Naţionalitatea literaturii - o seară la Seeteufel

Publicat în Dilema Veche nr. 423 din 22-28 martie 2012
Un jurnal impersonal jpeg

Îmi plac tîrgurile de carte. Începînd cu miraculoasele tîrguri nouăzeciste de la Teatrul Naţional din Bucureşti, la cele de la Geneva, Paris sau Madrid, o dată chiar la Istanbul – de cîte ori am ajuns într-un asemenea loc am trăit trepidaţia aceea inexplicabilă, fiindcă, în fond, e vorba mai mult de negoţ decît de carte, de edituri şi abia apoi de scriitori, de minunate obiecte cu coperţi şi abia apoi de literatură. Săptămîna trecută am fost invitată – de Oficiul Federal German pentru Străini şi Goethe Institut – la Tîrgul de Carte de la Leipzig şi iar n-am rezistat trepidaţiei. Am fost copleşită, recunosc, de amploarea lucrurilor, de imensitatea spaţiului ingenios garnisit cu cărţi de toate felurile, de avalanşa (pe care n-am mai văzut-o nicăieri) de cititori entuziaşi de toate vîrstele, de adolescenţii în costume manga (un fenomen nipono-nemţesc de amploare în ultimii ani). Cum zicea, chiar în prima zi, scriitorul austriac Martin Pollack, curatorul programului „tranzyt“ de introducere a literaturilor din Polonia, Ucraina şi Belarus în Germania, „20% din populaţia Germaniei nu citeşte, şi asta e o tragedie“. Dar ceilalţi 80% citesc, iar zilele trecute se aflau cu toţii la Leipzig!

Probabil seara cea mai trepidantă din această săptămînă densă a fost cina literară de la Seeteufel, un mic restaurant pe malul unui lac invizibil, căci era întuneric. Ni se sugerase în corespondenţă să jucăm jocul prezentărilor reciproce alegînd, fiecare, prima frază din cartea preferată. Eram aşadar avertizaţi – un grup eterogen de scriitori, jurnalişti, critici literari şi freelanceri din toată lumea –, dar după aperitivul bine stropit cu chardonnay, după introducerea riguroasă (în cifre) şi plină de umor a domnului Uwe Wolfgang Heye, şeful Departamentului de proiecte Interregionale şi Arte de la Oficiul Federal pentru Străini, nu ne mai aşteptam ca serata literară chiar să se mai desfăşoare. Dar ea a început cînd fusese planificată, exact cînd atmosfera latino-americană cuprinsese cîrciuma. Primul a fost un simpatic jurnalist din Sarjevo, Haris Bilalovic (cu o formaţie în analiza jungiană), care a citit prima frază din Interpretarea viselor de Freud, amintindu-ne că ediţia princeps a cărţii a fost publicată, în 1899, chiar la Leipzig.

Scriitoarea Rosa María de Britton. directoarea Bibliotecii Naţionale din Panama, s-a prezentat cu vorbele lui Vargas Llosa – „e important să fim martorii timpurilor noastre, chiar şi în adevărurile minciunilor noastre“ –, legînd apoi între ele mai multe incipituri ale propriilor cărţi, într-o scurtă pledoaie pentru cititul care umanizează şi dizolvă discriminarea de orice fel, şi invitîndu-ne, desigur, pe toţi, s-o vizităm în Panama. Scriitorul indian Amil Dharker a citit primele versuri din Tărîmul pustiit de T.S. Eliot („Aprilie este luna cea mai nemiloasă, stîrnind / Liliacul dintr-un pămînt mort, amestecînd / Aducerile-aminte şi dorinţele, trezind / La viaţă rădăcinile amorţite în ploi primăvăratice“), amintindu-şi nostalgic cum a cucerit-o cu ele, pe vremuri, pe cea care avea să-i devină nevastă.

Mi-a plăcut şi Ashok Ferrey din Sri Lanka (ţară unde am fost, desigur, din nou invitaţi cu toţii), scriitor, jurnalist şi TV host, care a citit prima frază din cartea sa, Love in the tsunami: „Întotdeauna am vrut să construiesc casa perfectă“. A ales-o – ne-a spus – pentru că propriul scris e singura formă de stabilitate de care a avut parte vreodată în Sri Lanka. Liesel Schillinger de la New York Times a ales, în cele din urmă, o primă frază (din cele trei cu care venise) din V.S. Naipaul, O casă pentru domnul Biswas – „Cu zece săptămîni înainte de a muri, domnul Mohun Biswas, ziarist din Sikkim Street, St. James, Port of Spain, a fost concediat“ –, pentru a vorbi despre fatalitate, despre viaţa plină de competiţii şi lupte fără sens, despre meseria de jurnalist care, în timpurile noastre, a ajuns la o tristă răscruce. Cînd a terminat, vikinga Liesel, critic dur şi traducătoare din germană, avea lacrimi în ochi. Scriitoarea spaniolă din Ţara Bascilor, Luisa Etxenike, ne-a amintit prima frază dintr-o altă „ţară pustie“, Pedro Páramo de Juan Rulfo: „Am venit la Comala pentru că mi-au spus că aici a trăit tatăl meu, un oarecare Pedro Páramo“. „Nu ştiam ce scriitor aş vrea să fiu“ – a spus Luisa – „şi, citind această carte mexicană de un lirism pe cît de intens, pe atît de generos, am înţeles. Am învăţat din Pedro Páramo să găsesc singură muzica fiecărei cărţi pe care am vrut să o scriu. Pentru că limba literară este, din fericire, întotdeauna o limbă străină, iar literatura – o altă naţionalitate“.

Andrei Karpunin din Belarus (directorul editurii Registr din Minsk) a citit prima pagină din Omul transformat în lup, un roman documentar foarte interesant al scriitorului Serghei Pesetskij, interzis şi acum în Belarus. Prima frază suna cam aşa: „Rătăcind pe la periferiile oraşului Volkovisk, Jusef a dat peste coloanele de civili arestaţi duşi cu forţa sub escorta poliţiei comuniste“. Poate n-ar strica să putem citi şi în româneşte cartea acestui scriitor exilat în Franţa, care n-a putut să se mai întoarcă vreodată la Minsk.

În ce mă priveşte, am ales prima frază din Zenobia lui Gellu Naum (tradusă deja în engleză de James Brook şi Sacha Vlad) şi am vorbit despre ea ca despre o carte de iniţiere (apropiată de Swedenborg sau Meyrink) în Bucureştii vechilor mlaştini, dar şi despre miracolul primei ei apariţii, în 1985, în plin comunism: „Prea multe lucruri ne solicită... prea multe cuvinte se îngrămădesc să le cuprindă, să le ascundă în labirintul lor inutil şi înşelător – de aceea poate că, pe alocuri, am să spun ce nu trebuia spus.“

Habar n-am dacă agapa noastră nocturnă la Seeteufel a făcut parte din marele festival anual al lecturii de la Leipzig, probabil că da. Cu certitudine însă a fost cea mai reuşită (şi, pe alocuri, emoţionantă) psihodramă la care am asistat vreodată. 

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Marea provocare a noii magistrale de mare viteză. Cum s-a lucrat la tunelurile feroviare de pe valea Mureșului VIDEO
Aflată de șase ani în șantier, noua magistrală feroviară Simeria - Arad (km 614) a acumulat numeroase întârzieri. Cele mai complexe lucrări au loc pe tronsonul Gurasada - Ilteu, unde sunt săpate tuneluri pe un sector de aproape doi kilometri.
image
Orașul european care oferă recompense turiștilor, în timp ce în altele sunt împroșcați cu pistoale cu apă
Un oraș european oferă turiștilor stimulente financiare, în timp ce localnicii din Barcelona stropesc vizitatorii cu pistoale cu apă, în semn de protest față de „invazia” lor.
image
Cine este J.D. Vance, cel pe care Trump l-a ales ca vicepreședinte. L-a catalogat în trecut pe fostul președinte drept un „Hitler al Americii”
Donald Trump l-a ales ca vicepreşedinte pe senatorul din Ohio J.D. Vance, care l-a catalogat în trecut pe magnat drept ”idiot” şi ”nociv” şi un ”Hitler al Americii”.

HIstoria.ro

image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni
image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?