conştientă, fie o simplă maimuţăreală inconştientă...“. 

Cum stau lucrurile, aşadar, cînd rîsul e prefăcut, contrafăcut, făcut, pur şi simplu? Ce spune rîsul „social“ despre acea „majoritate covîrşitoare a oamenilor şcareţ nici nu ştiu să rîdă“? Pe vremea cînd îl adoram pe Arkadi, credeam că rîsul se poate, totuşi, învăţa. Între timp am aflat cît de rară e o adevărată „inimă veselă“ – împăcată, înţelegătoare, (re)cunoscătoare – şi am o oarecare idee despre felul în care sună contrafacerea în această zonă. Există contrafaceri benigne, cum ar fi gînguritul de porumbiţă în plin rut sau „plastografierea“ rîsului actoricesc. Auzi cîte-o don’şoară rîzînd copilăros şi cristalin, rotunjind boticul şi ascultîndu-se fermecată, după ce în urmă cu cinci minute, pentru alte urechi, nihăise grobian. Îl asculţi pe maestrul Y ţinînd o conferinţă despre oglinzi şi oprindu-se ca să intercaleze inconfundabilul rîs al lui Ion Besoiu (pentru care ar trebui să se plătească taxă, la cît de folosit este). 

Dar există şi contrafaceri maligne, cele care mimează (cu inteligenţă şi talent actoricesc) bunătatea, compasiunea, iubirea. Pentru a scăpa din atmosfera sulfuroasă a acestui tip de rîs molipsitor, trebuie să-i poţi prinde la timp componenta mecanică (placată naiba ştie pe ce...), dar mai ales indiferenţa de fond. Iar dacă apuci să rîzi, la rîndul tău, odată cu micul demon (lipsit de veselie) al rîsului gros, ai de făcut apoi – spun adevăraţii dostoievskieni – penitenţă serioasă: pentru început, trebuie să rîzi mut (fără sunete, rictusuri, gesturi corporale) o perioadă, apoi să zîmbeşti pur şi simplu o altă perioadă, iar apoi să uiţi cu totul că rîsul ar trebui să însemne ceva. Abia după ce închei tot canonul, s-ar putea să capeţi şansa de a mai rîde „cu inima veselă“.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Culori curcubeu FOTO Shutterstock jpg
Pantone a anunțat culoarea anului 2023. Cum arată nuanța „curajoasă și vibrantă”
Viva Magenta, o culoare în care se îmbină rozul fucsia cu roșu închis și albastru a fost desemnată de Institutul Pantone ca fiind culoare anului viitor. Potrivit reprezentanților institutului, culoarea este „curajoasă și vibrantă” și inspiră optimism.
 Plata online cu cardul jpg jpeg
Cum se pot fura banii de pe cardul bancar fără ca hoții să aibă acces fizic la instrumentul de plată
Un bărbat din Brăila a profitat de faptul că o persoană a postat pe Facebook o poză cu cardul pe care îl pierduse și a sustras diverse sume de bani de pe acesta. A repetat isprava câteva luni mai târziu cu un alt card pierdut
Horoscop - zodii - zodiac FOTO Shutterstock
Horoscopul zilei, 3 decembrie. O zodie se va confrunta cu probleme mari
Horoscopul zilei pentru ziua de sâmbătă, 3 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, și vine cu predicții complete pentru toate zodiile.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.