Logica lui Zinoviev

Publicat în Dilema Veche nr. 782 din 14-20 februarie 2019
Logica lui Zinoviev jpeg

● Alexandr Zinoviev, Homo Sovieticus, traducere de Andi Ștefănescu, editura Vremea, București, 2018. 

În cazul lui Zinoviev, șirul raportărilor antagoniste la Rusia sovietică poate fi lesne pierdut. Devine un student și un komsomolist de frunte înainte de război. Apoi critică politicile staliniste de colectivizare forțată a agriculturii și este dat afară din facultate și din partid. Se întoarce plin de acte de vitejie (ca pilot) din „marele război patriotic“ antinazist și se reînscrie la facultate. Au închis ochii autoritățile sau a avut efect cutia de bomboane pe care Zinoviev zice că i-a dat-o funcționarului de la facultate? Nu se știe. Cert e că tînărul își reia studiile strălucite și rămîne apoi asistent și profesor la Universitatea de Stat din Moscova. Teza lui de licență: structura logică a Capitalului lui Marx. Cîțiva ani este unul dintre cei mai apreciați logicieni sovietici. Dar apoi iar critică partidul. Tensiunile se acumulează, Zinoviev își folosește catedra pentru a-i proteja pe unii dintre criticii sau nealiniații regimului. În 1976 îi apare în Elveția o scriere satirică la adresa conducerii URSS (nu e clar cum ar suna titlul ei în românește: Înălțimi amețitoare, Înălțimi abisale – la Vladimir Tismăneanu – sau, cum i-a spus Nicolae Steinhardt, Înălțimi găunoase). Demisionează din redacția prestigioasei reviste Probleme de filozofie, cea mai titrată publicație sovietică din epocă în acest domeniu, în semn de protest față de cultul personalității lui Brejnev. Autoritățile încep și ele să îl dea afară din facultate și de la Academia de Științe și să îi ia înapoi medaliile. Emigrează în Germania Federală în 1978. Publică lucrări de fiction (printre care Homo Sovieticus) și non-fiction privind comunismul. Continuă să critice regimul comunist de la Moscova în interviuri, conferințe și scrieri pînă la perioada perestroikăi, care devine noua lui țintă (îi spunea „katastroika“). Aici e iar un moment de inflexiune, consideră că Rusia e ținta unui complot occidental de distrugere. În 1999 se întoarce la Moscova, de unde critică „totalitarismul democratic“, globalizarea și „guvernul mondial“, dar și pe criticii lui… Stalin. „Îl consider pe Stalin una dintre cele mai mari personalități din istoria omenirii. În istoria Rusiei, el a fost, în opinia mea, chiar mai mare decît Lenin. Pînă la moartea lui Stalin, am fost antistalinist, dar mereu l-am considerat o personalitate extraordinară“, a spus el, spre ultima sută de metri a ultimei sale disidențe.

Așa că se pune în mod firesc întrebarea: există, în fond, vreo logică în criticile logicianului disident? Ce a apărat și ce a criticat el, de fapt? Calea facilă e să decupezi ce îți place la el și să declari apoi că acesta este „adevăratul Zinoviev“. Cum fac azi extremiștii, atît cei de stînga, cît și cei de dreapta. Sau să spui, cum a făcut-o un fost deținut politic sovietic, că Zinoviev „a fost un om plin de contradicții, nu tocmai sănătos“. Cred însă că totuși a existat o logică de-a lungul întregii sale vieți. Și ea se traduce printr-un soi de credință în capacitatea Rusiei de a fi învestită cu rolul de pol alternativ al Europei. Cînd i-a luat în vizor pe unii sau pe alții dintre conducătorii Rusiei sovietice sau post-sovietice, Zinoviev tocmai asta critica: subminarea din interior a capacității rusești de a contrabalansa Occidentul. Este, în fond, poziția adoptată și de un alt mare disident rus, Aleksandr Soljenițîn, cu restricția că Zinoviev nu a aglutinat elementele naționaliste și religioase care au făcut din teoriile lui Soljenițîn un curent important de inspirație al putinismului de azi.

Pretenția existenței unui rol alternativ și mesianic al Rusiei a fost demontată de mai multe ori, dar probabil că treaba nu se sfîrșește cu una, cu două. De exemplu, ideea că regimul comunist cu epicentrul la Moscova a fost alternativa regimului capitalist, deși strălucitor combătută de un Alain Besançon, de pildă, încă are adepți de fond sau de conjunctură. Zinoviev nu a ridicat comunismul pînă la rangul de gardian al acestei dorite identități rusești, dar atît timp cît a fost de ajutor în acest sens, și comunismul e, în opinia lui, de apreciat. Există în Homo Sovieticus parabola cuplului tînăr și fericit care locuia cu bătrîna lor bunică. La un moment dat, tinerii au constatat că din cauza bunicii, care se încăpățîna să trăiască, nu prea aveau cum să se dezvolte în apartamentul limitat. Cuplul a conceput atunci un plan de înfometare a colocatarului devenit indezirabil. Planul însă a eșuat. Clănțănind din ultimii dinți rămași, bunica umbla după mîncare prin casă și, în pofida „tratamentului“, părea chiar mai vioaie și mai sănătoasă. Abia cînd un „înțelept“ le-a spus s-o îndoape, bunica a murit. În logica binară a lui Zinoviev, Rusia, chiar și cea sovietică, e tocmai această bunică, ce supraviețuiește cu puțin. O omoară numai abundența occidentală, care-i pervertește traiul simplu, organic. Dar și în acest scenariu, problema e că unii o țin minte pe bunică de cînd era mai tînără și mai expansivă. 

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.