Ministrului are cine să-i scrie

Publicat în Dilema Veche nr. 768 din 8-15 noiembrie 2018
Ministrului are cine să i scrie jpeg

● Dragă Domnule şi prietene. Scrisori către Arsène Henry, ministru al Franţei la Bucureşti (1897-1904), ediţie îngrijită, traducere, studiu introductiv şi note de Florin Ţurcanu, Editura Humanitas, 2018. 

Nu mai puţin de 62 de scrisori au fost găsite într-un fond al Arhivelor Naţionale Franceze, scrisori primite de Arsène Henry (1848-1931), ministru plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti între anii 1897 şi 1904, de la „les amitiés roumaines“, doamnele unor mari familii de vază din prima jumătate a secolului trecut: Maria Cantacuzino (mama doctorului Ioan Cantacuzino), Sabina Cantacuzino (sora lui Ion I.C. Brătianu), Maria Pillat (cealaltă soră a lui I.C. Brătianu, căsătorită cu Ion N. Pillat şi mama poetului Ion Pillat), Anna Kretzulescu-Lahovary (fiica medicului şi omului politic Nicolae Kretzulescu, căsătorită cu diplomatul Alexandru-Emanoil Lahovary, ministru al României la Constantinopol, Viena, Paris şi Roma), Olga Cantacuzino-Miclescu (sora doctorului Ioan Cantacuzino) şi pianista Clara Haskil. Cu o singură excepţie, toate scrisorile au fost trimise ministrului francez după ce acesta şi-a încheiat misiunea şi a părăsit Bucureştiul şi, iarăşi, cu o singură excepţie, scrisorile datează după încheierea Primului Război Mondial.

Florin Ţurcanu, îngrijitorul ediţiei şi traducătorul din franceză al acestor epistole (două întreprinderi de care, ţin să subliniez, se achită în mod admirabil), are motive să creadă că această corespondenţă cu caracter „feminin“ a fost mai amplă şi că multe scrisori s-au pierdut. Notează el în studiul introductiv foarte bine documentat: „Într-un mediu transnaţional, precum cel diplomatic, profund marcat, înainte de 1914, de modul de viaţă aristocratic, de regulile şi formele accesibilităţii acestuia, care solicitau calităţile individuale şi talentele unui diplomat fără origini nobile, Arsène Henry pare să fi fost bine servit de însuşirile sale. Nu se poate explica altfel buna amintire pe care au lăsat-o la Bucureşti el şi familia sa, nici reţeaua de fideli corespondenţi români şi străini pe care o pune în evidenţă arhiva sa personală şi care cuprinde peste o sută de scrisori.“ Scrisori primite, vreme de zeci de ani de la plecarea sa din funcţie, inclusiv de la regina Elisabeta (ce-i drept, o scrisoare de doliu, după moartea soţiei sale).

Tonul epistolar este mai degrabă melancolic, scrisorile invocînd amintiri comune, perioada frumoasă de dinainte de război, legendara La Belle Époque, trecerea anilor („Nu vi se pare, oare, că era cu adevărat o altă lume, iar noi eram alții?“) şi amînarea revederii, planuri de călătorii (unele niciodată făcute – nostalgia Parisului este omniprezentă –, altele întreprinse în Bayreuth sau în staţiunea termală Carlsbad, redenumită Karlovy Vary, spre mîhnirea Sabinei Cantacuzino), apariţia unor noi membri ai familiilor sau moartea altora, discuţii muzicale (sînt invocate audiţiile şi concertele private de la Bucureşti, cele vechi, dar şi cele noi: Enescu, dar „şi alţi virtuozi aflaţi în trecere pe aici“, precum marele pianist Alfred Cortot, care susţine un recital privat în 1924 în casa familiei Cantacuzino, fost profesor înainte de război al Clarei Haskil, avea să devină mai tîrziu şi maestrul lui Dinu Lipatti) sau pe marginea literaturii franceze a momentului (cu care corespondentele de la Bucureşti erau foarte la curent; de altfel, presa franceză, în special Figaro şi Revues de Deux ­Mondes, apar des menţionate).

Dar nu toate scrisorile degajă acest aer calm şi cald ce denotă o prietenie profundă, durabilă, marcată de nostalgia unei posibile revederi. Se discută mult despre peisajul/spectacolul politicii româneşti şi internaţionale, doamnele de la Bucureşti explicîndu-i fostului ministru, uneori în amănunt, situaţia politică internă şi arătîndu-se nu doar extrem de interesate de transformările din Europa de după Primul Război Mondial („Daţi-mi veşti despre politică. Este un lucru care continuă să mă intereseze şi de care nu mă pot lipsi“, scrie Sabina Cantacuzino, autoarea celor mai multe epistole din acest volum), dar avînd şi bune intuiţii, cel puţin în ceea ce priveşte antipatia constantă faţă de Germania. După cum bine remarcă şi Florin Ţurcanu, geografia postbelică a modificat harta familiară din La Belle Époque: înmulţirea frontierelor şi a controalelor pe spaţiul altădată aparţinînd Imperiului Austro-Ungar, fragmentarea politică a teritoriului Europei Centrale îngreunează călătoriile, după cum se plînge aceeaşi neobosită corespondentă Sabina Cantacuzino: „Unde sînt vremurile bune cînd, pentru a mă odihni, aş fi luat Orient Expressul, care m-ar fi dus în 48 de ore, contra unei sume derizorii în lei, în frumosul şi iubitul Paris?“ De altfel, o scrisoare a acesteia, datînd din 24 decembrie 1921, este de-a dreptul dramatică prin felul în care descrie greutăţile vieţii româneşti de după război (vezi şi fragmentul de mai jos).

Un volum de epistole care impresionează nu atît prin valoarea lor pentru istoria diplomatică privată, cît prin expresia „fidelităţii în prietenie, ca trăsătură de caracter“, după cum se exprimă Florin Ţurcanu, şi, mai ales, prin eleganţa limbajului. Aceste doamne îndrăgostite de limba şi cultura franceză, de o educaţie, elocinţă şi decenţă impresionante, cu un acut sentiment patriotic şi de interes faţă de mersul lumii, te lasă visător. 62 de epistole ca tot atîtea plimbări printr-o lume cum alta nu va mai fi şi cu oameni cum alţii nu vom mai avea niciodată. 

Miercuri, 14 octombrie, de la ora 19, în biblioteca Vilei Oromolu transformată în hub-ul cultural Qreator (Bd. Aviatorilor 8 A) va avea loc prima ediţie a „Seratei cu scrisori“, moderată de Genevieve Fieraru şi Marius Chivu, unde actorii Victor Rebengiuc şi Rodica Lazăr, artistul vizual Roman Tolici, scriitorul Răzvan Petrescu şi muzicianul Robin Andrei Proca (Robin and The Backstabbers & Moon Museum) vor oferi o lectură publică de scrisori intime din literatura română şi universală. Intrarea este liberă.

***

Sabina CANTACUZINO

Dragă prietene, 

Meritați acest titlu din toate punctele de vedere: sînt, așadar, fericită să vi l ofer, constatînd [că] sînteți de acord să nu numărați scrisorile mele și pe ale dumneavoastră înainte de a-mi scrie. Doar motive serioase mă pot împiedica să nu fiu atît de conștiincioasă pe cît mi-aș dori; trebuie, prin urmare, să mă credeți atunci cînd nu sînt punctuală și să vă întrebați cu oarecare îngrijorare ce s-a putut întîmpla. De data aceasta l-am găzduit multe săptămîni la rînd pe nepotul meu, Ion Pillat, mai întîi bolnav de scarlatină și apoi convalescent. Epidemia era puternică, sanatoriile pline ochi, iar soția sa pe punctul de a naște al doilea bebeluș. Era în pericol viața ei, fără să mai vorbim de cei mici. Ne-am izolat, firește, în toate felurile și, numai odată ce am fost sigură că nu vă mai pot pune în primejdie, m-am apucat să vă mulțumesc pentru scrisorile dumneavoastră, atît de interesante și de prietenești.

Nu vă puteți închipui cît de grea este viața aici. Transporturile [sînt] dificile și costisitoare, lumina este adesea întreruptă, pîinea lipsește – este culmea, într-o țară de mare economie agricolă. Ouăle sînt o raritate, iar dacă avem carne din belșug la piață, e mai curînd o nenorocire, deoarece singurul motiv este lipsa furajelor, și ne spunem cu îngrijorare că urmările vor fi grave la primăvară, cînd va trebui să înceapă aratul pe proprietățile împărțite țăranilor. Iarna a început devreme și cu o avalanșă de zăpadă, după șase luni de secetă. Semănăturile de toamnă sînt neînsemnate, va trebui să recuperăm întîrzierea la primăvară. Frigul a fost pătrunzător în ultima lună, iar combustibilul a lipsit: fără posibilități de transport nu avem nici măcar reziduuri petroliere, benzină sau lemn, care putrezește în stive.

Viața se scumpește în funcție de scăderea leului (10 centime), însă veniturile celor care nu fac comerț și speculații financiare nu au crescut. Ca urmare, noii săraci au renunțat la tot ce puteau renunța cu o înțelepciune senină, care nu e lipsită de merite. Găsesc chiar o anumită plăcere în reducerea nivelului lor de viață, dar nu se pot resemna să nu mai poată călători nici măcar în România Mare, să nu mai poată frecventa cu regularitate concertele și teatrele și, mai ales, să nu poată cumpăra cărți. Înțelegeți că vă vorbesc în mod foarte obiectiv, căci nu ies încă din cadrul activităților și al familiei mele. Singura mea îngrijorare serioasă a fost legată de lecturile mele, atunci cînd am constatat că Revue des 2 M[ondes] costa 100 de lei numărul și că iubitul meu Le Temps, indispensabil existenței mele, mă costa 1.500 de lei pe an. Vă mărturisesc cu umilință că nu am putut rezista și că, în ciuda tuturor raționamentelor și a rațiunii mele, mi-am reînnoit abonamentul, neavînd curajul să rup această legătură intelectuală și cotidiană cu Franța. (24 decembrie 1921)

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semnează un eseu despre educație și modul în care o practică de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a pătrunde în universul istoriei culturale a cunoscutei clădiri din strada Armenească 34, construită în 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, şi Emilia, cea de-a treia lui soție, un parcurs creionat din povești recuperate și amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Granițe
Începînd cu această ediție, deloc întîmplător intitulată „Granițe”, antologia „KIWI” (Editura Polirom, 2022) oferă un cuprins internațional.
946 17 Morozov jpg
Bărbatul care iubea femeile
Cîteva femei devin materie literară pură, ajungînd să umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autoficțională care e viața scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzicală a lui Boiangiu are cîrlig – e un LP cu multe ricoșeuri tematice, sărind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner – Totul în tot sau marea metamorfoză
Așezarea pe soclul tabloului a sculpturii care înfățișează varianta tridimensională a unui segment din pictură demonstrează intenția artistului de a crea o operă susceptibilă să sugereze un spațiu în care exteriorul (sculptura) și interiorul (tabloul) sînt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?