Mai presus de chimie, comuniunea

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 916 din 28 octombrie ÔÇô 3 noiembrie 2021
Mai presus de chimie, comuniunea jpeg

ÔŚĆ Lavinia Brani┼čte, M─â g─âse┼čti c├«nd vrei, Editura Polirom, 2021.

Nu exist─â nici o complica┼úie intelectualist─â ├«n rememorarea pove┼čtii de iubire pe care Maria, o t├«n─âr─â care lucreaz─â ├«ntr-o multina┼úional─â, o tr─âie┼čte al─âturi de Victor, un mascul matur ┼či misterios, specialist ├«n domeniul v├«nz─ârilor ┼či plecat adesea ├«n lungi ┼či suspecte delega┼úii. Dialogurile simple ┼či extrem de autentice fac din aceast─â carte un roman u┼čor de urm─ârit. Uneori, chiar cu sufletul la gur─â. Contorsion─ârile care ├«nso┼úesc m─ârturia Mariei se produc, ├«n schimb, sub aspect psihologic ┼či se nasc at├«t din inteligen┼úa ┼či fine┼úea ochiului (┼či a ceasornicului) cu care femeia ├«┼či m─âsoar─â destr─âmarea emo┼úional─â, vulnerabilitatea, dependen┼úele dureroase, c├«t ┼či din (sau mai ales din) contrastele percep┼úiei asupra rela┼úiei cu b─ârbatul iubit. Personaj cu adev─ârat complex, t├«n─âra este un amestec de dezabuzare, masochism ┼či poeticitate. Anumite pasaje din debutul romanului, ├«n care cei doi se ├«nt├«lnesc ├«nt├«mpl─âtor ├«ntr-un aeroport ┼či c├«nd iluzia unui romance clasic este ├«nc─â ├«ntre┼úinut─â, pot fi u┼čor absorbite pe portativele neconven┼úionale ale un poezii (post)dou─âmiiste: ÔÇ×S-a uitat la mine prin poarta cu scanner, c├«nd o femeie ├«n uniform─â mi-a pip─âit s├«rmele de la sutienÔÇŁ.

Lupte grele se dau, pe scena interioar─â a subiectului, ├«ntre percep┼úia asupra b─ârbatului ca element care confer─â siguran┼ú─â, ca dizolvant al unor vulnerabilit─â┼úi mai vechi (de la traumele din gr─âdini┼úele comuniste la cele acumulate ├«n familie, ┼či p├«n─â la depresiile manifestate prin dietele severe din post-adolescen┼ú─â) ┼či senza┼úia (ori, alteori, revela┼úia) c─â i se joac─â o fars─â, c─â se mul┼úume┼čte cu extrem de pu┼úin, c─â repet─â gre┼čeli, ferec├«ndu-se cu acelea┼či lan┼úuri ca ├«n trecut, din cauza stimei de sine extrem de sc─âzute.

F─âr─â a se reduce c├«tu┼či de pu┼úin la o astfel de lectur─â, romanul Laviniei Brani┼čte ofer─â, totu┼či, un rulaj extrem de fin at├«t pentru o agend─â feminist─â, c├«t ┼či pentru delect─ârile unei abord─âri psihanalitice. Vocea repet─â adesea ├«n minte prejudec─â┼úile nefericite ┼či catehismele deformate ale mamei, solu┼úii disperate la o traum─â ad├«ncit─â: ÔÇ×Dac─â sexul nu e spectaculos, cineva are o problem─â. ├Än general femeia. Trebuie s─â ┼čtii s─â-l ┼úii pe b─ârbat l├«ng─â tine. ├Än lume s├«nt de dou─â ori mai multe femei dec├«t b─ârba┼úiÔÇŁ. Un ata┼čament mai puternic dezvolt─â fiica fa┼ú─â de tat─â, acesta aluvion├«ndu-i pachetul de contradic┼úii interioare. De┼či vizibil ad├«ncit ├«n infidelit─â┼úi, chinuindu-┼či o via┼ú─â consoarta, el ar fi ├«nnebunit de nervi dac─â ar fi ┼čtiut c─â unica sa fiic─â sufer─â ├«n dragoste sau este chinuit─â de c─âtre b─ârbatul pe care ├«l iube┼čte, f─âr─â a-┼či pune nici o clip─â problema similitudinilor dintre comportamentul acestuia din urm─â ┼či propriul s─âu comportament. Un discret complex Pygmalion al rela┼úiei amoroase pe care Maria o tr─âie┼čte completeaz─â, ├«n sf├«r┼čit, acest peisaj: ÔÇ×├Äncepusem s─â m─â ├«mbrac altfel, s─â port bijuteriile luate de el, s─â-mi las p─ârul ceva mai lung, la sugestia lui, s─â m─â dau cu ruj. A fost singurul lucru pe care am acceptat s─â mi-l pun pe fa┼ú─â, de┼či a ├«ncercat s─â m─â trimit─â la salon s─â m─â machiez de mai multe ori, spun├«nd c─â deconteaz─â elÔÇŁ. Replica lui Victor e deconcertant─â, ├«ntr-adev─âr: ÔÇ×S─â te sim┼úi ┼či tu femeie, ziceaÔÇŁ, ignor├«nd c─â are ├«n fa┼ú─â pe cineva care nu a considerat niciodat─â necesar s─â-┼či accentueze feminitatea prin accesorii. ├Än plus, Maria vine din rela┼úiile anterioare cu oboseala emo┼úional─â a celei care investe┼čte ├«ncredere ┼či, de regul─â, sufer─â tr─âd─âri ┼či dezam─âgiri. Incriminat─â este adesea ÔÇ×nepriceperea mea la oameniÔÇŁ, ├«ns─â acest proces e derulat, nu o dat─â, cu un umor ┼či cu o autoironie care trezesc discret compasiunea cititorului.

Psihologizarea intens─â a pove┼čtii are drept rezultat deconstruc┼úia love story-ului ini┼úial, prin revelarea mecanismelor de recompens─â care ├«i ┼úin ├«mpreun─â pe cei doi, prin formele uneori perverse de dependen┼ú─â care se creeaz─â, ÔÇ×greu de distins ┼či greu de evitatÔÇŁ, prin demistificarea versiunii cochete a scenariului amoros feminin ori, la nivel simbolic, al altor accesorii cli┼čeizate, precum acelea impregnate de adorarea necondi┼úionat─â a m─ârcilor de lux, a parfumurilor, a felinelor etc. Poate c─â nu e lipsit─â de relevan┼ú─â nici tentativa e┼čuat─â a ├«mprietenirii cu motanul casei, c├«nd acesta ÔÇ×s-a zv├«rcolit pentru a se elibera ┼či mi-a despicat buza de jos cu o ghear─âÔÇŁ.

M─â g─âse┼čti c├«nd vrei este un roman ÔÇ×cu de toateÔÇŁ, problematiz├«nd falsele defini┼úii ale feminit─â┼úii ┼či apar┼úin├«nd unei prozatoare cu m├«na ├«ndelung exersat─â, care nu d─â gre┼č pe nici un palier. F─âr─â a suferi de vreo pre┼úiozitate, compozi┼úia este bine studiat─â, iar fluxul narativ e uneori ├«ntrerupt de scurte introspec┼úii, de regul─â autoironice, de fals-sapien┼úiale priviri ├«n oglind─â, marcate grafic prin alineate. Descrierile de atmosfer─â (am re┼úinut metafora ÔÇ×troleuluiÔÇŁ ca un ÔÇ×h├«rb mirositor din care a ie┼čit o c─âldur─â boln─âvicioas─â c├«nd s-au deschis u┼čileÔÇŁ) ├«nso┼úesc portretele conving─âtor conturate, medita┼úiile decomplexate asupra credin┼úei etc. ├Än esen┼ú─â, romanul comprim─â ├«n cele 200 de pagini ale sale (ÔÇ×hai c-am scris scurt, ca b─âie┼úiiÔÇŁ, a titrat prozatoarea pe Facebook) o medita┼úie asupra insuficien┼úei unei chimii strict intelectuale ├«ntr-o rela┼úie de amor. ÔÇ×A pune totul la comunÔÇŁ, ÔÇ×a-┼či povesti ├«nt├«mpl─ârileÔÇŁ unul altuia, iat─â visul.

Adrian Mure┼čan este critic literar, profesor la Liceul Teoretic ÔÇ×Avram IancuÔÇŁ din Cluj-Napoca. Cea mai recent─â carte: V├«rstele subversiunii. N. Steinhardt ┼či deconstruc┼úia utopiilor, Editura OMG, 2020.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.