Lumina lui Blecher

Publicat în Dilema Veche nr. 684 din 30 martie - 5 aprilie 2017
Lumina lui Blecher jpeg

● M. Blecher, Inimi cicatrizate, ediţie îngrijită şi prefaţă de Marieva Ionescu, Humanitas, 2016. 

În primul număr din 2001 al revistei Observator cultural, în ancheta realizată printre mai mult de o sută de istorici, critici şi teoreticieni literari, toate cele trei cărţi ale lui M. Blecher (1909-1938) se regăseau în prima parte a topului celor mai bune 150 de romane din literatura română: Întîmplari în irealitatea imediată (locul 8), Inimi cicatrizate (locul 44) şi Vizuina luminată (locul 59). Între timp, romanele au fost reeditate şi, mai ales, traduse în cîteva limbi, Blecher a devenit un subiect predilect pentru tezele de doctorat în filologie; iar săptămîna trecută, la Gala Premiilor Gopo, filmul lui Radu Jude Inimi cicatrizate, adaptarea liberă a romanului (adaptat deja pentru teatru de Radu Afrim în 2006), a primit patru statuete (pentru imagine, decoruri, costume, machiaj & coafură), fiind premiat, aşadar, pentru artisticitatea vizuală a ecranizării, care, din acest punct de vedere, se ridică la nivelul stilistic al cărţii. După cum remarcă însă Marieva Ionescu în prefaţă, o ediţie de opere complete încă lipseşte.

După cum am scris şi în alt loc, la recitire mi-a atras atenţia (mai mult ca altădată, poate şi sub influenţa imaginii din film, datorate regizorului de imagine Marius Panduru) cît de atent şi de sensibil este Blecher la manifestările luminii. („Lumea nu mai cîntărea decît a­buri şi lumină“, notează, la un moment dat, naratorul.) Avea un simţ deosebit pentru nuanţele întinse pe cer în diferitele momente ale zilei sau ale anului, la fel pentru variaţiile cromatice ale luminii căzînd pe obiecte şi delimitîndu-le contururile în acea atmosferă plină de melancolie, deseori onirică. După corp, lumina este al doilea suprapersonaj din romanul său de sanatoriu populat cu bolnavi încorsetaţi în ghips, iar filmul lui Radu Jude transpune cu măiestrie pe ecran (nu doar formulările poetice reproduse sub forma unor intertitluri, dar şi) această calitate vizuală a descrierilor din carte. (Alte adaosuri/adaptări ale filmului rămîn discutabile şi probabil vor face subiectul conferinţei de la Colegiul „Noua Europă“ – vezi nota finală).

Al doilea său roman, Inimi cicatrizate, a fost scris de Blecher la jumătatea anilor ’30, pe cînd se afla internat în sanatoriul francez de la Berck de pe coasta Canalului Mînecii pentru a se trata, după cum se ştie, de o tuberculoză osoasă la coloana vertebrală. Blecher avea 19 ani pe atunci şi a scris acest roman imobilizat la orizontală, folosindu-se de o lădiţă de lemn sprijinită pe genunchi inclusiv pentru a desena în peniţă, cu tuş negru şi roşu, scene coşmareşti şi elemente figurative ale chinurilor propriei ­boli. (Desenul de pe afişul filmului/coperta cărţii este, evident, unul dintre ele.) Legat de acest aspect biografic, e interesant de constatat relativa sincronie a faptului că Blecher începea să-şi deseneze mintea şi boala întins pe spate şi încorsetat în ghips la distanţă de doar cîţiva ani după ce, dincolo de Ocean, Frida Kahlo îşi începuse ea însăşi cariera de pictoriţă în corsetul metalic cu care-şi alina durerile corpului distrus de un accident de maşină şi de cele cîteva zeci de operaţii ce au urmat.

M. Blecher a murit în 1938, la un an după ce romanul a fost publicat. Şaptezeci de ani mai tîrziu, în 2008, apărea varianta în engleză, Scarred Hearts, tradusă de Henry Howard şi prefaţată de Paul Bailey, aceasta fiind traducerea lui Blecher care a avut parte de cea mai bună presă străină. Pentru suprarealismul deopotrivă comic, poetic şi absurd al teatrului corpurilor imobil-mecanice, precum şi pentru erotismul bizar dintre Emanuel şi Solange, romanul a fost numit „o mică capodoperă“ sau chiar „o capodoperă“, iar Blecher a fost pus alături de Franz Kafka, Bruno Schultz sau Joseph Roth. Îngrijitoarea acestei ediţii, Marieva Ionescu, trece în revistă o parte din schimbările petrecute în timp în receptarea critică de la noi care a vorbit despre roman într-o mulţime de termeni: suprarealism, psihologism, onirism, expresionism, organicism, trăirism, decadentism, existenţialism, fantastic, manierism, postmodernism, autoficţiune. Deseori receptat minimizator ca un simplu jurnal de sanatoriu (Mihail Sebastian s-a numărat printre cei contrariaţi de această abordare: „Cine crede că Inimi cicatrizate este romanul unui sanatoriu n-a înţeles nimic din această admirabilă carte“), romanul a inspirat pe mulţi comentatori să construiască inclusiv liste cu posibile influenţe asupra scrisului adolescentului Blecher, multe false: Kierkegaard, Bergson, Thomas Mann, Proust, Robert Walser, Robert Musil, Ernst Jünger, Heimito von Doderer, Herman Broch, André Breton, Sartre ş.a. La relectură, mie mi-a sărit în urechi, ca să zic aşa, Bacovia („Într-o odaie, undeva în depărtare, un acordeon se lamenta astmatic şi trist“), pentru calitatea sonoră a atmosferei din sanatoriu („incantaţia pustietăţii“) unde, într-o scenă memorabilă, bolnavii scot gramofoanele la geamuri, înspre mare, şi le pornesc, avînd plăci diferite, în acelaşi timp.

„Încercă să citească, dar nu înţelese nimic, cărţile erau scrise pentru altă lumină, nici o carte din lume nu poate să umple golul imens al unei zile călduţe şi intime de plictiseală şi suferinţă – aceasta e tristeţea ineluctabilă a zielor de boală“, spune la un moment dat naratorul Inimilor cicatrizate, una dintre cele mai emoţionante şi profunde romane româneşti, o carte peste care lumina cade în continuare foarte frumos.

Vineri, 31 martie, de la ora 18, la Colegiul „Noua Europă“ din Bucureşti va avea loc dezbaterea „Feţele cărţii, astăzi. Cazul Blecher“ la care vor participa Mircea Cărtărescu, Marius Chivu, Victor Cioabă, Eugen Dediu, Anca Ionescu, Marieva Ionescu, Radu Jude, Joanna Kornas-Warwas, Adrian Majuru, Bruno Mazzoni, Doris Mironescu, Cezar Paul-Bădescu şi Ioana Pârvulescu.

***

M. BLECHER
Inimi cicatrizate (fragment)

Era o sală obişnuită de restaurant, vastă, înaltă, albă, cu perdeluţe la fereşti şi plante mari exotice în colţuri. Dar cine imaginase în această încăpere aranjamentul acesta solemn şi spitalicesc? Cine fusese regizorul acestui spectacol corect şi halucinant?

Înşiraţi de-a lungul pereţilor, doi cîte doi la o masă, zăceau bolnavii întinşi pe gutierele lor. S-ar fi putut crede un festin din antichitate, unde musafirii stăteau culcaţi la masă, dacă feţele obosite şi palide ale celor mai ­mulţi dintre bolnavi n-ar fi arătat clar că e vorba de altceva decît de convivii joviali ai unui ospăţ vesel.

Ce sumbră minte alcătuise cu elemente reale un tablou atît de dureros, de fantastic şi demenţial?

Într-un roman de senzaţie, un scriitor imaginase o regină perfidă şi capricioasă ce-şi mumifica amanţii şi îi păstra în sicrie într-o sală circulară. Ce era însă această palidă viziune de scriitor pe lîngă realitatea atroce din sala aceasta de mîncare cu oameni vii şi totuşi morţi, încrustaţi în poziţii rigide, întinşi şi mumificaţi în timp ce palpitau încă de viaţă?

Emanuel fu aşezat la o masă, lîngă o bolnavă cu rochia albastră. În scenele ce se petrec în vis, ceea ce apare straniu şi halucinant este faptul că în­tîmplările cele mai bizare au loc în decoruri cunoscute şi banale; în sala de mîncare elementele de vis şi realitate erau atît de concomitent prezente, încît timp de cîteva secunde Emanuel îşi simţi conştiinţa cu totul destrămată. Devenise extraordinar de transparentă şi totuşi grozav de efemeră şi nesigură. Ce se întîmpla? Era chiar el, Emanuel, corpul acela pe un căruţ, în mijlocul unei săli unde toţi comesenii stăteau culcaţi la mese împodobite cu bucheţele de flori? Ce însemnau toate acestea? Trăia? Visa? În ce anume lume, în ce anume realitate se petreceau astea?

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Avertismentul lui Lucescu după România - Ucraina: a atras atenția asupra unui detaliu crucial
Un foarte bun cunoscător al fotbalului ucrainean a analizat partida de la Munchen.
image
Cine este românul care a murit în luptele din Congo. Tatăl tânărului de 22 de ani: „A zis că e pentru ultima dată”
O misiune s-a dovedit fatală pentru ieșeanul Petru Sam, în vârstă de 22 de ani. Aflat în Republica Democratică Congo, tânărul a murit sâmbătă, 15 iunie, după ce a fost ținta unei rachete trase de gruparea M23.
image
Val de ironii la adresa lui Iohannis după ce a felicitat naționala României la finalul meciului cu Ucraina: „Ce miracol, unii au rămas fără glas, iar alții au prins glas”
După victoria obţinută de tricolori împotriva Ucrainei, cu scorul de 3-0, luni, în Grupa E de la EURO 2024, Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a felicitat naţionala de fotbal a României. Postarea sa a fost primită însă cu ironii pe rețeaua de socializare.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.