Mercenari la gazetă

Publicat în Dilema Veche nr. 451 din 4-10 octombrie 2012
Mercenari la gazetă jpeg

● Ana Selejan, Glasul patriei, un cimitir al elefanţilor în comunism, Editura Vremea, 2012.  

La 10 decembrie 1955, în Berlinul de Est apărea Glasul patriei, organ al Comitetului Român pentru Repatriere, revistă în al cărei prim număr erau publicate documentele oficiale justificative ce însoţeau detaliile şi scopul înfiinţării gazetei: Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale al R.P.R. pentru înlesnirea repatrierii unor cetăţeni şi foşti cetăţeni şi amnistierea celor repatriaţi, decret semnat de Petru Groza. În 1965 revista Glasul patriei – distribuită gratuit, de trei ori pe lună, în toată lumea – s-a mutat la Bucureşti, unde a continuat să apară pînă în toamna lui 1972, scopul ei unic fiind repatrierea românilor transfugi „ca act doveditor în faţa lumii a grijii autorităţilor comuniste faţă de cetăţenii săi de peste graniţă, indiferent de statutul lor, de timpul şi de cauza desţărării“, după cum rezumă Ana Selejan.

Pur act de propagandă şi de manipulare ce încerca să prezinte românilor de peste hotare imaginea idilică, modernă şi industrială, educată şi civilizată, tolerantă şi plină de elan, adică noul chip fericit al României staliniste care trecuse prin „imense prefaceri“, Glasul patriei era, de fapt, o publicaţie-capcană, în acelaşi sens în care teroriştii folosesc maşinile capcană. (Fac aici o paranteză pentru a remarca faptul că cele mai bune două cărţi dedicate în ultimul timp activităţii intelectualilor din perioada interbelică – Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950 (Humanitas, 2011) şi Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Şcoala gustiană între carlism şi legionarism (Curtea Veche, 2012) – conţin cuvîntul „capcană“ în titlu). Aşa cum le prezintă cercetătoarea Ana Selejan, strategiile publicistice la care a apelat gazeta Glasul patriei au fost pe cît de sinistre, pe atît de eficiente: atragerea unor colaboratori de prestigiu dintre personalităţile interbelice „reciclate, integrate în comunism“ (se realiza, astfel, legitimarea regimului stalinist cu ajutorul elitei intelectuale interbelice), cosmetizarea noului chip al patriei „prin grija şi intervenţia benefică a partidului“ în toate aspectele vieţii: familie, şcoală, locuri de muncă, loisir), stigmatizarea românilor „de rea-credinţă“ de peste hotare, adică a „calomniatorilor regimului“, şi dialogul cu românii de bună-credinţă de peste hotare, cei neadaptaţi, ale căror slăbiciuni, dezamăgiri, nostalgii şi doruri faţă de patrie (artistice, culinare, geografice etc.) trebuiau speculate. Şi se pare că „mecanismul perfid al persuasiunii“ (revista publica inclusiv chemările patetice ale celor din ţară adresate rudelor sau prietenilor transfugi) a funcţionat, de vreme ce repatriaţii n-au fost deloc puţini, listele cu numele celor care au căzut în capcana propagandei şi au revenit în ţară fiind publicate în primii ani ai revistei, laolaltă cu mărturisirile acestora. De altfel, revista nu funcţiona doar ca organ de presă, dar şi ca oficiu poştal: din decupajele rubricii „Poşta redacţiei“ înţelegem că gazeta oferea asistenţa birocratică necesară repatrierii, dar trimitea şi pachete constînd în cărţi şi discuri „cu muzica de acasă“. De altfel, capitolul pe care Ana Selejan îl dedică dialogului revistei cu cititorii de peste hotare, reproducînd fragmente din rubrici precum „Cei dragi vă cheamă“, „Răspundem dorinţei cititorilor“ sau „Scrisori din depărtare“, este o mostră de perversiune a PR-ului stalinist care făcea un fel de hipnoză sentimentală creînd şi întreţinînd o realitate paralelă idilică a patriei în care încerca să atragă cîţi mai mulţi figuranţi din rîndul transfugilor neadaptaţi, nostalgici sau nehotărîţi.

Partea cu adevărat şocantă a acestei cercetări de arhivă a harnicei Ana Selejan o reprezintă însă colaborările (N.B! – nemenţionate de Dicţionarul General al Literaturii Române editat de Academie în 2004) cu scriitori de marcă din interbelic, toţi foşti deţinuţi, mai mult sau mai puţin indezirabili şi interzişi, sperînd la/mulţumind pentru reabilitare, folosiţi pe post de momeală pentru transfugi, prin texte demascatoare sau polemice la adresa diasporei, encomioane dedicate liderilor partidului, texte exaltat-patetice sau pur şi simplu mincinoase, reportaje de pe şantiere şi de la sate, laude aduse industrializării şi colectivizării sau poeme naţionaliste: Tudor Arghezi („Gheorghiu-Dej, căruia îi scriam din cînd în cînd numindu-l Iubite Tov. Dej, a pierit dintre noi, cu tinereţea, cu puterile, cu voiniceala lui, adică cu totdeauna“), G. Călinescu („Avuţiile noastre nesecate sînt ascunse în piatră, apă, ţărînă şi le descoperă numai poporul cu mintea ageră, cu mînecile mereu suflecate“), Şerban Cioculescu („marii tirani, şi printre ei Hitler, la icoana căruia se mai îndoaie încă Cioran...“), Păstorel Teodoreanu, C-tin Noica, Episcopul Teoctist („cultele religioase sînt libere“), Dumitru Stăniloaie, Vasile Voiculescu, Constantin C. Giurescu, Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, Vladimir Streinu ş.a. Dintre toţi aceştia însă, trei au fost colaboratorii cvasi-permanenţi, prolifici ai Glasului patriei şi lor le dedică Ana Selejan cîte un capitol întreg: Ion Vinea (între 1960-1963), Nichifor Crainic (între 1962-1972) şi Radu Gyr (între 1963-1972). Reportajele din uzine şi de pe ogoarele patriei ale lui Ion Vinea, poetul avangardist de altădată, sînt acum suprarealiste la propriu, în cea mai pură retorică realist-comunistă („Nici Peciorin, nici Julien Sorel, nici Rastignac şi nici Rolla. Căci e vorba de un erou adevărat. Îl cheamă Dumitru, ca şi pe tatăl său, plugar dijmaş din Armăşeni, de unde sărăcia l-a alungat şi fugărit pînă la Bucureşti...“). Cazul lui Ion Vinea, scriitor indezirabil şi interzis în acea perioadă şi care trăgea din greu la ramele propagandei pentru a se reabilita (inclusiv demascîndu-l pe Petru Dumitriu ca plagiator şi pornograf), este cît se poate de trist, dar şi mai tristă este situaţia lui Nichifor Crainic, cel pe care Ana Selejan îl numeşte cel mai mare publicist interbelic şi despre ale cărui articole afirmă că au rămas needitate în proporţie de 90%. Declarat duşman al poporului în 1944 şi condamnat la închisoare pe viaţă, ca şi Radu Gyr, de altfel, Nichifor Crainic a fost eliberat din închisoare în 1962 şi graţiat, după care a ajuns imediat în paginile Glasului patriei crezînd şi el în „fumigena reabilitării literare“, a reintegrării în cultură prin (re)editarea operei, promisiune oficială nicicînd respectată de autorităţile comuniste, după cum remarcă şi Ana Selejan: „Ţinut intenţionat de oficiali ascuns, la margine, dar considerat apt şi eficient în afara ţării, pentru emigraţia românească“. În rubrica sa intitulată „Trădători şi renegaţi“, Nichifor Crainic va scrie texte umoral-demascatoare de necitit: Cioran este numit „degenerat“, „descreierat“, „imbecil intelectual“ ş.a., „Mircea Eliade e un sexolog maniac; pornografia lui constituie patronajul «spiritual» al legionarilor renegaţi“, „cu infantilismul său cerebral iremediabil, Mihai I a fost un simplu manechin regal“ etc. În fine, Radu Gyr, şi el închis de cinci ori, însumînd 18 ani de detenţie politică, s-a rezumat să scrie doar reportaje despre realizările regimului („Nu numai Bucureştiul de acum e nou şi însorit, dar şi omul Capitalei e nou şi luminos la chip şi la suflet; îl întîlnesc pretutindeni, zîmbitor şi fericit...“) şi poezii despre ţară, natură şi popor.

Un cimitir al elefanţilor în comunism numeşte Ana Selejan gazeta Glasul patriei unde au fost aduşi să scrie apologii, demascări şi alte mizerii de propagandă comunistă adresată diasporei scriitori interzişi sau trecuţi prin închisori care sperau la reabilitare. Dar expresia acoperă doar jumătate din chestiune. După cum o arată exemplele, a fost vorba şi de un act de mercenariat publicistic. Cu menţiunea că în cazul lui Nichifor Crainic, crede Ana Selejan, sinceritatea n-ar fi de eliminat şi a fost vorba chiar de o formă de patriotism.

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

tort de nunta png
Pulpă de rață coaptă și sarmale în cuib, la nunta Monicăi Bîrlădeanu. Ce tort spectaculos au ales mirii! VIDEO
Nunta Monicăi Bîrlădeanu cu medicul militar Valeriu Gheorghiță a fost de 5 stele plus. Invitați unul și unul și meniu pe măsură. Tortul a fost atracția petrecerii de la Palatul Snagov, care a ținut până-n zori.
Maia Sandu FOTO Facebook jpeg
Președinta Maia Sandu reacționează la acțiunile pro-rusului Șor de a cumpăra voturile: Vor ca Moldova să meargă pe o cale greșită
Lidera de la Chișinău susține că mituirea alegătorilor de către gruparea criminală condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, cu scopul de a influența referendumul și alegerile prezidențiale din data de 20 octombrie, reprezintă o dovadă că cei care dau banii „vor ca Moldova să meargă pe o cale greșită.
Regele Charles și Regina Camilla Foto Getty Images jpg
Ce mănâncă Regina Camilla și Regele Charles în fiecare zi. Ce aliment nu lipsește din dieta monarhului
Regina Camilla și Regele Charles acordă o mare atenție asupra alimentației lor și sunt extrem de stricți în privința a ceea ce consumă, în special la micul dejun. De exemplu, în sezonul rece, ea optează pentru o masă simplă și sănătoasă.
Monica Niculescu si Gabriela Ruse (Facebook) jpg
netflix 4548440 1280 jpg
Filmul horror pe care să nu îl ratezi pe Netflix! Te va șoca complet
Filmul horror pe care să nu îl ratezi pe Netflix! Te va șoca complet
vreme ploi jpg
Când se încălzește din nou vremea. Anunțul făcut de ANM
A fost emisă o avertizare cod galben valabilă până mâine dimineață. De marți, vremea începe să se încălzească.
image jpeg
Ce invitați de seamă au venit la nunta Monicăi Bîrlădeanu cu Valeriu Gheorghiță! Motivul pentru care Gina Pistol a fost singură la petrecere
Monica Bîrlădeanu și Valeriu Gheorghiță, nuntă de poveste la Palatul Snagov! Cei doi au strălucit pe valsul mirilor și au avut invitați de top!
soba lemne foc foto shutterstock
Sobele provoacă la fel de multe decese ca accidentele rutiere. Statele nu ar mai trebui să finanțeze tehnologiile pe combustie
Sistemele de încălzire a locuințelor și mașinile de gătit bazate pe combustie au provocat la fel de multe decese ca și accidentele rutiere, se arată într-un raport publicat recent.
Otelul Craiova (Sportpictures) jpg
Doar egal: Oțelul-CSU Craiova, 1-1 în derby-ul din fruntea Superligii României
Oțelul Galați a obținut un punct cu CSU Craiova.