Marea topire

Publicat în Dilema Veche nr. 483 din 16-22 mai 2013
Marea topire jpeg

Acum c├«┼úiva ani, c├«nd ├«n presa noastr─â cultural─â s-a ├«ncins o disput─â despre ÔÇ×marile temeÔÇť ale romanului rom├ónesc, mi-am m─ârturisit public c├«teva mir─âri: De c├«nd tema face literatura? Care e leg─âtura ├«ntre ÔÇ×marile temeÔÇť ┼či literatura valabil─â? Care s├«nt, ├«n fond, aceste ÔÇ×mari temeÔÇť, c├«nd, ├«n ultimii ani, cam peste tot ├«n lume, majuscularea cuvintelor a devenit un semn de retardare, dac─â nu chiar de ┼úopenie? Cam asta cred c─â m─â ├«ntrebam. Mi-am amintit disputa cu pricina citind romanul Adinei Dabija ÔÇô ┼×aman, recent ap─ârut la Editura Polirom, o carte de citit, ├«ntr-adev─âr, ÔÇ×cu sufletul la gur─âÔÇť, cum ne ureaz─â O. Nimigean, dar ┼či un volum care repune ├«n discu┼úie ÔÇô mai mult ca sigur f─âr─â s─â vrea, m─âcar pentru c─â ÔÇ×temaÔÇť sa e cu mult mai important─â ÔÇô chestiunea ÔÇ×marilor temeÔÇť. C─âci, la urma urmelor, care e tema temelor? Cu siguran┼ú─â nu istoria, nu tema social─â (sau comportamental─â) ┼či, orice s-ar spune, nici m─âcar amorul. ÔÇ×Tema temelorÔÇť romanului e cea metafizic─â, raportarea la ceea ce ne define┼čte dep─â┼čindu-ne, cu toate capcanele, ┼čabloanele ┼či antitemele derivate de aici, cu toate variantele ┼či variet─â┼úile care leag─â Don Quijote de Corec┼úiile lui Frazen, cu teodicee ┼či agnosticisme, cu blasfemii ┼či simulacre, cu pred─âri necondi┼úionate ┼či sinucideri (literare) spectaculoase. De c├«nd grani┼úele (┼či limitele ├«nc─âlcate ale genurilor) au devenit subiectul de elec┼úie al noii lumi ├«n care tr─âim, mutarea centrului de pe un eu iluzoriu ┼či fals-perceptiv, ├«ntr-un ÔÇ×dincoloÔÇť m─âcar ├«ntrez─ârit nu poate lipsi din nici o panoram─â literar─â. M─âcar pentru c─â a scrie despre acest subiect presupune s─â po┼úi inventa un limbaj, o lume ┼či o rela┼úie pe vertical─â.

┼×aman de Adina Dabija este o carte extrem de curajoas─â ┼či pentru c─â ├«┼či asum─â ÔÇô fic┼úional, dar ├«n deplin─â cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â ÔÇô aceast─â reinventare de sine, descoperirea spa┼úiului incert al propriei fiin┼úe, o ÔÇ×c─âl─âtorie pe vertical─â mult mai mare ┼či mai misterioas─â, pe l├«ng─â care scrisul nu e altceva dec├«t o excursie la mare cu clasa...ÔÇť Un roman metafizic, a┼čadar ÔÇô dup─â dou─â excelente volume de poezie, poezia-p─âpu┼č─â (1997) ┼či Stare nediferen┼úiat─â (2006) ÔÇô, publicat ├«n momentul ├«n care nimeni nu scrie a┼ča, adic─â f─âr─â proptele genera┼úionale sau de grup, ┼či care, e drept, consun─â cu Blecher, Eliade, C─ârt─ârescu, pe alocuri, dar e legat, ├«n linie dreapt─â, de Creanga de aur a lui Sadoveanu, de Jurnalul alchimic al lui Vasile Lovinescu sau de Zenobia lui Gellu Naum. Dincolo de filia┼úii, ├«ns─â, ┼×aman e o carte extraordinar de proasp─ât─â, de ÔÇ×transparent─âÔÇť (├«n ciuda subiectului, at├«t de ├«nconjurat de obscurit─â┼úi ┼či de ÔÇ×┼čtiutoriÔÇť) ┼či de atent─â cu livrarea adev─ârului propriu, o carte a na┼čterii de sine, printr-un efort aproape inuman de ├«n┼úelegere. O fat─â r─âmas─â f─âr─â p─ârin┼úi, trimis─â dintr-un paradis rural ardelenesc, ├«ntr-un ora┼č plin de blocuri ┼či betoane, tr─âie┼čte, halucinant, c├«teva ├«nt├«lniri de destin care-o pun pe cale. Una dintre primele ├«nt├«lniri este cea cu figura singular─â a lui Korosi Csoma Sandor, autorul ardelean al primului dic┼úionar tibetan-englez din lume ÔÇô un personaj uluitor ┼či, totu┼či, mai pu┼úin cunoscut ├«n cultura rom├ón─â dec├«t oriunde altundeva. (Dalai Lama ├«i cunoa┼čte, ├«n schimb, foarte bine opera ┼či chiar a proiectat, la un moment dat, o c─âl─âtorie ├«n Rom├ónia, ├«n onoarea sa...)

Alt─â figur─â liminal─â e cea a canadianului Jean-Claude, un mic daimon de r─âscruce ÔÇô ├«n fond, doar prilejul unei alte adev─ârate ├«nt├«lniri decisive, cu P├Ęre Joseph, un ini┼úiat reconciliind catolicismul cu Coranul, pe Paracelsus cu Moise sau Platon, ┼či care ├«i d─â protagonistei cel mai simplu sfat din lume: ÔÇ×Ceea ce g├«nde┼čti trebuie s─â fie ceea ce spui, iar ceea ce spui trebuie s─â fie ceea ce faci.ÔÇť Aplicarea acestui precept (mai alchimic dec├«t ne putem imagina) ├«n scris e chiar acest roman ÔÇô metafizic, dar ┼či poem ├«n proz─â, roman de formare, dar ┼či ÔÇ×autofic┼úiuneÔÇť, ├«n m─âsura ├«n care Cartea schimb─ârilor, Tratatul despre calea de mijloc sau Upani┼čadele s├«nt autofic┼úiuni ale unui eu mai ├«nc─âp─âtor ┼či mai universal. Un eu care trece, alchimic, prin ÔÇ×marea topireÔÇť ┼či a┼čteapt─â ani de zile, ├«n pustiu, ÔÇ×sp─ârturaÔÇť ├«n zid (ÔÇ×the crack-upÔÇť, cum o numea Scott Fitzgerald) spre o alt─â existen┼ú─â; iat-o descris─â ┼či de Adina Dabija, ├«ntr-un scurt poem swedenborgian de la ├«nceputul c─âr┼úii: ÔÇ×Sp─ârtura ap─âruse ├«n acel moment ├«n via┼úa mea ca s─â m─â salveze de la moarte. Dac─â nu a┼č fi ├«ntrev─âzut, cu ochii ┼či sufletul ├«nmuiate de durere, ├«n curbura ei ├«ntunecat─â, posibilitatea unei alte existen┼úe, f─âr─â ├«ndoial─â c─â a┼č fi murit. ┼×i to┼úi oamenii de pe p─âm├«nt ar muri ┼či via┼úa ar ├«nceta dac─â nu ar exista aceast─â sc├«nteie de gra┼úie la care avem acces, prin cine ┼čtie ce capriciu sau calcul complicat al sor┼úii, pentru a ne reinventa ┼či re├«nnoi. Locul acesta pe care l-am ├«ntrez─ârit o secund─â ├«mi era cunoscut de o ve┼čnicie, de pe vremea de dinainte de a m─â na┼čte, c├«nd posibilit─â┼úile erau infinite ┼či aceast─â stare lichefiant─â, intermediar─â, a lumii de lapte ┼či vat─â de zah─âr ars, singura ├«n care materia se descompune ┼či se ├«nmoaie ca s─â o po┼úi remodela, era ├«ns─â┼či natura mea.ÔÇť S─â recunoa┼čtem, e un curaj (poetic) dintre cele mai rare, iar acest roman este una dintre cele mai spectaculoase c─âr┼úi ap─ârute, ├«n ultimii ani, ├«n limba rom├ón─â.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.