Marea povestire americană

Publicat în Dilema Veche nr. 722 din 21-27 decembrie 2017
Marea povestire americană jpeg

● Richard Ford, Rock Springs, traducere de Marius Chivu, Black Button Books, 2017. 

Rock Springs este, probabil, cea mai bună carte de proză scurtă apărută la noi în 2017 şi aparţine unuia dintre cei mai puţin cunoscuţi dintre marii prozatori americani în viaţă. Humanitas Fiction a avut o tentativă de a-i traduce celebra trilogie romanescă, renunţînd însă după primele două titluri: Cronicarul sportiv (în 2008) şi Ziua Independenţei (în 2009, primul roman american distins, la publicarea sa în 1995, cu Premiul Pulitzer şi cu PEN/Faulkner Award); cea de-a treia carte a seriei, The Lay of the Land, deşi anunţată ca fiind în curs de traducere, a rămas, după aproape un deceniu, o promisiune neţinută. Între timp, Richard Ford a mai publicat şi o culegere de patru nuvele, intitulată Let Me Be Frank With You (nominalizată la Pulitzer), care închide, ca o addenda, povestea vieţii lui Frank Bas­combe, protagonistul trilogiei.

Nu e nimic obişnuit în faptul că Ford a adăugat romanelor sale o carte de nuvele, căci, încă de la debutul său din 1976, a strălucit în ambele genuri (între timp a primit PEN/Malamud Award pentru excelenţă în proză scurtă). Contrar obişnuinţelor, Rock Springs, primul dintre cele patru volume de proză scurtă publicate pînă acum, a apărut după o serie consistentă de romane, iar Ford datorează cumva acest lucru prieteniei sale cu Raymond Carver. Într-o frumoasă proză memorialistică, numită „Friendship“ şi publicată în Granta, Carver povesteşte cum i-a cunoscut pe Ford şi pe Tobias Wolff (alt mare autor de proză scurtă, tradus la noi doar cu cartea de memorii Viaţa acestui băiat, Editura Publica, 2015). Carver l-a întîlnit pe Ford cu ocazia unui festival literar: „Îl admiram. Poate chiar îmi doream să fiu ca el de vreme ce el era în mod clar tot ceea ce eu nu eram. Tocmai îi citisem primul său roman, A Piece of My Heart, care îmi plăcuse mult şi mă bucuram că puteam să-i spun asta. El şi-a declarat entuziasmul pentru povestirile mele. În următoarele zile ne-am petrecut tot timpul împreună.“ Cînd scria această confesiune, Carver era deja bolnav de cancer: „Lucrurile se domolesc. Lucrurile ajung la un sfîrşit. Oamenii încetează să mai trăiască. Sînt şanse mari ca doi dintre cei trei prieteni să privească rămăşiţele celuilalt atunci cînd vremea va veni. Gîndul acesta este înspăimîntător. Dar singura alternativă la a-ţi îngropa prietenii este ca ei să te îngroape pe tine“. Cînd a apărut numărul din Granta conţinînd acest rămas-bun mascat, Carver murise de cîteva săptămîni.

Ford a scris Rock Springs încurajat de Carver, cu care însă a avut serioase divergenţe asupra compoziţiei unor texte. (Doar povestirea „La cîini“ poate fi văzută drept carveriană.) Recunoscut deja un maestru al prozei scurte, Carver a fost invitat ca editor al celor mai importante antologii ale momentului şi l-a selectat pe Ford de fiecare dată: şi în The Best American Short Stories of 1986, şi în American Short Story Masterpieces. Tobias Wolff se află, de asemenea, în ambele antologii. Cert e că proza celor trei prieteni a fost etichetată de critica americană ca făcînd parte din curentul „realismului murdar“, referindu-se la faptul că povestirile lor sînt plasate în mediile clasei muncitoare din suburbii şi micile oraşe. Deşi restul literaturii lui Ford este foarte diferită stilistic şi tematic, Rock Springs poate fi analizată în această cheie.

Cele zece povestiri din carte sînt plasate în Montana şi în Wyoming, în perioada anilor ’60-’70, o perioadă dificilă pentru Nord, cînd cei întorşi din Vietnam nu şi găseau locul, iar familiile erau afectate de crize economice. De altfel, toate povestirile din Rock Springs au în centru relaţii fragile, familii dezbinate, oameni trecînd prin momente dificile din viaţa lor, aflaţi în căutarea unui job, a unui partener, a unui nou început, a încrederii în sine sau a norocului. Oameni simpli care au nevoie de foarte puţin pentru ca vieţile lor să continue liniştit sau, dimpotrivă, să deraieze. Un văduv cu o fetiţă pleacă în căutarea unei vieţi mai bune la volanul unei maşini furate; un bărbat descoperă că soţia lui se pregăteşte să-l părăsească; un bărbat ucide din greşeală şi astfel îşi pierde familia; un altul îşi înşală din slăbiciune soţia abia scăpată de moarte; un bărbat îl conduce la puşcărie pe fostul iubit al soţiei lui; un altul, rămas şomer, îşi pierde încrederea în rezistenţa mariajului său… De cele mai multe ori, e vorba de părinţi care-şi cresc copiii singuri şi de copii care, martori la tot felul de dezastre, cresc nişte adulţi înstrăinaţi, umblînd prin lume în căutarea unui destin mai bun, fie el şi unul temporar. Toate povestirile surprind momente de cotitură, acte ale schimbării (maturizarea este subiectul mai multor proze), după care nimic nu va mai fi la fel. Ford scrie despre tot felul de dezastre şi o face cu o răceală, o directeţe şi o simplitate a limbajului, cu o concizie a dialogului care te intrigă şi te apasă. Pentru că dezastrul este anunţat uneori încă din prima frază (vezi şi fragmentul de mai jos) şi oricum există permanent în tonul naratorului anticiparea dezastrului (precum în confesiunea lui Carver), ştii că ceva îngrozitor urmează să se întîmple, iar asta oferă lecturii suspans.

Şi Ford, şi Wolff au ajuns să scrie mai multe cărţi de proză scurtă decît Carver, fiind în continuare premiaţi şi pentru romanele lor. Poate într-o zi îi vom avea pe toţi trei mai bine traduşi în română; asta dacă editurile mari de la noi îşi vor recăpăta gustul, mîndria şi curajul editurilor mici şi nu vor mai traduce doar romanele care iau marile premii ale momentului. Pentru că Rock Springs, o carte de povestiri din 1987, este tot ceea ce multe dintre aceste romane nu sînt: o capodoperă.

****

Richard FORD
Rock Springs

Ceea ce urmează să vă povestesc s a întîmplat pe cînd aveam cincisprezece ani, în 1959, anul în care părinții mei au divorțat, anul în care tatăl meu a omorît un om și a mers la închisoare, anul în care am abandonat școala și am plecat de-acasă, mințind că sînt mai mare ca să mă pot înrola în armată și să nu mă mai întorc niciodată. Altfel spus, anul în care viața noastră, a tuturor, s-a schimbat pentru totdeauna, anul care s-a terminat într-un fel pe care nici unul dintre noi nu îndrăznise să și-l imagineze vreodată nici în cel mai sălbatic vis al său.

Pe tata îl chema Roy Brinson și lucra la Great Northern Railways din Great Falls, Montana. Era fochist pe locomotivă, și pentru că nu-și putuse păstra slujba cît să capete vechime, lucra ca mecanic sau ca ajutor, manevrînd locomotive prin depou, încărcînd și descărcînd marfa din trenuri. În 1959 împlinise treizeci și șapte de ani. Era un bărbat mic de statură, cu înfățișarea unui băiețandru şi cu ochii de un albastru închis. Îi plăcea să muncească la căile ferate pentru că primea un salariu bun, iar munca nu era grea, dar și pentru că-și putea lua oricînd zile libere, uneori chiar luni întregi, fără să-l întrebe nimeni nimic. Exista și un sindicat care avea grijă ca muncitorii să fie tratați cum se cuvine. „E paradisul muncitorilor“, obișnuia să spună tata rîzînd.

Mama nu avea serviciu pe-atunci, dar muncise cîndva – fusese chelneriță și făcuse diverse alte treburi prin baruri în oraș. Locuiam cu chirie într-o casă cu două etaje de pe Edith Street, aproape de depozite și de rîul Missouri. Seara, de la fereastra camerei mele, vedeam luminile locomotivelor mișcîndu-se de-a lungul liniilor ferate și ascultam sunetul locomotivelor care pufăiau. Mama era acasă mai tot timpul, citind, uitîndu-se la televizor sau gătind. În unele după-amieze mergea la cinematograf sau la YWCA, unde înota într-o piscină acoperită. Mama era din Havre, Montana, mult mai la nord, iar acolo nu existau piscine acoperite, așa că i se părea un mare lux că putea înota iarna, cînd afară viscolea și pămîntul era sub zăpadă. Cînd se-ntorcea acasă, cu părul ei castaniu umed, înroșită la față și bine dispusă, spunea că atunci se simțea cu adevărat liberă.

Noaptea despre care vreau să vă spun acum a fost în noiembrie…

(fragment din povestirea „Optimişti“)

Ștefan Popescu Art Safari (2) jpg
964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.

Adevarul.ro

mihai bendeac
Culisele plecării lui Mihai Bendeac de la Antena 1. Actorul este la al doilea scandal cu postul TV
Mihai Bendeac a părăsit emisiunea „iUmor“ după 13 sezoane în care a făcut parte din juriu. Actorul a plecat și de la postul Antena 1, în urma unui conflict cu colegii din echipa de producție. Lucrurile nu sunt definitiv tranșate.
soldati rusi in ucraina FOTO ZDF
Mărturia unui rus care a scăpat din încercuirea ucrainenilor: Lunetiștii noștri aveau puști din 1939
Rușii sunt trimiși să lupte pe frontul din Ucraina fără să fie pregătiți militar, fără veste antiglonț, fără hrană și cu arme vechi, conform unui militar.
Imagine din Irpin - razboi Ucraina FOTO AFP
Ambasador rus în SUA: „Noul pachet de ajutor militar pentru Ucraina creşte riscul unei confruntări cu Occidentul“
Decizia Washingtonului de a trimite o nouă tranşă de ajutor militar Kievului constituie o ameninţare la adresa intereselor Moscovei şi sporeşte riscul unei confruntări armate între Rusia şi Occident.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.