Me┼čterind ucenice┼čte

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
A mai trecut un tîrg jpeg

Nevindeca┼úii pasei┼čti nu vor depl├«nge niciodat─â ├«ndeajuns dispari┼úia acelei fabuloase institu┼úii de transmis prin basme r├«nduiala Locului, ├«n┼úelepciunile trecutului, minun─â┼úiile tradi┼úiei, armonia ┼či lini┼čtea spiritual─â de alt─âdat─â, care erau Bunicii. Odat─â ce ai avut parte de ame┼úitoarea hipnoz─â a pove┼čtilor de la gura sobei, pr─âfoasa inseriere a elemen┼úilor caloriferului ÔÇô chiar c├«nd le pui, ca jalnic surogat de s─ârb─âtoare, ni┼čte coji de portocal─â deasupra ÔÇô pur ┼či simplu ├«┼úi castreaz─â imagina┼úia. Cine a trecut, ca mine, prin sf├«nta condi┼úie a Nepotului, adic─â prin caruselul r─âsf─â┼úurilor b─âtr├«ne┼čti, cu baclavalele, gogo┼čile, friganelele, ┼čerbeturile, cartofii pr─âji┼úi, ┼čni┼úelele, siropurile, g─âlu┼čtile cu prune ┼či halvaua ÔÇô toate ├«n mormane c├«t casa ÔÇô urmate de farmecul basmului ┼či magneticul bonus ipostaziat ├«n c├«te-o bancnot─â de 3, 10, 25 de lei ÔÇ×ca s─â-┼úi cumperi ce vrei tuÔÇť, ├«mi va ├«n┼úelege numaidec├«t textura pufoas─â a reveriei.

Acela┼či este cazul rela┼úiei me┼čter-ucenic, a c─ârei dispari┼úie, ├«n esen┼úele ei ancestrale, profund ini┼úiatice, va fi alterat iremediabil (┼či, a┼č zice, de-a dreptul criminal din unghi sociopatologic) legile muncii ca des─âv├«r┼čire de sine, ideea ├«mplinirii prin profesionalism, noble┼úea autorit─â┼úii ┼či firescul ascult─ârii, farmecul ├«mp─ârt─â┼čirii, t─âria ierarhiilor ┼či sublimul supunerii. Bunicii mi-au povestit ├«ndelung, c├«nd respectuos, ba chiar jubilativ, c├«nd amarnic, cu vagi resentimente, dar ad├«nci reveren┼úe ┼či recuno┼čtin┼ú─â pe via┼ú─â, ce avere uria┼č─â a fost pentru ucenicia fiec─âruia dintre ei f─âptura Me┼čterului. Fierar, potcovar, pantofar sau guvernant─â, altern├«nd sudalma cu vorba dulce, porunca ┼či amenin┼úarea cu m├«ng├«ierea, bac┼či┼čul umilitor ┼či ajutorul la nevoie, perechea de palme cu polul de Pa┼čti ┼či ┼čutul ├«n fund cu darurile de Cr─âciun ÔÇô Me┼čterul ├«i con┼úinea c├«t se poate de natural pe Dumnezeu ┼či pe dracul. Era, dup─â context, deopotriv─â zeul adorat ┼či diavolul ├«mpieli┼úat. De la egipteni, orfico-pitagoreici, Socrate, Michelangelo ┼či Rodin, p├«n─â la bunic─â-mea ┼či unguroaica de la care a ├«nv─â┼úat s─â fac─â pr─âjituri, totul este ini┼úiatic─â transmitere de know how, ├«ntr-o fascinant─â saraband─â de taine ale ┼čtiin┼úei, seduc┼úiei, diversiunii ┼či deliciului, cele care dau aroma puterii ┼či m─âsura de-a fi. ÔÇ×┼×coal─â a vie┼úiiÔÇť, metafor─â sacru-paideic─â, rela┼úia me┼čter-ucenic, mai cu seam─â cea medieval─â ┼či rinascimental─â, a devenit de mult o constant─â etic─â, moral─â, profesional─â, etnopsihologic─â, civiliza┼úional─â, prin care se poate lua pulsul epocilor ┼či se poate calcula distan┼úa de la m─ârire la decaden┼ú─â, de la sublim la nimicnicie.

Hai s─â ne g├«ndim cu ce sentiment rosteau junimi┼čtii, apoi interbelicii, mirifica vocabul─â ÔÇ×ProfesorulÔÇť c├«nd venea vorba de Maiorescu, Iorga, P├órvan, Mehedin┼úi, Ha┼úieganu, Gheorghe Marinescu, Antipa, Racovi┼ú─â, Motru, Gusti, sau, mai apoi, la filologi, G. C─âlinescu ┼či Tudor Vianu, p├«n─â la ├«nfioratul apelativ ÔÇ×DoamnaÔÇť: Alice Voinescu, Lucia Sturdza Bulandra, Zoe D. Bu┼čulenga, iar ├«n zilele noastre Olga Tudorache, Sanda Manu...! Cu c├«t─â venera┼úie (plus inevitabila, ata┼čanta ironie, de ┼čarj─â juvenil─â, a insurgen┼úei adolescentine) ┼čopteau Eliade, Sebastian, Cioran, Noica, Amz─âr, B─âncil─â, ┼óu┼úea, Acterienii, Polihroniade, Floru, chiar ┼či Pandrea, sacra formul─â ÔÇ×a zis NaeÔÇť (Ionescu)! Cu c├«t respect rostea lumea tribunalelor apelativul ÔÇ×MaestreÔÇť c├«nd era vorba de Istrate Micescu. Cu ce pl─âcut─â, tandru-supus─â admira┼úie ├«i spun ast─âzi ÔÇ×Me┼čtereÔÇť lui Radu Beligan actorii din genera┼úii diferite, fie c─â-i vorba de Ion Caramitru ┼či Ilinca Tomoroveanu, de George Mih─âi┼ú─â sau Oana Pellea. Cu c├«t─â recuno┼čtin┼ú─â se vorbe┼čte de Al. Fin┼úi, de ÔÇ×doamna ClodyÔÇť (Berthola), de ÔÇ×maestrul CiuleiÔÇť, sau de cutare chirurg legendar ÔÇô Setlacek, Pesamosca, ori de Ciucurencu ┼či Baba ├«n pictur─â...

Indiferent de domeniu, ├«n absen┼úa unei trainice, determinante, definitorii ┼či definitive (uneori, aproape mistice) rela┼úii me┼čter-ucenic nu exist─â voca┼úie adev─ârat─â, energie iradiant─â, voin┼ú─â profund─â ┼či reu┼čit─â deplin─â.

┼×tiu c─â am mai scris despre asta acum c├«┼úiva ani, vorbind despre admirabila pledoarie pentru des─âv├«r┼čirea prin ucenicie din jurnalul pictorului Mihai S├órbulescu (discipol, el, al lui Ciucurencu ┼či legat apoi pe via┼ú─â de grupul ÔÇ×PrologÔÇť ÔÇô Paul Gherasim, Horea Pa┼čtina, Ionic─â Grigorescu, Horia Bernea, Constantin Flondor...). Dac─â reiau acum ideea este ├«n urma pl─âcerii cu care am citit bucuria nedisimulat─â ┼či neprecupe┼úit─â a lui Gabriel Liiceanu din coresponden┼úa sa (Profesorul) cu (doctorandul) Gabriel Cercel, cuprins─â ├«n volumul ├Änt├«lnire ├«n jurul unei palme zen, Humanitas, 2011. Este, cu muta┼úiile de rigoare, un echivalent (├«nc─â departe de finalizare) al anilor 2000 pentru istoricul diptic Jurnalul de la P─âltini┼č ÔÇô Epistolar.

Abia c├«nd am auzit-o pe Ioana P├órvulescu spun├«nd, ├«n public, c─â Gabriel Liiceanu este cel mai sincer ┼či mai puternic admirator dintre scriitorii rom├óni de azi, mi s-a c─âscat ├«naintea ochilor falia care-l desparte pe autorul U┼čii interzise, al Scrisorilor c─âtre fiul meu ┼či al ├Änt├«lnirii cu un necunoscut de blestemul dezbin─ârii (┼či eternei bomb─âneli) rom├óne┼čti. De sinuciga┼ča cultivare a masochismului, a sterilit─â┼úii hipercriticismului, frenezia destr─âm─ârii ┼či ne┼čansa noastr─â de-a secreta exclusiv substan┼úe anticoagulante, autoanihilante. ├Äntr-o Rom├ónie a du┼čm─âniei furibunde dintre profesori ┼či elevi, a haosului ce caracterizeaz─â ├«ns─â┼či ideea de ├Änv─â┼úare, a dispre┼úului (sau invidiei) reciproc(e) dintre me┼čter ┼či ucenic, a celor mai aiuritoare forme de anulare a mo┼čtenirii profesionale, unde Profesorii nu ┼čtiu cum s─â-┼či luxeze mai infailibil posibilii succesori, iar ÔÇ×├«nv─â┼ú─âceiiÔÇť fac pe dracu-n patru s─â-┼či compromit─â dasc─âlii, Gabriel Liiceanu ├«┼či ador─â studen┼úii ┼či mai c─â le ├«nal┼ú─â imnuri de slav─â. Le ofer─â alumnilor spa┼úii ideale de cercetare ┼či debu┼čeu editorial, le plive┼čte ┼či altoie┼čte cu iubire cvasimaniacal─â bibliografiile, ├«i ├«ndrum─â cu un extraordinar amestec de sfiiciune, m├«ndrie, ingenu─â mirare ┼či gravitate patern─â, convins nu c─â ei s-au ├«mplinit prin el, ci invers: c─â el, ├«nv─â┼ú─âtorul, ┼či-a dob├«ndit adev─ârata menire prin ascensiunea lor.

ÔÇ×Unul dintre norocurile vie┼úii mele este c─â mi-am g─âsit prietenii mai tineri, pe C─ât─âlin (Cioab─â, n.n.), pe Bogdan (Minc─â, n.n.), pe Sorin (Lavric, n.n.) ┼či pe ceilal┼úi, beneficiind, t├«rziu, de o catedr─â devenit─â posibil─â ├«ntr-o nou─â conjunctur─â a istoriei. Au venit ei spre mine sau eu m-am dus c─âtre ei? ├Än timp ce Noica s-a chinuit s─â ne g─âseasc─â (...), mie mi s-au perindat prin fa┼ú─â mai toate ┬źfrumuse┼úile┬╗ umanisticii bucure┼čtene, parte din elita de m├«ine a culturii noastre. ┼×i nu ┼čtiu cum se face c─â s-au ales nu numai cei cu min┼úi str─âlucite, ci deopotriv─â cei care, ├«ntr-o lume de oameni poci┼úi pe dinl─âuntru, ├«┼či p─âstraser─â ┼či sufletele ├«ntregiÔÇť (├Änt├«lnire cu un necunoscut, p. 40). Aminti┼úi-v─â exuberanta lansare a lui Horia-Roman Patapievici de acum aproape dou─â decenii, c├«nd Gabriel Liiceanu n-a ezitat s─â compare str─âlucitoarea energie din Zbor ├«n b─âtaia s─âge┼úii cu Kierkegaard ÔÇô citi┼úi, tot ├«n ├Änt├«lnire... nota┼úia din 23 iunie 2005 despre dizerta┼úia lui Gheorghe Pa┼čcal─âu, dar mai ales entuziasta prefa┼ú─â la Jurnalul unui cititor, lansat la Humanitas de Gabriel Brebenar ├«n 2011! Peste tot re├«nt├«lnim neostoita ÔÇ×v├«n─âtoareÔÇť eminescian─â de oameni (Creang─â, Slavici, Caragiale, B─âdescu, ┼×irianu ┼či c├«┼úi al┼úii), cea care-l electriza pe Nae Ionescu ├«n fecundarea genera┼úiei ÔÇÖ27 ┼či-l exalta pe Noica s─â patroneze ÔÇ×academia de la P─âltini┼čÔÇť. D─âruirea de sine ┼či ├«mplinirea prin ceilal┼úi.

S─â vedem cum stau lucrurile cu Gabriel Cercel. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.