Ministrului are cine s─â-i scrie

Publicat în Dilema Veche nr. 768 din 8-15 noiembrie 2018
Ministrului are cine s─â i scrie jpeg

ÔŚĆ Drag─â Domnule ┼či prietene. Scrisori c─âtre Ars├Ęne Henry, ministru al Fran┼úei la Bucure┼čti (1897-1904), edi┼úie ├«ngrijit─â, traducere, studiu introductiv ┼či note de Florin ┼óurcanu, Editura Humanitas, 2018. 

Nu mai pu┼úin de 62 de scrisori au fost g─âsite ├«ntr-un fond al Arhivelor Na┼úionale Franceze, scrisori primite de Ars├Ęne Henry (1848-1931), ministru plenipoten┼úiar al Fran┼úei la Bucure┼čti ├«ntre anii 1897 ┼či 1904, de la ÔÇ×les amiti├ęs roumainesÔÇť, doamnele unor mari familii de vaz─â din prima jum─âtate a secolului trecut: Maria Cantacuzino (mama doctorului Ioan Cantacuzino), Sabina Cantacuzino (sora lui Ion I.C. Br─âtianu), Maria Pillat (cealalt─â sor─â a lui I.C. Br─âtianu, c─âs─âtorit─â cu Ion N. Pillat ┼či mama poetului Ion Pillat), Anna Kretzulescu-Lahovary (fiica medicului ┼či omului politic Nicolae Kretzulescu, c─âs─âtorit─â cu diplomatul Alexandru-Emanoil Lahovary, ministru al Rom├óniei la Constantinopol, Viena, Paris ┼či Roma), Olga Cantacuzino-Miclescu (sora doctorului Ioan Cantacuzino) ┼či pianista Clara Haskil. Cu o singur─â excep┼úie, toate scrisorile au fost trimise ministrului francez dup─â ce acesta ┼či-a ├«ncheiat misiunea ┼či a p─âr─âsit Bucure┼čtiul ┼či, iar─â┼či, cu o singur─â excep┼úie, scrisorile dateaz─â dup─â ├«ncheierea Primului R─âzboi Mondial.

Florin ┼óurcanu, ├«ngrijitorul edi┼úiei ┼či traduc─âtorul din francez─â al acestor epistole (dou─â ├«ntreprinderi de care, ┼úin s─â subliniez, se achit─â ├«n mod admirabil), are motive s─â cread─â c─â aceast─â coresponden┼ú─â cu caracter ÔÇ×femininÔÇť a fost mai ampl─â ┼či c─â multe scrisori s-au pierdut. Noteaz─â el ├«n studiul introductiv foarte bine documentat: ÔÇ×├Äntr-un mediu transna┼úional, precum cel diplomatic, profund marcat, ├«nainte de 1914, de modul de via┼ú─â aristocratic, de regulile ┼či formele accesibilit─â┼úii acestuia, care solicitau calit─â┼úile individuale ┼či talentele unui diplomat f─âr─â origini nobile, Ars├Ęne Henry pare s─â fi fost bine servit de ├«nsu┼čirile sale. Nu se poate explica altfel buna amintire pe care au l─âsat-o la Bucure┼čti el ┼či familia sa, nici re┼úeaua de fideli coresponden┼úi rom├óni ┼či str─âini pe care o pune ├«n eviden┼ú─â arhiva sa personal─â ┼či care cuprinde peste o sut─â de scrisori.ÔÇť Scrisori primite, vreme de zeci de ani de la plecarea sa din func┼úie, inclusiv de la regina Elisabeta (ce-i drept, o scrisoare de doliu, dup─â moartea so┼úiei sale).

Tonul epistolar este mai degrab─â melancolic, scrisorile invoc├«nd amintiri comune, perioada frumoas─â de dinainte de r─âzboi, legendara La Belle ├ëpoque, trecerea anilor (ÔÇ×Nu vi se pare, oare, c─â era cu adev─ârat o alt─â lume, iar noi eram al╚Ťii?ÔÇť) ┼či am├«narea revederii, planuri de c─âl─âtorii (unele niciodat─â f─âcute ÔÇô nostalgia Parisului este omniprezent─â ÔÇô, altele ├«ntreprinse ├«n Bayreuth sau ├«n sta┼úiunea termal─â Carlsbad, redenumit─â Karlovy Vary, spre m├«hnirea Sabinei Cantacuzino), apari┼úia unor noi membri ai familiilor sau moartea altora, discu┼úii muzicale (s├«nt invocate audi┼úiile ┼či concertele private de la Bucure┼čti, cele vechi, dar ┼či cele noi: Enescu, dar ÔÇ×┼či al┼úi virtuozi afla┼úi ├«n trecere pe aiciÔÇť, precum marele pianist Alfred Cortot, care sus┼úine un recital privat ├«n 1924 ├«n casa familiei Cantacuzino, fost profesor ├«nainte de r─âzboi al Clarei Haskil, avea s─â devin─â mai t├«rziu ┼či maestrul lui Dinu Lipatti) sau pe marginea literaturii franceze a momentului (cu care corespondentele de la Bucure┼čti erau foarte la curent; de altfel, presa francez─â, ├«n special Figaro ┼či Revues de Deux ┬şMondes, apar des men┼úionate).

Dar nu toate scrisorile degaj─â acest aer calm ┼či cald ce denot─â o prietenie profund─â, durabil─â, marcat─â de nostalgia unei posibile revederi. Se discut─â mult despre peisajul/spectacolul politicii rom├óne┼čti ┼či interna┼úionale, doamnele de la Bucure┼čti explic├«ndu-i fostului ministru, uneori ├«n am─ânunt, situa┼úia politic─â intern─â ┼či ar─ât├«ndu-se nu doar extrem de interesate de transform─ârile din Europa de dup─â Primul R─âzboi Mondial (ÔÇ×Da┼úi-mi ve┼čti despre politic─â. Este un lucru care continu─â s─â m─â intereseze ┼či de care nu m─â pot lipsiÔÇť, scrie Sabina Cantacuzino, autoarea celor mai multe epistole din acest volum), dar av├«nd ┼či bune intui┼úii, cel pu┼úin ├«n ceea ce prive┼čte antipatia constant─â fa┼ú─â de Germania. Dup─â cum bine remarc─â ┼či Florin ┼óurcanu, geografia postbelic─â a modificat harta familiar─â din La Belle ├ëpoque: ├«nmul┼úirea frontierelor ┼či a controalelor pe spa┼úiul alt─âdat─â apar┼úin├«nd Imperiului Austro-Ungar, fragmentarea politic─â a teritoriului Europei Centrale ├«ngreuneaz─â c─âl─âtoriile, dup─â cum se pl├«nge aceea┼či neobosit─â corespondent─â Sabina Cantacuzino: ÔÇ×Unde s├«nt vremurile bune c├«nd, pentru a m─â odihni, a┼č fi luat Orient Expressul, care m-ar fi dus ├«n 48 de ore, contra unei sume derizorii ├«n lei, ├«n frumosul ┼či iubitul Paris?ÔÇť De altfel, o scrisoare a acesteia, dat├«nd din 24 decembrie 1921, este de-a dreptul dramatic─â prin felul ├«n care descrie greut─â┼úile vie┼úii rom├óne┼čti de dup─â r─âzboi (vezi ┼či fragmentul de mai jos).

Un volum de epistole care impresioneaz─â nu at├«t prin valoarea lor pentru istoria diplomatic─â privat─â, c├«t prin expresia ÔÇ×fidelit─â┼úii ├«n prietenie, ca tr─âs─âtur─â de caracterÔÇť, dup─â cum se exprim─â Florin ┼óurcanu, ┼či, mai ales, prin elegan┼úa limbajului. Aceste doamne ├«ndr─âgostite de limba ┼či cultura francez─â, de o educa┼úie, elocin┼ú─â ┼či decen┼ú─â impresionante, cu un acut sentiment patriotic ┼či de interes fa┼ú─â de mersul lumii, te las─â vis─âtor. 62 de epistole ca tot at├«tea plimb─âri printr-o lume cum alta nu va mai fi ┼či cu oameni cum al┼úii nu vom mai avea niciodat─â. 

Miercuri, 14 octombrie, de la ora 19, ├«n biblioteca Vilei Oromolu transformat─â ├«n hub-ul cultural Qreator (Bd. Aviatorilor 8 A) va avea loc prima edi┼úie a ÔÇ×Seratei cu scrisoriÔÇť, moderat─â de Genevieve Fieraru ┼či Marius Chivu, unde actorii Victor Rebengiuc ┼či Rodica Laz─âr, artistul vizual Roman Tolici, scriitorul R─âzvan Petrescu ┼či muzicianul Robin Andrei Proca (Robin and The Backstabbers & Moon Museum) vor oferi o lectur─â public─â de scrisori intime din literatura rom├ón─â ┼či universal─â. Intrarea este liber─â.

***

Sabina CANTACUZINO

Drag─â prietene, 

Merita╚Ťi acest titlu din toate punctele de vedere: s├«nt, a╚Öadar, fericit─â s─â vi l ofer, constat├«nd [c─â] s├«nte╚Ťi de acord s─â nu num─âra╚Ťi scrisorile mele ╚Öi pe ale dumneavoastr─â ├«nainte de a-mi scrie. Doar motive serioase m─â pot ├«mpiedica s─â nu ´Čüu at├«t de con╚Ötiincioas─â pe c├«t mi-a╚Ö dori; trebuie, prin urmare, s─â m─â crede╚Ťi atunci c├«nd nu s├«nt punctual─â ╚Öi s─â v─â ├«ntreba╚Ťi cu oarecare ├«ngrijorare ce s-a putut ├«nt├«mpla. De data aceasta l-am g─âzduit multe s─âpt─âm├«ni la r├«nd pe nepotul meu, Ion Pillat, mai ├«nt├«i bolnav de scarlatin─â ╚Öi apoi convalescent. Epidemia era puternic─â, sanatoriile pline ochi, iar so╚Ťia sa pe punctul de a na╚Öte al doilea bebelu╚Ö. Era ├«n pericol via╚Ťa ei, f─âr─â s─â mai vorbim de cei mici. Ne-am izolat, ´Čüre╚Öte, ├«n toate felurile ╚Öi, numai odat─â ce am fost sigur─â c─â nu v─â mai pot pune ├«n primejdie, m-am apucat s─â v─â mul╚Ťumesc pentru scrisorile dumneavoastr─â, at├«t de interesante ╚Öi de prietene╚Öti.

Nu v─â pute╚Ťi ├«nchipui c├«t de grea este via╚Ťa aici. Transporturile [s├«nt] di´Čücile ╚Öi costisitoare, lumina este adesea ├«ntrerupt─â, p├«inea lipse╚Öte ÔÇô este culmea, ├«ntr-o ╚Ťar─â de mare economie agricol─â. Ou─âle s├«nt o raritate, iar dac─â avem carne din bel╚Öug la pia╚Ť─â, e mai cur├«nd o nenorocire, deoarece singurul motiv este lipsa furajelor, ╚Öi ne spunem cu ├«ngrijorare c─â urm─ârile vor ´Čü grave la prim─âvar─â, c├«nd va trebui s─â ├«nceap─â aratul pe propriet─â╚Ťile ├«mp─âr╚Ťite ╚Ť─âranilor. Iarna a ├«nceput devreme ╚Öi cu o avalan╚Ö─â de z─âpad─â, dup─â ╚Öase luni de secet─â. Sem─ân─âturile de toamn─â s├«nt ne├«nsemnate, va trebui s─â recuper─âm ├«nt├«rzierea la prim─âvar─â. Frigul a fost p─âtrunz─âtor ├«n ultima lun─â, iar combustibilul a lipsit: f─âr─â posibilit─â╚Ťi de transport nu avem nici m─âcar reziduuri petroliere, benzin─â sau lemn, care putreze╚Öte ├«n stive.

Via╚Ťa se scumpe╚Öte ├«n func╚Ťie de sc─âderea leului (10 centime), ├«ns─â veniturile celor care nu fac comer╚Ť ╚Öi specula╚Ťii ´Čünanciare nu au crescut. Ca urmare, noii s─âraci au renun╚Ťat la tot ce puteau renun╚Ťa cu o ├«n╚Ťelepciune senin─â, care nu e lipsit─â de merite. G─âsesc chiar o anumit─â pl─âcere ├«n reducerea nivelului lor de via╚Ť─â, dar nu se pot resemna s─â nu mai poat─â c─âl─âtori nici m─âcar ├«n Rom├ónia Mare, s─â nu mai poat─â frecventa cu regularitate concertele ╚Öi teatrele ╚Öi, mai ales, s─â nu poat─â cump─âra c─âr╚Ťi. ├Än╚Ťelege╚Ťi c─â v─â vorbesc ├«n mod foarte obiectiv, c─âci nu ies ├«nc─â din cadrul activit─â╚Ťilor ╚Öi al familiei mele. Singura mea ├«ngrijorare serioas─â a fost legat─â de lecturile mele, atunci c├«nd am constatat c─â Revue des 2 M[ondes] costa 100 de lei num─ârul ╚Öi c─â iubitul meu Le Temps, indispensabil existen╚Ťei mele, m─â costa 1.500 de lei pe an. V─â m─ârturisesc cu umilin╚Ť─â c─â nu am putut rezista ╚Öi c─â, ├«n ciuda tuturor ra╚Ťionamentelor ╚Öi a ra╚Ťiunii mele, mi-am re├«nnoit abonamentul, neav├«nd curajul s─â rup aceast─â leg─âtur─â intelectual─â ╚Öi cotidian─â cu Fran╚Ťa. (24 decembrie 1921)

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?