Moarte(a) criticilor literari!

Publicat în Dilema Veche nr. 366 din 17 - 23 februarie 2011
Moarte(a) criticilor literari! jpeg

● Nicolae Breban, Trădarea criticii, ediţia a II-a, Editura Ideea Europeană, 2010.  

Există frustrări şi scriitorii s-au cam săturat. Destul că Eugen Negrici a denunţat „laşitatea“ scriitorului român sub comunism, destul că Paul Cernat şi-a regretat punctajul din oficiu acordat noului val de prozatori! Primului i s-a imputat, în principal, loialitatea faţă de o literatură în cîmpul căreia a activat şi la constituirea căruia a contribuit el însuşi, celui de-al doilea i s-a reproşat lipsa consecvenţei şi schimbarea din mers a criteriilor de evaluare, plus nostalgia modernistă şi, implicit, inadecvarea la paradigma literară contemporană.

Recent, revista România literară a publicat, sub titlul, „Scriitori despre critici“, cîteva texte dure ale scriitorilor la adresa criticilor literari care ar fi „dezamăgitori“, „nedemni de încredere“, „neinteresaţi de literatură“, „inadaptaţi“, „fără etică profesională“, „lefegii, trişori, carierişti“, „copii de casă“, „tacticieni mizerabili“, „îmbuibaţi“, „scandalagii“, „amnezici şi carierişti“, „pervertiţi“, „ignoranţi“, „abuzivi, imprudenţi“, „precauţi, panicaţi“, „viscerali“, „maliţioşi, clevetitori, complexaţi“ ş.a. Această nevoie, cam jenantă, de reglare personală a conturilor cu (propriii) critici literari mă tem că a fost încurajată de episodul anchetei de anul trecut a Adevărului literar & artistic, dedicată celor mai bune romane ale ultimului deceniu. Criticii au ales atunci Trilogia Orbitor drept romanul deceniului, însă Mircea Cărtărescu a avut cuvinte grele pentru cîţiva critici cărora le reproşa deopotrivă lipsa aderenţei critice la formele literare actuale şi a onestităţii profesionale. 

În anii ’90, după asimilarea retragerii din critica de întîmpinare a marilor nume ale ultimelor decenii comuniste (Nicolae Manolescu şi Eugen Simion, în special), s-a vorbit mult, şi nu doar ca o consolare, despre descentralizarea critică prin pluralitatea discursurilor critice non-estetice, etice, ideologice ş.a., despre revizuiri, canoane locale şi hărţi literare regionale, despre, în fond, o democratizare totală a cîmpului literar. În prima jumătate a anilor 2000, revista Observator cultural a susţinut, prin direcţia impusă de Ion Bogdan Lefter, această perspectivă postmodernă asupra literaturii pe fondul dezbaterii canonice stîrnite de articolul lui Sorin Alexandrescu („Pentru un mai grabnic sfîrşit al canonului estetic“) publicat în 1997 chiar în paginile Dilemei. Apoi, cartea lui Harold Bloom, Canonul Occidental (tradusă în 1998), două eseuri ale lui Mircea Martin şi un articol al lui Virgil Nemoianu au creat masa teoretică necesară unei, de fapt, false dezbateri ce a durat, cu intermitenţe, cîţiva ani. Căci tema canonului a fost importată din spaţiul american ca o formă de discurs critic fără fond literar-cultural. Cum am avut postmodernism literar fără postmodernitate, aşa am avut şi o tentativă de dezbatere canonică în lipsa deteritorializării, a multiculturalismului, a feminismului, a conflictelor şi militantismelor cultural-politice de natură rasială, etnică, religioasă sau sexuală.

Efectul acestor tensiuni retorice, care au creat la vremea respectivă destulă confuzie, a fost tocmai nevoia/nostalgia după acel spirit critic autoritar, unanim acceptat, care să facă ordine, care să creeze şi să consolideze ierarhii incontestabile. De aici şi imensa deziluzie provocată acum de Istoria critică a lui Nicolae Manolescu, a cărei întoarcere, îndelung aşteptată cu pasiune şi speranţă, la uneltele criticii şi istoriei literare ar fi trebuit să despartă apele potopului postcomunist/postmodernist abătut asupra bietei noastre literaturi. (N-a fost să fie din mai multe pricini, cea mai importantă fiind imposibilitatea, caducitatea genului istoriei literare.) Între timp producîndu-se şi o a doua, ba chiar a treia schimbare de gardă critică; criticii nouăzecişti dispărînd/renunţînd şi ei, la fel şi alţii de după. Pe undeva, e firesc ca scriitorii din generaţiile mai vechi să se simtă cumva părăsiţi. Unde mai pui şi că acestor nesiguranţe şi tulburări axiologice din ultimele decenii li s-au adăugat şi problemele de ordin comercial provocate de diminuarea prestigiului cultural al cărţii şi de creşterea dimensiunii consumeriste a literaturii, care a făcut ca, dintr-odată, valoarea estetică să nu se mai suprapună şi să nu mai determine cota de piaţă, iar discursul critic să devină, într-o măsură variabilă, el însuşi inadecvat. O a doua sursă majoră de confuzii şi frustrări pentru scriitori şi critici confruntaţi – şi unii, şi alţii – cu pierderea prestigiului şi a valorii simbolice, a influenţei şi, în fond, a forţei legitimatoare a literaturii (ca o chitensenţă a culturii) reduse la un artefact destinat loisir-ului. 

Provenite, de fapt, din frustrări şi dezamăgiri comune, (cele mai multe dintre) reproşurile de acum ale scriitorilor la adresa criticilor sînt nefondate, meschine, umorale, oricum nu pot fi aduse în bloc şi întregii bresle, destul de eterogene, alcătuite din critici şi istorici şi eseişti şi cronicari literari de vîrste, formaţii, talente şi caractere diverse. În textele nemulţumirii lor, scriitorii acuză cîteva situaţii pentru care criticii n-au, de fapt, nici o vină. Da, nu toate cărţile ajung să fie recenzate; da, discursul critic este cît se poate de eterogen; da, criticii sînt constrînşi să facă, deseori, şi altceva decît critică literară, fiind solicitaţi să jurizeze, să consilieze, să coordoneze colecţii în edituri etc. nimerindu-se uneori în posturi aparent conflictuale dpdv al intereselor.

În primul rînd, nu e vina criticilor că scriitorii acceptă să fie publicaţi de orice editură şi în orice condiţii, adică fără tiraje la vedere, fără bugete de promovare, fără contracte serioase care să le aducă nişte recompense financiare. Mă tem că scriitorii impută criticilor ceea ce ar fi trebuit, mai întîi, să pretindă editorilor. (Dau un exemplu în paranteză: eu, personal, n-am primit niciodată cărţi de la edituri precum Vinea, Pontica, Dacia, Eminescu, Junimea, Timpul, Marineasa, Institutul European, Academiei, Universităţii, Gramar, Grinta, Scrisul Românesc, Muzeul Literaturii, Compania, Paideia, Limes, Aula, Charmides, Minerva, Aius, iar de la celelalte – exceptînd Polirom, Cartea Românească şi Humanitas – primesc o carte pe an, uneori şi la cîţiva ani, şi-aia trimisă, de fapt, de autor). Faptul că în anchetele de sfîrşit de an, de pildă, nominalizările lasă destule titluri meritorii pe afară este efectul faptului că numeroase cărţi nu ajung, de fapt, niciodată la critici, constrînşi de multe ori să contacteze ei înşişi editurile pentru a primi un titlu sau altul.

Apoi, ce nu se mai vede este faptul că în atribuţiile unui critic literar intră de mulţi ani, pe lîngă drumul pe la edituri pentru procurarea cărţilor, şi o muncă (plătită, dar) invizibilă de marketing literar: jurizări pentru burse, finanţări şi traduceri, prelegeri şi conferinţe, prezentări, consilieri şi recomandări de cărţi şi scriitori români pentru edituri străine ş.a. Şi tot criticii sînt cei apostrofaţi că nu se mai interesează de literatură şi că nu-şi fac meseria cum ar trebui! Dar cîţi dintre scriitorii care au primit burse şi invitaţii pentru lecturi şi colocvii în străinătate s-au întrebat, oare, cum au ajuns acolo, cine i-a prezentat, cine i-a pus pe liste, cine i-a recomandat traducătorilor, editorilor şi promoterilor străini, cine le-a selectat textele pentru volumele colective în traducere etc.?! Ei bine, aceşti critici „îmbuibaţi“, „amnezici şi carierişti“, „pervertiţi“, „ignoranţi“, „abuzivi, imprudenţi“, „precauţi, panicaţi“, „viscerali“, „maliţioşi, clevetitori, complexaţi“ ş.cl.

Un alt aspect neluat în calcul de scriitorii degrabă aruncători de invective este faptul că revistele culturale sînt puţine şi cu distribuţie proastă, şi-au redus paginile, cotidianele au renunţat la suplimente, unele nu mai au nici măcar secţiuni culturale, oricum plătesc mizerabil, iar criticii sînt şi ei tot mai puţini deoarece critica literară a devenit o meserie de pasiune şi de sacrificiu, care nu mai aduce nici cititori, nici prestigiu, nici bani – adică exact motivele frustrărilor scriitorilor înşişi. Apoi, scriitorii, toţi scriitorii, suprasolicită forţele şi capacităţile criticilor literari atunci cînd au pretenţia de la ei să le recenzeze publicistic / să le interpreteze academic cărţile, toate cărţile, să-i promoveze / să-i premieze / să-i canonizeze – toate în acelaşi timp şi în mod cît se poate de obiectiv, ştiinţific şi echitabil. Or de la selecţia editurii (a autorului care vrea să-şi publice cartea), pînă la selecţia cărţii (a criticului care vrea s-o recenzeze) e un traseu ce conţine cîteva filtre de selecţie, unele, fatalmente, subiective. Este inevitabil ca multe dintre cărţi - şi se scrie enorm literatură! - să nu ajungă niciodată să fie citite sau recenzate. Din fericire, cărţile valoroase, chiar şi cele ghinioniste, nu rămîn niciodată nedreptăţite sau nedescoperite pentru prea mult timp.

Ar mai fi multe de spus, dar oricum m-am luat cu vorba şi contextul. Despre analiza criticii literare făcută de Nicolae Breban şi despre dezamăgirile sale ca scriitor – data viitoare. (Va urma)

dilemaveche ro   Literatura clasica pentru copii   De ce merita redescoperita jpg
Literatura clasică pentru copii: De ce merită redescoperită
"A fost odată, ca niciodată..." Cine nu-și amintește aceste cuvinte magice care deschideau porțile unei lumi fantastice?
dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.

Parteneri

odihna, foto shutterstock jpg
Trucul genial care te ajută să adormi mai repede și să te odhnești mai mult în nopțile caniculare: „Citește temperatura pielii”
Nu poți să adormi repede în nopțile cu temperaturi ridicate? Oamenii de știință au descoperit o soluție simplă care te ajută să te odihnești corespunzător și să fii în formă maximă a doua zi!
Soldati americani FOTO Shutterstock
În ce condiții ar putea trimite SUA trupe la sol în Iran
Oficial, administrația Trump nu dorește trimiterea trupelor americane terestre în Iran. Neoficial, însă, lucrurile sunt mult mai nuanțate.
Me0oCyihiD0 3L jpg
Satul natal al lui Constantin Brâncuși a devenit capitala tradițiilor românești. Festivalul RomânIA Autentică adună meșteri și vizitatori din întreaga țară
Satul natal al lui Constantin Brâncuși, Hobița, a devenit în acest weekend capitala tradițiilor românești, găzduind Festivalul „RomânIA Autentică”. Evenimentul a atras mii de vizitatori din întreaga țară, veniți să celebreze portul popular și meșteșugurile tradiționale.
Demeter Andras, ministrul Culturii FOTO Mediafax
Noul ministru al Culturii, actor în thriller-ul „Dosarul 631”. El se judecă cu ministerul pe care îl conduce
András István Demeter, este actor și are o carieră în cinematografie și teatru. Acesta poate fi văzut jucând în filmul Dosarul 631 (2022), disponibil pe HBO Max.
banner Cristina Coca Claudiu Bogdan jpg
Vă mai amintiți de OTV-iștii Coca Cristina și Claudiu Bogdan? În ce condiții s-ar întoarce pe micul ecran: „Dacă Dan Diaconescu...” Din ce afacere câștigă bani
Vă mai amintiți de OTV-iștii Coca Cristina și Claudiu Bogdan? În ce condiții s-ar întoarce pe micul ecran: „Dacă Dan Diaconescu...”. Din ce afacere trăiesc acum?
restaurant, foto shutterstock jpg
Unde se află cel mai bun restaurant din lume. A impresionat peste 1.000 de jurați la cea mai așteptată gală a gastronomiei mondiale
Peste 1.000 de experți internaționali din domeniul culinar au desemnat cel mai bun restaurant din lume din 2025.
senat st (3 of 39) jpg
Când vor fi aplicate primele măsuri pentru reducerea cheltuielilor statului: „Alte ajustări, probabil că din septembrie, octombrie”
După instalarea noului cabinet guvernamental, primele măsuri pentru reducerea de cheltuielilor statului vor fi aplicate după 30 iunie, după rectificarea bugetară. De asemenea, primele măsuri fiscale ar urma să fie aplicate cel mai probabil în cursul lunii august, a precizat șeful UDMR, Kelemen Hunor
Nicusor Dan Ilie Bolojan, noul premier al Romaniei  Foto Inquam Photos George Calin (8) jpg
Nicușor Dan, primul mesaj către Guvernul Bolojan: „Trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor. O să fie un drum lung”
Președintele Nicușor Dan a transmis în discursul de luni, 23 de iunie, de la depunerea jurământului de către Guvern că este „bucuris” că partidele și-au asumat guvernarea și și-au asumat reforma statului.
bolojan ora 10 jpg
Guvernul Bolojan, negociat o lună şi instalat într-o zi. Lista miniștrilor
După mai bine de o lună de la alegerile prezidenţiale, România are un nou Guvern.