Micul Fahrenheit

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
Micul Fahrenheit jpeg

- Arde o carte! -

Faptul e cunoscut: un individ cu simpatii legionare s-a filmat arzînd o carte de Mircea Cărtărescu în semn de protest faţă de faptul că scriitorul a cîntat refrenul „Dumnezeu preferă lemnul şi spaţiile mici“ în videoclipul „Despre smerenie“ al trupei Taxi.

Focul s-a extins pe Internet, a fost invocat Heine cu aforismul său conform căruia cei care ard cărţi vor da într-o zi foc oamenilor, şi multe voci şi-au exprimat stupoarea şi indignarea faţă de un asemenea gest simbolic extrem, dar totodată şi solidaritatea cu scriitorul, care a şi postat pe contul personal de Facebook o explicaţie: „Clipul formației Taxi nu e în realitate nici un manifest, nici un atac la Catedrala Mîntuirii Neamului, nici o teză de doctorat. E doar o poezie cîntată. Clipul nu cere oprirea lucrărilor la catedrală și nu jignește credința nimănui. Nu e o poziționare atee, cei pe care-i cunosc dintre participanți sînt creștini ortodocși, ca și mine. În clip e vorba de un om care-l caută pe Dumnezeu. Nu-l găsește în Catedrală din cauza spațiilor prea largi, dar îl vede imediat într-o biserică mică. E o metaforă, nu o dispută ideologică și nici o lucrare de istoria religiilor sau de geopolitică gen Huntington. Lemnul și spațiile mici nu trebuie luate literal, ele sînt simbolul intimității actului de credință. De fapt, toate acestea există în textul cîntecului, dar cei care s-au inflamat nu le‑au observat. Dumnezeu există și în catedrală, cum există pretutindeni, spune cîntecul în mod expres și literal. Pe scurt, eu am participat la un eveniment estetic, cu un mesaj poetic (ambiguu prin excelență) și nu la unul tăios ideologic. În ceea ce mă privește, o altă perspectivă nu mă interesează. Războiul iscat din senin și prostește din neînțelegerea unui poem cîntat nu e războiul meu. Eu nu urăsc nimic altceva decît ura – cum cînta Bob Dylan.“

Au fost şi voci care au considerat episodul „o flamă mediatică“ invocînd ba modestia piesei (ca şi cum dacă ar fi fost vorba de o compoziţie complexă, asta ar fi schimbat datele situaţiei), ba subţirimea cărţii arse (altfel ar fi stat lucrurile dacă era arsă o trilogie romanescă şi nu un „volumaş“ de povestiri), ba cretinătatea individului, care n-ar trebui generalizată, şi al cărui gest prostesc n-ar trebui să capete importanţă. Radu Vancu a comentat foarte nimerit: „S-a spus că faptul că tipul e evident idiot diminuează gravitatea gestului. Nu, nu o diminuează. Pe de o parte, nici vechea Gardă de Fier nu era compusă exclusiv din genii. Pe de alta, nu înțeleg de ce numai violența inteligenților ar avea dreptul să fie luată în serios.“ Dar s-a mai spus şi altceva şi anume că, de vreme ce Mircea Cărtărescu e un autor popular, deopotrivă cu succes la public şi în presa literară („i se dedică numere tematice, cînd nu de-a dreptul omagiale“), nu e cazul să fie transformat acum şi într-o victimă. Altfel spus, e o contrareacţie normală, să nu-l compătimim, să nu-i ­luăm partea, oricum succesul implică nişte riscuri. Inclusiv inflamabile.

Recunosc că nu prea înţeleg două lucruri. Unul are legătură cu gesturile, chiar şi izolate, de violenţă ale unor oameni împotriva altor oameni (nu contează nivelul lor de educaţie sau de clasă socială), cărora, ca să nu capete importanţă, n-ar trebui să li se acorde importanţă. Pe mine, gesturi precum aruncarea cu pietre în participanţii de la Gay Parade din Piaţa Unirii de acum cîţiva ani, îngroparea unor carcase de porci pe locul unde s-ar putea construi moscheea sau recenta agresiune împotriva celor două fete musulmane de pe Calea Moşilor nu mă pot lăsa indiferent. La fel de odioasă mi s-a părut şi scrisoarea publicată în Jurnalul naţional pe care aşa-zisa jurnalistă Oana Stancu i-o adresa copilului lui Dan Tăpălagă. Nu mai departe de săptămîna trecută au fost plantate vreo 500 de cruci anti-mega-moschee în București, iar trei indivizi au scris „Moarte țiganilor“ pe cortul ridicat în Piața Universității chiar de ziua romilor. Izolate sau nu, venind dinspre Noua Dreaptă sau de aiurea, astfel de gesturi pline de ignoranţă, intoleranţă şi violenţă trebuie comentate şi condamnate ca atare.

Nu mai departe de sfîrşitul anului trecut, Radu Paraschivescu publica volumul România în 7 gesturi (Editura Humanitas), în care explica prin cîteva gesturi din recenta noastră istorie o parte din metehnele societăţii. La vremea respectivă, parte din gesturile analizate de Radu Paraschivescu păreau regretabile excepţii, mici scăpări de sub control, dar timpul a dezvăluit că gesturile cu pricina prevesteau o anume traiectorie a indivizilor respectivi, fenomene mai ample de mîrlănie, oportunism, corupţie ş.cl. Comportamentul public al semenilor noştri nu este, de fapt, niciodată izolat de anumite caracteristici colective. Într-un articol de acum cîteva zile de pe voxpublica.net, Dan Gulea vorbeşte despre „contextul în care discursul de extremă dreaptă escaladează, în care «român» este din nou egal cu «ortodox» sau «refugiat» este egal cu «terorist» sau se face în mod consecvent apologia fascismului în cunoscute cercuri neoconservatoare, după cum au demonstrat o biată ediție Ezra Pound sau o reuniune Vintilă Horia.“ (Să nu uităm nici că plagiatorul Victor Ponta, încă prim-ministru, îi făcea pe unii intelectuali „fascişti bătrîni“). Nu altceva pare să spună Mircea Cărtărescu însuşi în finalul postării sale: „Sociologii vor avea mult de lucru să explice enorma discrepanță dintre un mesaj ambiguu și understated al unui cîntecel și masiva overreaction pe care a provocat-o. După mine, asta arată că ne scăldăm în ape foarte tulburi, din care-ar putea ieși oricînd o fantomă a trecutului.“

Ajuns aici, ating al doilea lucru pe care eu nu-l înţeleg la cei care fac apel la ignorare, şi anume faptul că popularitatea atrage/merită anumite derapaje şi, oricum, n-are decît să suporte atacurile barbare, ca şi cum acestea ar fi o fatalitate, o consecinţă a succesului. Cînd, acum cîţiva ani, Mircea Cărtărescu era bălăcărit la Antena 3, n-a existat valul de solidaritate de breaslă care s-ar fi cuvenit şi pe care oricine l-ar fi meritat, din acelaşi considerent, formulat şi atunci, că imundul post de televiziune nu merită atenţie şi că oricum „Cărtărescu n-are el nevoie să fie apărat“. De fapt, laşitatea şi lipsa spiritului de solidaritate ale scriitorilor români, pentru care gaşca e mai presus de breaslă, sînt proverbiale. La fel şi obedienţa faţă de autorităţi sau instituţii. În fond, la noi a apărut sintagma „rezistenţei prin cultură“ care să mascheze conformismul şi lipsa de reacţie în faţa umilinţelor şi abuzurilor dictaturii ceauşiste. De fapt, nu era vorba de nici o rezistenţă, ci de o subzistenţă intelectuală prin cititul şi scrisul în gînd. Se vede asta acum, cînd nici cu responsabilitatea propriilor acte/declaraţii nu o ducem bine. Cum, fără să dea nume, bine a formulat tot Radu Vancu: „Acum un an, un scriitor venerabil spunea că, într-o țară serioasă ca Polonia, Patapievici ar fi fost pe bună dreptate împușcat. Recent, un președinte al USR îi transmitea public unui președinte al Academiei că e tîmpit. Acum apare neogardistul ăsta tîmp. Parc-am trăi într-o parodie făcută de Monty Python după Jurnalul lui Sebastian. Parodie, dar la fel de disperantă.“ Ar trebui menţionată şi inepta Comisie de Monitorizare, Suspendare şi Excludere a Uniunii Scriitorilor (împotriva acţiunilor căreia - scriitori care exclud alţi scriitori din Uniune - şi-au manifestat îngrijorarea organizaţii precum Active Watch şi Pen Club România, apropo), care este, de fapt, propria ei parodie de vreme ce actualul ei preşedinte îl acuza, acum cîţiva ani, chiar pe fostul şi (probabil) actualul preşedinte al USR de oportunism şi lipsă de înţelepciune.

Pînă la urmă, reacţiile de pe Internet au creat presiune, iar videoclipul incendierii cărţii lui Mircea Cărtărescu „a fost șters de utilizator“ şi, astfel, un gest odios s-a întors în neantul de unde a venit. Dar pentru asta a fost nevoie de vorbe.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

Foto: Cosmin Bumbuţ

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.