Modificare și aliniere

Publicat în Dilema Veche nr. 979 din 12 ianuarie – 18 ianuarie 2023
image

 Hernan Diaz, Încredere, traducere de Bogdan Perdivară, Editura Litera, 2022.

Fără nici o umbră de îndoială, Hernan Diaz a scris unul dintre cele mai bune romane de limbă engleză publicate anul acesta. Știu că ar fi fost imposibil de respectat caracterul polisemantic al cuvîntului „trust”, titlul original al romanului, care în limba engleză numește atît „încrederea” ce-i dă titlul în limba română, cît și acea „formă de fuziune a intereselor unei companii prin integrarea orizontală sau verticală a producției”, însă chiar această polisemie stă la fundația straniului turn newyorkez care e cartea lui Diaz. „Trust”: încredere și trust financiar, trăsătură morală și asociere interesată. Iar polisemia termenului englezesc e utilizată ca metaforă a gîndirii afișate de antieroul acestui roman, mogulul finanțelor de pe Wall Street, Andrew Brevel, cel care pune banii și virtutea pe același loc într-o ierarhie care devine destul de neclară spre finalul cărții.

Romanul este plin de „încredere” și de „asocieri” lucrative: în același timp, încrederea este trădată cu fiecare dintre cele patru părți ale romanului, căci ele vin să distrugă absolut tot ce a clădit anterioara secțiune, să submineze violent încrederea cititorului în „onestitatea” unui roman ca un banc de nisipuri mișcătoare. Prima parte, intitulată, iarăși înșelător, „Obligațiuni”, căci termenul din engleză, „Bonds”, implică atît ideea de legătură afectivă, cît și pe aceea de încorsetare, de „bondage” masochist, este romanul unui scriitor pe nume Harold Vanner, un prim personaj necreditabil, nedemn de încredere, care scrie povestea vieții unui misterios și puternic cuplu de pe Wall Street. 

Ce izbește de la prima pagină a romanului din roman este fidelitatea textului față de o tradiție stilistică ale cărei locomotive sînt Henry James și Edith Wharton: te poți scufunda în această primă parte a lecturii ca în Ambasadorii sau în Casa veseliei, experiența fiind similară pînă la un punct, cînd mijirea nebuniei și anumite jocuri de umbre îi vor face loc în proză lui F. Scott Fitzgerald. 

Ne aflăm în New York-ul banilor vechi, la finele secolului al XIX-lea, cînd frîiele orașului au fost preluate de industriași de la negustori, iar primii urmează cît de repede să fie detronați și ei de către finanțiști. Benjamin Rask, eroul romanului din roman, provine dintr-o familie de negustori de tutun care urăște cu pasiune obiectul primitiv al muncii familiei sale și care-și pune la contribuție talentele neobișnuite pentru științele matematice, începînd imediat după moartea tatălui său să joace la bursă. E un virtuoz al legilor aproape poetice ale capitalului, practicînd un fel de artă pentru artă a jocului la bursă și devenind foarte repede un temut mogul al Wall Street-ului. 

Diaz/Vanner scrie rece, de la distanță, ca și cum ar lucra o biografie în piatră, în încercarea de a surprinde trăsăturile intime ale unui personaj aproape lipsit de viață interioară. Personaj care hotărăște că are nevoie de o nevastă, iar aceasta se va întrupa în bizara persoană a lui Helen Breevort, descendentă a unei străvechi familii de coloniști olandezi, acum scăpătată și bîntuind prin Europa, așa cum îi stă bine unei familii de americani într-un roman de Henry James. Helen este însă o fată misterioasă și introvertită, cu o memorie fantastică și un talent la matematică demn de viitorul soț. Există în familie un istoric de maladie psihică, așa că bănuim deja cum se va termina această parte (e un roman care se bazează masiv pe surprinderea cititorului, așa că fac eforturi titanice să eludez eventualele spoilere), într-un sanatoriu elvețian care ne va face să-i adăugăm la lista de consultanți științifici pe Thomas Mann (pentru loc și atmosferă) și F. Scott Fitzgerald (din motive evidente). 

Cea de-a doua parte este schița unui volum de memorii al altui finanțist, plină de notițe ce rămîn a fi dezvoltate în pasaje ulterioare și de disculpări iritante. Dacă reiese ceva de aici, în afară de caracterul enervant al naratorului, este insistența cu care încearcă să convingă eventualii cititori de faptul că manevrele lui financiare care se poate să fi condus la crahul din 1929 au fost întreprinse spre binele națiunii. 

Cea de-a treia parte a cărții și cea mai amplă vine cu vocea unei naratoare americane cu origini italiene, Ida Partenza, fiica unui tipograf anarhist: narațiunea are loc în prezent, în anii ’90, cînd Ida este deja o femeie vîrstnică ce spune o poveste din tinerețea ei, care ne va face să ne retragem toate investițiile depuse în primele două părți ale cărții. Dacă partea a doua vine la pachet cu un set de bănuieli întemeiate, partea a treia zguduie tot eșafodajul. Ceea ce urmează, partea a patra, este reproducerea însemnărilor de jurnal ale soției finanțistului, femeia din spatele personajului Helen și, așa cum deja v-ați dat seama, aceste însemnări vor veni cu doza lor de rescriere a tot ce le-a precedat. 

Am citit cronici ce comparau Încredere cu „Rashomon” și, deși e adevărat că avem de-a face cu „versiuni” ale aceleiași biografii, cred că inteligentul roman al lui Diaz e mult mai complex decît povestirea bunicului său japonez. În primul rînd, întreaga construcție lasă impresia unei progresii spre autenticitate: de la ficțiunea din ficțiune, romanul lui Vanner, la memoriile adevăratului finanțist, care nu fac altceva decît să adîncească ficțiunea, dar în mod propagandist, apoi la însemnările Idei Partenza, care-și oferă partea ei de adevăr și pînă la jurnalul poetic, sfîșietor al muribundei din sanatoriu, care închide cercul. 

Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia. Căci, așa cum spune fantomaticul mogul, lumea finanțelor, la fel ca aceea a ficțiunii (adăugăm noi), presupune încontinuu un efort de „modificare și aliniere”. Sînt prezente deasupra acestei ficțiuni umbrele tutelare ale lui Borges (despre care Diaz a scris o carte) și Calvino: romanul este atît o grădină a cărărilor ce se bifurcă, cît și un oraș prezent simultan în toate versiunile sale posibile. Realitatea are nevoi de care nu este conștientă, iar dezvăluirea acestora este similară unui act de creație și de imaginație. Că banii sînt o ficțiune, asta o știm, dar că obținerea lor este similară scrierii unui roman, fie și numai această idee a lui Diaz face ca lectura romanului să merite toți... banii, evident.

Bogdan-Alexandru Stănescu este scriitor, traducător și editor. Ultima carte publicată: romanul Abraxas, Editura Polirom, 2022.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.