Mercenari la gazet─â

Publicat în Dilema Veche nr. 451 din 4-10 octombrie 2012
Mercenari la gazet─â jpeg

ÔŚĆ Ana Selejan, Glasul patriei, un cimitir al elefan┼úilor ├«n comunism, Editura Vremea, 2012.  

La 10 decembrie 1955, ├«n Berlinul de Est ap─ârea Glasul patriei, organ al Comitetului Rom├ón pentru Repatriere, revist─â ├«n al c─ârei prim num─âr erau publicate documentele oficiale justificative ce ├«nso┼úeau detaliile ┼či scopul ├«nfiin┼ú─ârii gazetei: Decretul Prezidiului Marii Adun─âri Na┼úionale al R.P.R. pentru ├«nlesnirea repatrierii unor cet─â┼úeni ┼či fo┼čti cet─â┼úeni ┼či amnistierea celor repatria┼úi, decret semnat de Petru Groza. ├Än 1965 revista Glasul patriei ÔÇô distribuit─â gratuit, de trei ori pe lun─â, ├«n toat─â lumea ÔÇô s-a mutat la Bucure┼čti, unde a continuat s─â apar─â p├«n─â ├«n toamna lui 1972, scopul ei unic fiind repatrierea rom├ónilor transfugi ÔÇ×ca act doveditor ├«n fa┼úa lumii a grijii autorit─â┼úilor comuniste fa┼ú─â de cet─â┼úenii s─âi de peste grani┼ú─â, indiferent de statutul lor, de timpul ┼či de cauza des┼ú─âr─âriiÔÇť, dup─â cum rezum─â Ana Selejan.

Pur act de propagand─â ┼či de manipulare ce ├«ncerca s─â prezinte rom├ónilor de peste hotare imaginea idilic─â, modern─â ┼či industrial─â, educat─â ┼či civilizat─â, tolerant─â ┼či plin─â de elan, adic─â noul chip fericit al Rom├óniei staliniste care trecuse prin ÔÇ×imense prefaceriÔÇť, Glasul patriei era, de fapt, o publica┼úie-capcan─â, ├«n acela┼či sens ├«n care terori┼čtii folosesc ma┼činile capcan─â. (Fac aici o parantez─â pentru a remarca faptul c─â cele mai bune dou─â c─âr┼úi dedicate ├«n ultimul timp activit─â┼úii intelectualilor din perioada interbelic─â ÔÇô Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectual─â rom├óneasc─â ├«ntre 1930 ┼či 1950 (Humanitas, 2011) ┼či Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. ┼×coala gustian─â ├«ntre carlism ┼či legionarism (Curtea Veche, 2012) ÔÇô con┼úin cuv├«ntul ÔÇ×capcan─âÔÇť ├«n titlu). A┼ča cum le prezint─â cercet─âtoarea Ana Selejan, strategiile publicistice la care a apelat gazeta Glasul patriei au fost pe c├«t de sinistre, pe at├«t de eficiente: atragerea unor colaboratori de prestigiu dintre personalit─â┼úile interbelice ÔÇ×reciclate, integrate ├«n comunismÔÇť (se realiza, astfel, legitimarea regimului stalinist cu ajutorul elitei intelectuale interbelice), cosmetizarea noului chip al patriei ÔÇ×prin grija ┼či interven┼úia benefic─â a partiduluiÔÇť ├«n toate aspectele vie┼úii: familie, ┼čcoal─â, locuri de munc─â, loisir), stigmatizarea rom├ónilor ÔÇ×de rea-credin┼ú─âÔÇť de peste hotare, adic─â a ÔÇ×calomniatorilor regimuluiÔÇť, ┼či dialogul cu rom├ónii de bun─â-credin┼ú─â de peste hotare, cei neadapta┼úi, ale c─âror sl─âbiciuni, dezam─âgiri, nostalgii ┼či doruri fa┼ú─â de patrie (artistice, culinare, geografice etc.) trebuiau speculate. ┼×i se pare c─â ÔÇ×mecanismul perfid al persuasiuniiÔÇť (revista publica inclusiv chem─ârile patetice ale celor din ┼úar─â adresate rudelor sau prietenilor transfugi) a func┼úionat, de vreme ce repatria┼úii n-au fost deloc pu┼úini, listele cu numele celor care au c─âzut ├«n capcana propagandei ┼či au revenit ├«n ┼úar─â fiind publicate ├«n primii ani ai revistei, laolalt─â cu m─ârturisirile acestora. De altfel, revista nu func┼úiona doar ca organ de pres─â, dar ┼či ca oficiu po┼čtal: din decupajele rubricii ÔÇ×Po┼čta redac┼úieiÔÇť ├«n┼úelegem c─â gazeta oferea asisten┼úa birocratic─â necesar─â repatrierii, dar trimitea ┼či pachete const├«nd ├«n c─âr┼úi ┼či discuri ÔÇ×cu muzica de acas─âÔÇť. De altfel, capitolul pe care Ana Selejan ├«l dedic─â dialogului revistei cu cititorii de peste hotare, reproduc├«nd fragmente din rubrici precum ÔÇ×Cei dragi v─â cheam─âÔÇť, ÔÇ×R─âspundem dorin┼úei cititorilorÔÇť sau ÔÇ×Scrisori din dep─ârtareÔÇť, este o mostr─â de perversiune a PR-ului stalinist care f─âcea un fel de hipnoz─â sentimental─â cre├«nd ┼či ├«ntre┼úin├«nd o realitate paralel─â idilic─â a patriei ├«n care ├«ncerca s─â atrag─â c├«┼úi mai mul┼úi figuran┼úi din r├«ndul transfugilor neadapta┼úi, nostalgici sau nehot─âr├«┼úi.

Partea cu adev─ârat ┼čocant─â a acestei cercet─âri de arhiv─â a harnicei Ana Selejan o reprezint─â ├«ns─â colabor─ârile (N.B! ÔÇô nemen┼úionate de Dic┼úionarul General al Literaturii Rom├óne editat de Academie ├«n 2004) cu scriitori de marc─â din interbelic, to┼úi fo┼čti de┼úinu┼úi, mai mult sau mai pu┼úin indezirabili ┼či interzi┼či, sper├«nd la/mul┼úumind pentru reabilitare, folosi┼úi pe post de momeal─â pentru transfugi, prin texte demascatoare sau polemice la adresa diasporei, encomioane dedicate liderilor partidului, texte exaltat-patetice sau pur ┼či simplu mincinoase, reportaje de pe ┼čantiere ┼či de la sate, laude aduse industrializ─ârii ┼či colectiviz─ârii sau poeme na┼úionaliste: Tudor Arghezi (ÔÇ×Gheorghiu-Dej, c─âruia ├«i scriam din c├«nd ├«n c├«nd numindu-l Iubite Tov. Dej, a pierit dintre noi, cu tinere┼úea, cu puterile, cu voiniceala lui, adic─â cu totdeaunaÔÇť), G. C─âlinescu (ÔÇ×Avu┼úiile noastre nesecate s├«nt ascunse ├«n piatr─â, ap─â, ┼ú─âr├«n─â ┼či le descoper─â numai poporul cu mintea ager─â, cu m├«necile mereu suflecateÔÇť), ┼×erban Cioculescu (ÔÇ×marii tirani, ┼či printre ei Hitler, la icoana c─âruia se mai ├«ndoaie ├«nc─â Cioran...ÔÇť), P─âstorel Teodoreanu, C-tin Noica, Episcopul Teoctist (ÔÇ×cultele religioase s├«nt libereÔÇť), Dumitru St─âniloaie, Vasile Voiculescu, Constantin C. Giurescu, Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, Vladimir Streinu ┼č.a. Dintre to┼úi ace┼čtia ├«ns─â, trei au fost colaboratorii cvasi-permanen┼úi, prolifici ai Glasului patriei ┼či lor le dedic─â Ana Selejan c├«te un capitol ├«ntreg: Ion Vinea (├«ntre 1960-1963), Nichifor Crainic (├«ntre 1962-1972) ┼či Radu Gyr (├«ntre 1963-1972). Reportajele din uzine ┼či de pe ogoarele patriei ale lui Ion Vinea, poetul avangardist de alt─âdat─â, s├«nt acum suprarealiste la propriu, ├«n cea mai pur─â retoric─â realist-comunist─â (ÔÇ×Nici Peciorin, nici Julien Sorel, nici Rastignac ┼či nici Rolla. C─âci e vorba de un erou adev─ârat. ├Äl cheam─â Dumitru, ca ┼či pe tat─âl s─âu, plugar dijma┼č din Arm─â┼čeni, de unde s─âr─âcia l-a alungat ┼či fug─ârit p├«n─â la Bucure┼čti...ÔÇť). Cazul lui Ion Vinea, scriitor indezirabil ┼či interzis ├«n acea perioad─â ┼či care tr─âgea din greu la ramele propagandei pentru a se reabilita (inclusiv demasc├«ndu-l pe Petru Dumitriu ca plagiator ┼či pornograf), este c├«t se poate de trist, dar ┼či mai trist─â este situa┼úia lui Nichifor Crainic, cel pe care Ana Selejan ├«l nume┼čte cel mai mare publicist interbelic ┼či despre ale c─ârui articole afirm─â c─â au r─âmas needitate ├«n propor┼úie de 90%. Declarat du┼čman al poporului ├«n 1944 ┼či condamnat la ├«nchisoare pe via┼ú─â, ca ┼či Radu Gyr, de altfel, Nichifor Crainic a fost eliberat din ├«nchisoare ├«n 1962 ┼či gra┼úiat, dup─â care a ajuns imediat ├«n paginile Glasului patriei crez├«nd ┼či el ├«n ÔÇ×fumigena reabilit─ârii literareÔÇť, a reintegr─ârii ├«n cultur─â prin (re)editarea operei, promisiune oficial─â nicic├«nd respectat─â de autorit─â┼úile comuniste, dup─â cum remarc─â ┼či Ana Selejan: ÔÇ×┼óinut inten┼úionat de oficiali ascuns, la margine, dar considerat apt ┼či eficient ├«n afara ┼ú─ârii, pentru emigra┼úia rom├óneasc─âÔÇť. ├Än rubrica sa intitulat─â ÔÇ×Tr─âd─âtori ┼či renega┼úiÔÇť, Nichifor Crainic va scrie texte umoral-demascatoare de necitit: Cioran este numit ÔÇ×degeneratÔÇť, ÔÇ×descreieratÔÇť, ÔÇ×imbecil intelectualÔÇť ┼č.a., ÔÇ×Mircea Eliade e un sexolog maniac; pornografia lui constituie patronajul ┬źspiritual┬╗ al legionarilor renega┼úiÔÇť, ÔÇ×cu infantilismul s─âu cerebral iremediabil, Mihai I a fost un simplu manechin regalÔÇť etc. ├Än fine, Radu Gyr, ┼či el ├«nchis de cinci ori, ├«nsum├«nd 18 ani de deten┼úie politic─â, s-a rezumat s─â scrie doar reportaje despre realiz─ârile regimului (ÔÇ×Nu numai Bucure┼čtiul de acum e nou ┼či ├«nsorit, dar ┼či omul Capitalei e nou ┼či luminos la chip ┼či la suflet; ├«l ├«nt├«lnesc pretutindeni, z├«mbitor ┼či fericit...ÔÇť) ┼či poezii despre ┼úar─â, natur─â ┼či popor.

Un cimitir al elefan┼úilor ├«n comunism nume┼čte Ana Selejan gazeta Glasul patriei unde au fost adu┼či s─â scrie apologii, demasc─âri ┼či alte mizerii de propagand─â comunist─â adresat─â diasporei scriitori interzi┼či sau trecu┼úi prin ├«nchisori care sperau la reabilitare. Dar expresia acoper─â doar jum─âtate din chestiune. Dup─â cum o arat─â exemplele, a fost vorba ┼či de un act de mercenariat publicistic. Cu men┼úiunea c─â ├«n cazul lui Nichifor Crainic, crede Ana Selejan, sinceritatea n-ar fi de eliminat ┼či a fost vorba chiar de o form─â de patriotism.

Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.