Me┼čterind ucenice┼čte

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
A mai trecut un tîrg jpeg

Nevindeca┼úii pasei┼čti nu vor depl├«nge niciodat─â ├«ndeajuns dispari┼úia acelei fabuloase institu┼úii de transmis prin basme r├«nduiala Locului, ├«n┼úelepciunile trecutului, minun─â┼úiile tradi┼úiei, armonia ┼či lini┼čtea spiritual─â de alt─âdat─â, care erau Bunicii. Odat─â ce ai avut parte de ame┼úitoarea hipnoz─â a pove┼čtilor de la gura sobei, pr─âfoasa inseriere a elemen┼úilor caloriferului ÔÇô chiar c├«nd le pui, ca jalnic surogat de s─ârb─âtoare, ni┼čte coji de portocal─â deasupra ÔÇô pur ┼či simplu ├«┼úi castreaz─â imagina┼úia. Cine a trecut, ca mine, prin sf├«nta condi┼úie a Nepotului, adic─â prin caruselul r─âsf─â┼úurilor b─âtr├«ne┼čti, cu baclavalele, gogo┼čile, friganelele, ┼čerbeturile, cartofii pr─âji┼úi, ┼čni┼úelele, siropurile, g─âlu┼čtile cu prune ┼či halvaua ÔÇô toate ├«n mormane c├«t casa ÔÇô urmate de farmecul basmului ┼či magneticul bonus ipostaziat ├«n c├«te-o bancnot─â de 3, 10, 25 de lei ÔÇ×ca s─â-┼úi cumperi ce vrei tuÔÇť, ├«mi va ├«n┼úelege numaidec├«t textura pufoas─â a reveriei.

Acela┼či este cazul rela┼úiei me┼čter-ucenic, a c─ârei dispari┼úie, ├«n esen┼úele ei ancestrale, profund ini┼úiatice, va fi alterat iremediabil (┼či, a┼č zice, de-a dreptul criminal din unghi sociopatologic) legile muncii ca des─âv├«r┼čire de sine, ideea ├«mplinirii prin profesionalism, noble┼úea autorit─â┼úii ┼či firescul ascult─ârii, farmecul ├«mp─ârt─â┼čirii, t─âria ierarhiilor ┼či sublimul supunerii. Bunicii mi-au povestit ├«ndelung, c├«nd respectuos, ba chiar jubilativ, c├«nd amarnic, cu vagi resentimente, dar ad├«nci reveren┼úe ┼či recuno┼čtin┼ú─â pe via┼ú─â, ce avere uria┼č─â a fost pentru ucenicia fiec─âruia dintre ei f─âptura Me┼čterului. Fierar, potcovar, pantofar sau guvernant─â, altern├«nd sudalma cu vorba dulce, porunca ┼či amenin┼úarea cu m├«ng├«ierea, bac┼či┼čul umilitor ┼či ajutorul la nevoie, perechea de palme cu polul de Pa┼čti ┼či ┼čutul ├«n fund cu darurile de Cr─âciun ÔÇô Me┼čterul ├«i con┼úinea c├«t se poate de natural pe Dumnezeu ┼či pe dracul. Era, dup─â context, deopotriv─â zeul adorat ┼či diavolul ├«mpieli┼úat. De la egipteni, orfico-pitagoreici, Socrate, Michelangelo ┼či Rodin, p├«n─â la bunic─â-mea ┼či unguroaica de la care a ├«nv─â┼úat s─â fac─â pr─âjituri, totul este ini┼úiatic─â transmitere de know how, ├«ntr-o fascinant─â saraband─â de taine ale ┼čtiin┼úei, seduc┼úiei, diversiunii ┼či deliciului, cele care dau aroma puterii ┼či m─âsura de-a fi. ÔÇ×┼×coal─â a vie┼úiiÔÇť, metafor─â sacru-paideic─â, rela┼úia me┼čter-ucenic, mai cu seam─â cea medieval─â ┼či rinascimental─â, a devenit de mult o constant─â etic─â, moral─â, profesional─â, etnopsihologic─â, civiliza┼úional─â, prin care se poate lua pulsul epocilor ┼či se poate calcula distan┼úa de la m─ârire la decaden┼ú─â, de la sublim la nimicnicie.

Hai s─â ne g├«ndim cu ce sentiment rosteau junimi┼čtii, apoi interbelicii, mirifica vocabul─â ÔÇ×ProfesorulÔÇť c├«nd venea vorba de Maiorescu, Iorga, P├órvan, Mehedin┼úi, Ha┼úieganu, Gheorghe Marinescu, Antipa, Racovi┼ú─â, Motru, Gusti, sau, mai apoi, la filologi, G. C─âlinescu ┼či Tudor Vianu, p├«n─â la ├«nfioratul apelativ ÔÇ×DoamnaÔÇť: Alice Voinescu, Lucia Sturdza Bulandra, Zoe D. Bu┼čulenga, iar ├«n zilele noastre Olga Tudorache, Sanda Manu...! Cu c├«t─â venera┼úie (plus inevitabila, ata┼čanta ironie, de ┼čarj─â juvenil─â, a insurgen┼úei adolescentine) ┼čopteau Eliade, Sebastian, Cioran, Noica, Amz─âr, B─âncil─â, ┼óu┼úea, Acterienii, Polihroniade, Floru, chiar ┼či Pandrea, sacra formul─â ÔÇ×a zis NaeÔÇť (Ionescu)! Cu c├«t respect rostea lumea tribunalelor apelativul ÔÇ×MaestreÔÇť c├«nd era vorba de Istrate Micescu. Cu ce pl─âcut─â, tandru-supus─â admira┼úie ├«i spun ast─âzi ÔÇ×Me┼čtereÔÇť lui Radu Beligan actorii din genera┼úii diferite, fie c─â-i vorba de Ion Caramitru ┼či Ilinca Tomoroveanu, de George Mih─âi┼ú─â sau Oana Pellea. Cu c├«t─â recuno┼čtin┼ú─â se vorbe┼čte de Al. Fin┼úi, de ÔÇ×doamna ClodyÔÇť (Berthola), de ÔÇ×maestrul CiuleiÔÇť, sau de cutare chirurg legendar ÔÇô Setlacek, Pesamosca, ori de Ciucurencu ┼či Baba ├«n pictur─â...

Indiferent de domeniu, ├«n absen┼úa unei trainice, determinante, definitorii ┼či definitive (uneori, aproape mistice) rela┼úii me┼čter-ucenic nu exist─â voca┼úie adev─ârat─â, energie iradiant─â, voin┼ú─â profund─â ┼či reu┼čit─â deplin─â.

┼×tiu c─â am mai scris despre asta acum c├«┼úiva ani, vorbind despre admirabila pledoarie pentru des─âv├«r┼čirea prin ucenicie din jurnalul pictorului Mihai S├órbulescu (discipol, el, al lui Ciucurencu ┼či legat apoi pe via┼ú─â de grupul ÔÇ×PrologÔÇť ÔÇô Paul Gherasim, Horea Pa┼čtina, Ionic─â Grigorescu, Horia Bernea, Constantin Flondor...). Dac─â reiau acum ideea este ├«n urma pl─âcerii cu care am citit bucuria nedisimulat─â ┼či neprecupe┼úit─â a lui Gabriel Liiceanu din coresponden┼úa sa (Profesorul) cu (doctorandul) Gabriel Cercel, cuprins─â ├«n volumul ├Änt├«lnire ├«n jurul unei palme zen, Humanitas, 2011. Este, cu muta┼úiile de rigoare, un echivalent (├«nc─â departe de finalizare) al anilor 2000 pentru istoricul diptic Jurnalul de la P─âltini┼č ÔÇô Epistolar.

Abia c├«nd am auzit-o pe Ioana P├órvulescu spun├«nd, ├«n public, c─â Gabriel Liiceanu este cel mai sincer ┼či mai puternic admirator dintre scriitorii rom├óni de azi, mi s-a c─âscat ├«naintea ochilor falia care-l desparte pe autorul U┼čii interzise, al Scrisorilor c─âtre fiul meu ┼či al ├Änt├«lnirii cu un necunoscut de blestemul dezbin─ârii (┼či eternei bomb─âneli) rom├óne┼čti. De sinuciga┼ča cultivare a masochismului, a sterilit─â┼úii hipercriticismului, frenezia destr─âm─ârii ┼či ne┼čansa noastr─â de-a secreta exclusiv substan┼úe anticoagulante, autoanihilante. ├Äntr-o Rom├ónie a du┼čm─âniei furibunde dintre profesori ┼či elevi, a haosului ce caracterizeaz─â ├«ns─â┼či ideea de ├Änv─â┼úare, a dispre┼úului (sau invidiei) reciproc(e) dintre me┼čter ┼či ucenic, a celor mai aiuritoare forme de anulare a mo┼čtenirii profesionale, unde Profesorii nu ┼čtiu cum s─â-┼či luxeze mai infailibil posibilii succesori, iar ÔÇ×├«nv─â┼ú─âceiiÔÇť fac pe dracu-n patru s─â-┼či compromit─â dasc─âlii, Gabriel Liiceanu ├«┼či ador─â studen┼úii ┼či mai c─â le ├«nal┼ú─â imnuri de slav─â. Le ofer─â alumnilor spa┼úii ideale de cercetare ┼či debu┼čeu editorial, le plive┼čte ┼či altoie┼čte cu iubire cvasimaniacal─â bibliografiile, ├«i ├«ndrum─â cu un extraordinar amestec de sfiiciune, m├«ndrie, ingenu─â mirare ┼či gravitate patern─â, convins nu c─â ei s-au ├«mplinit prin el, ci invers: c─â el, ├«nv─â┼ú─âtorul, ┼či-a dob├«ndit adev─ârata menire prin ascensiunea lor.

ÔÇ×Unul dintre norocurile vie┼úii mele este c─â mi-am g─âsit prietenii mai tineri, pe C─ât─âlin (Cioab─â, n.n.), pe Bogdan (Minc─â, n.n.), pe Sorin (Lavric, n.n.) ┼či pe ceilal┼úi, beneficiind, t├«rziu, de o catedr─â devenit─â posibil─â ├«ntr-o nou─â conjunctur─â a istoriei. Au venit ei spre mine sau eu m-am dus c─âtre ei? ├Än timp ce Noica s-a chinuit s─â ne g─âseasc─â (...), mie mi s-au perindat prin fa┼ú─â mai toate ┬źfrumuse┼úile┬╗ umanisticii bucure┼čtene, parte din elita de m├«ine a culturii noastre. ┼×i nu ┼čtiu cum se face c─â s-au ales nu numai cei cu min┼úi str─âlucite, ci deopotriv─â cei care, ├«ntr-o lume de oameni poci┼úi pe dinl─âuntru, ├«┼či p─âstraser─â ┼či sufletele ├«ntregiÔÇť (├Änt├«lnire cu un necunoscut, p. 40). Aminti┼úi-v─â exuberanta lansare a lui Horia-Roman Patapievici de acum aproape dou─â decenii, c├«nd Gabriel Liiceanu n-a ezitat s─â compare str─âlucitoarea energie din Zbor ├«n b─âtaia s─âge┼úii cu Kierkegaard ÔÇô citi┼úi, tot ├«n ├Änt├«lnire... nota┼úia din 23 iunie 2005 despre dizerta┼úia lui Gheorghe Pa┼čcal─âu, dar mai ales entuziasta prefa┼ú─â la Jurnalul unui cititor, lansat la Humanitas de Gabriel Brebenar ├«n 2011! Peste tot re├«nt├«lnim neostoita ÔÇ×v├«n─âtoareÔÇť eminescian─â de oameni (Creang─â, Slavici, Caragiale, B─âdescu, ┼×irianu ┼či c├«┼úi al┼úii), cea care-l electriza pe Nae Ionescu ├«n fecundarea genera┼úiei ÔÇÖ27 ┼či-l exalta pe Noica s─â patroneze ÔÇ×academia de la P─âltini┼čÔÇť. D─âruirea de sine ┼či ├«mplinirea prin ceilal┼úi.

S─â vedem cum stau lucrurile cu Gabriel Cercel. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.