Modelul suedez

Publicat în Dilema Veche nr. 430 din 10-16 mai 2012
Modelul suedez jpeg

 ● Om jag inte får tala med någon nu: 27 poeter från Rumänien, antologie alcătuită de Dan Safran, Bokförlaget Tranan, 2011. 

● Colonia poetică, poezie suedeză contemporană, antologie alcătuită de Claudiu Komartin, Casa de editură Max Blecher, 2011. 

Am impresia că literatura română o duce mai bine în suedeză decît în multe limbi de circulaţie internaţională. În nr. 399 de anul trecut al Dilemei vechi, apoi în nr. 67 al Dilematecii, scriam pe larg despre cîteva antologii şi volume colective, apărute în Statele Unite, cu proză, eseuri şi poezie românească, remarcînd perioada bună pentru traducerile în limba engleză prin care trece literatura română. În acel moment, cea mai interesantă antologie de poezie românească în traducere era Of Gentle Wolves (Calypso Editions, 2011), coordonată şi tradusă de poetul Martin Woodside, şi unde erau prezenţi paisprezece poeţi români, de la Gellu Naum şi Marin Sorescu la Radu Vancu şi Robert Şerban. Cu un cuprins alcătuit din poezia a 27 de autori români, antologia suedeză coordonată de Dan Safran, Om jag inte får tala med någon nu (în traducere: Dacă nu am cu cine vorbi acum) este însă un volum monumental, şi la propriu, şi la figurat, oricum cea mai substanţială întreprindere de acest fel de pînă acum. (În 2008, a mai existat un precedent suedez.)

Toţi cei 27 de poeţi români contemporani incluşi în această antologie au participat, de-a lungul ultimilor ani, la Salonul de poezie de la ICR Stockholm şi la Atelierul de traducere româno-suedez: Daniel Bănulescu, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Nina Cassian, Rita Chirian, Andrei Codrescu, Dan Coman, Denisa Comănescu, Daniela Crăsnaru, Domnica Drumea, Teodor Dună, Gabi Eftimie, Carmen Firan, Adela Greceanu, Nora Iuga, Claudiu Komartin, Ileana Mălăncioiu, Gabriela Melinescu, Anca Mizumschi, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Bogdan O. Popescu, Dan Sociu, Saviana Stănescu, Liliana Ursu, Radu Vancu şi Elena Vlădăreanu. Poemele sînt însoţite de portretele lui Cato Lein (devenit, în ultimii ani, fotograful oficial al literaturii române) şi prefaţate de un eseu al scriitorului Henrik Nilsson despre Bucureşti (apropo, foarte inspirată ideea de a pune pe coperta unui volum de poezie – foarte elegant, de altfel – imaginea unui telefon public), dar şi despre poezia românească. Antologia a avut deja în Suedia o presă excelentă: Svenska Dagbladet a numit-o „o carte magistrală“ constatînd faptul că „surprinzător de mulţi poeţi români au fost traduşi în suedeză în ultimele decenii“, iar Helsingborgs Dagblad a asemănat-o cu „un amplu catalog al poeziei din România de astăzi; o imagine fascinantă a unui climat literar care nu seamănă deloc cu cel suedez“.

De altfel, apariţia acestei antologii suedeze este un demers editorial cît se poate de firesc, dat fiind că unul dintre cele mai coerente, importante şi durabile proiecte externe dedicate poeziei româneşti contemporane îi aparţine ICR-ului din Stockholm. Este vorba de Atelierul de traducere româno-suedez, workshop început şi ţinut în 2008 în România, iar de atunci încoace la Stockholm. Conceptul acestui workshop de traducere poetică este pe cît de simplu, pe atît de complex: patru poeţi români şi basarabeni şi patru poeţi suedezi lucrează împreună timp de zece zile şi se traduc reciproc prin intermediul limbii engleze. Dacă traducerile suedeze din poeţii români au apărut în volumul mai sus menţionat, tot anul trecut a apărut antologia românească „geamănă“: Colonia poetică adună poemele traduse în română ale celor 15 poeţi suedezi participanţi la primele patru ediţii ale workshop-ului. Cum nu-mi propun să analizez aici poezia lor (diferită şi diversă), măcar să le menţionez numele: Johannes Anyuru, Ida Börjel, Kristofer Flensmarck, Anna Hallberg, Ann Hallström (n. 1970, „senioara“ antologiei), Linn Hansén, Cecilia Hansson, Leif Holmstrand, Viktor Johansson (n. 1983, „mezinul“ volumului), Henrik Nilsson, Malte Persson, Sofia Stenström, Kajsa Sundin, Pär Thörn şi David Vikgren. (Găsiţi mai multe informaţii despre ei aici.) Ediţia de anul acesta a workshop-ului (desfăşurat între 10-20 aprilie pe insula Biskops-Arnö, unde se află probabil cel mai renumit colegiu de creaţie literară din Scandinavia, Nordens Folkhögskola, fondat în 1958 pe locul unei rezidenţe arhiepiscopale datînd din secolul al XIII-lea) i-a adus împreună şi a format următoarele „cupluri“ de poeţi-traducători: Ecaterina Bargan – Hanna Nordenhök, Svetlana Cârstean – Athena Farrokhzad, M. Duţescu – Helena Boberg şi Daniel Boyacioglu cu subsemnatul (în calitate de poet, fireşte). Workshop-ul s-a încheiat cu o seară de lectură a poemelor, în traducere şi în original, desfăşurată pe 21 aprilie, la sediul ICR, cu ocazia Nopţii Culturale a oraşului Stockholm. Publicul suedez, venit în număr relativ mare la eveniment, s-a datorat, în mod cert, şi traducerilor tot mai multe din literatura română. Numai anul trecut, pe lîngă antologia discutată, s-au tradus în suedeză cărţi de Nina Cassian, Paul Celan (două titluri), Mircea Cărtărescu (suedeza fiind una dintre cele patru limbi străine în care trilogia Orbitor a fost deja tradusă integral), Herta Müller, Ioana Pârvulescu, iar în aceste prime luni, Andrei Codrescu şi Norman Manea, urmînd Cătălin Dorian Florescu. Tot în acest an, şi tot subsemnatul (de data aceasta în calitate de critic literar), am publicat o introducere în literatura română în antologia de eseuri literare editată de Academia Suedeză împreună cu Editura Norstedts, Det sköna med skönlitteraturen 2, prilej pentru o dezbatere, tot la sediul ICR din Stockholm, despre posibilitatea, complexitatea şi importanţa traducerilor. Aşa stînd lucrurile, punctul culminant va urma abia anul viitor, cînd România este invitată de onoare la Tîrgul de Carte de la Göteborg, moment după care întrevăd, dacă ne prezentăm cum trebuie, un val de traduceri incomparabil mai mare.

Dacă literatura română are vizibilitate în Suedia, unde stîrneşte interes şi admiraţie (am putut măsura personal faima lui Mircea Cărtarescu printre studenţii scandinavi ai şcolii de creaţie de la Biskops-Arnö, precum şi interesul lor pentru poezia română contemporană), în Turcia, adică la extrema culturală continentală europeană, lucrurile sînt încă la început. Pentru prima dată însă, după mulţi ani, arată încurajator. Anul trecut, YapiKredi, probabil cea mai mare editură turcă, a tradus-o pe Gabriela Adameşteanu cu Dimineaţă pierdută, iar ICR Istanbul a reuşit să formeze un grup de tineri traducători turci (fiindcă marea problemă era tocmai lipsa traducătorilor), cu care a organizat un atelier de traducere ce a produs, tot anul trecut, o mică antologie cu fragmente de proză română contemporană, prefaţată substanţial de Paul Cernat, scoasă împreună cu Editura Kalem. Ioana Bradea, Ana Maria Sandu, Doina Ruşti, Matei Florian, Filip Florian, Nora Iuga, Silvia Kerim, Daniela Zeca, Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu, Marin-Mălaicu Hondrari, Norman Manea şi Bogdan Suceavă sînt prozatorii prezentaţi publicului turc. Ca o consecinţă, la întîlnirea cu jurnaliştii şi editorii turci din 26 aprilie de la sediul ICR Istanbul, au vorbit Bogdan-Alexandru Stănescu, directorul editorial al Polirom, subsemnatul, Silvana Rachieru, directorul ICR Istanbul şi Kenan Kocatürk, secretarul general al Asociaţiei Editorilor Turci, care a prezentat cifre şi statistici ale pieţei editoriale turceşti absolut zdrobitoare prin mărime faţă de cele româneşti. Interesul poate fi stîrnit, acum avem şi o nouă generaţie de traducători, aşa că există şanse ca într-o zi să asaltăm, prin traduceri, şi Istanbulul.

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Bătălia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.