Memoriile elegiacului ÔÇô un eveniment editorial

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 938 din 31 martie ÔÇô 6 aprilie 2022
Memoriile elegiacului ÔÇô un eveniment editorial jpeg

ÔŚĆ Chateaubriand, Memorii de dincolo de morm├«nt, edi╚Ťie integral─â, traducere de Marina Vazaca, Editura Vremea, 2021.

Nu pot ├«ncepe altfel aceast─â cronic─â dec├«t afirm├«nd peremptoriu c─â o traducere precum cea despre care voi scrie acum se ├«nt├«mpl─â ├«ntr-o cultur─â o dat─â la o sut─â de ani. ╚śi, ca orice proiect de acest gen, cu adev─ârat valoros ╚Öi cu o real─â semnifica╚Ťie cultural─â, el este rezultatul muncii, ├«nc─âp─â╚Ť├«n─ârii ╚Öi r─âbd─ârii unui singur om. De data aceasta, Marina Vazaca, traduc─âtoarea care oferise deja, acum dou─â decenii, o prim─â edi╚Ťie de texte din Memoriile de dincolo de morm├«nt.

Faptul c─â Memoriile apar pentru prima oar─â ├«n edi╚Ťie integral─â ├«n limba rom├ón─â ├«n anul 2022 ╚Öi c─â apari╚Ťia aceasta se datoreaz─â integral nebuniei (evident, frumoase) a unui singur om ar trebui s─â ne pun─â pe g├«nduri.

Pentru cei interesa╚Ťi de un profil lipsit de ipocrizie ╚Öi fard al pie╚Ťei noastre de carte ÔÇô ╚Öi nu numai, fiind oarecum incorect s─â arunc─âm pisica moart─â ├«n curtea ini╚Ťiativei editoriale private ÔÇô, mi se pare interesant s─â trec ├«n revist─â tribula╚Ťiile acestei traduceri, expuse de autoarea ei ├«n Mul╚Ťumirile anexate volumului propriu-zis: g├«ndit─â ca edi╚Ťie antologic─â ce urma s─â apar─â ├«n seria ÔÇ×Clasicii literaturii universaleÔÇŁ a Editurii Univers, nu a mai v─âzut acolo lumina tiparului, pentru c─â, a╚Öa cum cei aten╚Ťi la pia╚Ťa noastr─â de carte ├«╚Öi amintesc, respectiva editur─â a dat faliment. Faliment ce r─âm├«ne ├«n continuare unul dintre marile mistere nedescifrate ale istoriei recente a lumii editoriale rom├óne╚Öti. Se distinge din acest prim proiect figura luminoas─â a profesorului Mircea Martin, care a subliniat caracterul imperativ al traducerii lui Chateaubriand.

Urm─âtorul pas a fost prilejuit de o nou─â figur─â luminoas─â a acestei istorii, doamna Georgeta Dimisianu, care a publicat la Editura Albatros o antologie de texte selectate din Memorii, ├«n anul 2002. Stimulat─â de ├«ncuraj─ârile doamnei Dimisianu ╚Öi ale Irinei Mavrodin, Marina Vazaca a pornit la anevoiosul drum al traducerii integrale a Memoriilor, traducere ├«ncheiat─â ├«n 2012, an care g─âse╚Öte ├«ns─â pia╚Ťa de carte autohton─â mai s─ârac─â cu c├«teva edituri, printre care ╚Öi Albatros. Aici Marina Vazaca, din delicate╚Ťe, trece sub t─âcere por╚Ťile la care a b─âtut ├«ntre 2012 ╚Öi 2022, anul c├«nd Editura Vremea a f─âcut gestul inteligent ╚Öi temerar de a publica Memoriile lui Chateaubriand. De╚Öi cunosc foarte bine marile edituri care au refuzat publicarea lor, am s─â respect delicate╚Ťea traduc─âtoarei.

Edi╚Ťia de fa╚Ť─â, ├«n dou─â volume ce ├«nsumeaz─â mai bine de 2.000 de pagini, reprezint─â un adev─ârat eveniment editorial, sintagm─â s─âr─âcit─â prin abuzul de utilizare inept─â ├«n ultimii ani.

Dou─â secole, dou─â lumi distincte

Fran├žois-Ren├ę de Chateaubriand s-a n─âscut ├«n 1768, ├«n timpul domniei lui Ludovic al XV-lea, ╚Öi a murit ├«n 1848, la c├«teva luni de la revolu╚Ťia care avea s─â-l aduc─â la putere pe cel de-al treilea Napoleon. Cronologia aceasta sumar─â e foarte interesant─â, pentru c─â-l a╚Öaz─â pe Chateaubriand ├«n dou─â secole ╚Öi, implicit, ├«n dou─â lumi distincte: cea a ancien r├ęgime ╚Öi cea a modernit─â╚Ťii post-revolu╚Ťionare.

Crescut ├«ntr-un castel medieval izolat ÔÇô ba mai mult, ├«ntr-un turn al acelui castel, prad─â ÔÇ×strigoilorÔÇŁ cu picior de lemn ╚Öi stihiilor ce ├«nvolburau norii ÔÇô, ├«n ├«ntunecimile codrilor bretoni, de un tat─â de o asprime legendar─â ╚Öi o mam─â ├«n mod evident nefericit─â, ╚Öi-a p─âr─âsit familia la optsprezece ani ╚Öi s-a ├«nrolat ├«n armata regal─â, lu├«nd parte mai apoi la perioada cea mai tulbure din istoria Fran╚Ťei, marcat─â de evenimente precum Revolu╚Ťia din 1789, pr─âbu╚Öirea monarhiei ╚Öi execu╚Ťia cuplului regal, ascensiunea lui Napoleon Bonaparte ╚Öi na╚Öterea Imperiului, restaura╚Ťia Bourbonilor ╚Öi ├«nfr├«ngerea definitiv─â a Micu╚Ťului Caporal, Revolu╚Ťia din iulie 1830, ├«ncoronarea lui Ludovic-Filip ╚Öi, ├«n fine, na╚Öterea celei de-a Doua Republici.

Este o minune ├«n sine faptul c─â un francez de vi╚Ť─â nobil─â a tr─âit ╚Öi a supravie╚Ťuit tuturor acestor evenimente. Chateaubriand a reu╚Öit: zguduit de scenele atroce ale Revolu╚Ťiei din 1789, s-a hot─âr├«t s─â se ├«ndep─ârteze de semenii s─âi revolu╚Ťionari ╚Öi a p─âr─âsit Fran╚Ťa, navig├«nd spre America, unde a descoperit democra╚Ťia ╚Öi vastele ├«ntinderi s─âlbatice ale Lumii Noi. Auzind ├«ns─â de ├«ntemni╚Ťarea lui Ludovic al XVI-lea, s-a ├«ntors ├«n Fran╚Ťa ╚Öi s-a ├«nrolat ├«n armata regalist─â, ├«nfr├«nt─â rapid de for╚Ťele revolu╚Ťionare. R─ânit, Chateaubriand s-a exilat ├«n Anglia, unde a dus o existen╚Ť─â mizer─â, ca tutor ╚Öi traduc─âtor de francez─â. S-a ├«ntors ├«n Fran╚Ťa ├«n timpul Consulatului ╚Öi a publicat primele dou─â romane ce aveau s─â-i aduc─â celebritatea: Atala ╚Öi Ren├ę.

A r─âmas dezam─âgit de Napoleon, ├«n care a sim╚Ťit tiranul, a╚Öa c─â a p─âr─âsit iar─â╚Öi Fran╚Ťa, duc├«nd o existen╚Ť─â de aventurier, scriind ╚Öi c─âl─âtorind. A str─âb─âtut Italia ╚Öi Grecia, a ajuns la Ierusalim ╚Öi s-a ├«ntors la Paris prin Spania, convins c─â restaura╚Ťia Bourbonilor va aduce ├«n sf├«r╚Öit lini╚Ötea ╚Öi ordinea. Celebritatea lui a atins culmile odat─â cu publicarea apologiei Geniul cre╚Ötinismului (alt─â carte esen╚Ťial─â inexistent─â ├«n cultura rom├ón─â, unica edi╚Ťie fiind tot o prescurtare, datorat─â ╚Öi ea tot Marinei Vazaca), carte ce i-a adus ╚Öi numirea sa ca ministru de c─âtre Ludovic al XVIII-lea, apoi ca ambasador la Berlin ╚Öi Londra.

Luciditatea, independen╚Ťa, spiritul critic ╚Öi pornirea de a ap─âra libert─â╚Ťile esen╚Ťiale ale omului l-au f─âcut repede indezirabil. Odat─â cu ├«nlocuirea Bourbonilor de c─âtre familia dÔÇÖOrl├ęans, Chateaubriand s-a retras din via╚Ťa public─â, mi╚Öcare ce i-a adus ruina financiar─â.

Circumstan╚Ťele acestea s-au dovedit hot─âr├«toare ├«n privin╚Ťa formei ╚Öi calit─â╚Ťii stilistice a Memoriilor (iat─â un exemplu al intruziunii economicului ├«n estetic): r─âmas f─âr─â bani, Chateaubriand a v├«ndut drepturile de publicare asupra Memoriilor unui consor╚Ťiu ce s-a ├«nvoit s─â-i ofere 155.000 de franci bani pe╚Öin, precum ╚Öi o rent─â viager─â de 12.000 de franci, lui sau so╚Ťiei, ├«n cazul ├«n care el ar fi murit primul. Chateaubriand a ├«ncercat s─â am├«ne publicarea Memoriilor la un termen de cinci decenii de la moartea sa. Consor╚Ťiul respectiv a v├«ndut ├«ns─â drepturile, ├«n 1844, lui ├ëmile de Girardin, patronul ziarului La Presse, care a anun╚Ťat pe loc c─â va ├«ncepe publicarea ├«n foileton imediat dup─â moartea lui Chateaubriand. Indignat, acesta a ├«nceput s─â extind─â memoriile ╚Öi s─â le ╚Ölefuiasc─â stilistic, d├«ndu-le forma final─â, care a ajuns ├«ns─â la public abia mult mai t├«rziu, ├«n edi╚Ťia Pl├ęiade.

p16 chateaubriand meditating on the ruins of rome ca1810s by anne louis girodet de roussy trioson oil on canvas jpg jpeg

Soldat, c─âl─âtor, scriitor, om politic

Memoriile lui Chateaubriand s├«nt caracterizate de o libertate absolut─â, un spa╚Ťiu amplu ├«n care se ├«nt├«lnesc simultan momentul scrierii cu cele ale povestirii ╚Öi unde reportajul las─â loc unor pasaje de un lirism absolut sau unor medita╚Ťii profunde pe seama destinului uman. ├Än momentele cele mai tensionate se opre╚Öte ╚Öi, dup─â cum nota un Sainte-Beuve iritat, ├«ncepe s─â vorbeasc─â cu vr─âbiile ╚Öi ciorile din copaci. Exist─â ├«ns─â pasaje logice, semantice, ce dau na╚Ötere acestor treceri: de exemplu, descrierea Parisului ├«necat ├«n s├«nge din timpul Revolu╚Ťiei de la 1789 va da na╚Ötere unor pasaje introspective de mare valoare.

Totu╚Öi, ├«n ciuda acestei mari diversit─â╚Ťi, Memoriile s├«nt extrem de atent construite, toate p─âr╚Ťile fiind ├«mbinate ├«ntr-o arhitectur─â tripartit─â foarte bine g├«ndit─â, ce ar urm─âri cele trei mari etape ale vie╚Ťii lui Chateaubriand: soldat ╚Öi c─âl─âtor ├«n timpul Revolu╚Ťiei, scriitor ├«n timpul Imperiului, om politic ├«n timpul Restaura╚Ťiei. Memoriile au fost adorate de Baudelaire, care-l considera un maestru al limbii ╚Öi al stilului, de Proust, care-l considera unicul pionier al memoriei involuntare (aici trebuie amintit─â observa╚Ťia lui Chateaubriand despre memorie ca apanaj al prostiei, pe care chiar o augmenteaz─â), de Paul Auster sau W.G. Sebald.

Am vorbit despre actul editorial al traducerii acestor monumentale Memorii, f─âr─â a m─â referi ├«ns─â la calitatea ei. Trebuie spus c─â una dintre dificult─â╚Ťile acestei traduceri este oferit─â de enorma bog─â╚Ťie ╚Öi varietate a limbajului lui Chateaubriand. C├«nd ├«╚Öi descrie copil─âria petrecut─â ├«n atmosfera medieval─â breton─â, folose╚Öte o francez─â arhaic─â; atunci c├«nd descrie episoadele de traversare a Atlanticului, limba devine una tehnic─â, ├«n fa╚Ťa cascadei Niagara sau a ruinelor romane, stilul este unul profund poetic. Are pasiunea cuv├«ntului rar ╚Öi a preciziei: este simultan extravagant ╚Öi pedant. Faptul c─â Marina Vazaca reu╚Öe╚Öte s─â respecte ╚Öi s─â urmeze ca o umbr─â toate acestea registre reprezint─â o adev─ârat─â performan╚Ť─â traductologic─â. Rezultatul este un monument al literaturii universale, prezent pentru prima oar─â, ├«n toat─â splendoarea lui, ├«n limba rom├ón─â.

Bogdan-Alexandru Stănescu este scriitor și traducător. Cea mai recentă carte publicată: Abraxas, roman, Editura Polirom, 2022.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Profesoara care a creat un Silicon Valey ├«n Prahova. Fo┼čtii ei elevi lucreaz─â la marile companii IT din lume
Daniela Lica, profesoar─â de informatic─â ├«n Ploie┼čti, a c├ó┼čtigat cu elevii s─âi aproape 100 de medalii la olimpiadele na┼úionale ┼či cele interna┼úionale de informatic─â. Secretul succesului s─âu st─â ├«n ├«ncrederea pe care le-o d─â c─â pot face orice ├«┼či propun, munca ├«n echip─â ┼či exerci┼úiul permanent care le men┼úine vie pasiunea.
image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.