Literatura SF în România - interviu cu scriitorul Florin PÎTEA

Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Literatura SF în România   interviu cu scriitorul Florin PÎTEA jpeg

La 9 ani, Florin Pîtea a descoperit că un text "poate fi şi scris, nu numai citit", iar de atunci, pe tot parcursul gimnaziului, a publicat foiletoane SF la gazeta de perete a şcolii, ajutat şi de profesoara sa de română, doamna Tătulescu. În liceu a avut o altă îndrumătoare, profesoara Aurora Stănărângă, organizatoarea unui cenaclu literar "unde nu numai că eram încurajaţi să scriem şi să citim ce am scris, ci învăţam şi regulile dezbaterii civilizate". Debutul "oficial", cînd i-a apărut prima schiţă (Noaptea cea mai lungă) în Colecţia "Anticipaţia", a fost în 1992, iar în 1994 a primit primul premiu literar, Arsfan, pentru cea mai bună proză scurtă publicată în România. Este considerat unul dintre cei mai buni scriitori români de literatură SF, iar în prezent se pregăteşte de lansarea celui mai recent roman al său, eveniment care va avea loc pe 6 iulie, la orele 18, la Librăria Engleză Anthony Frost.


De ce literatură SF?

Este literatura mea „nativă“. Părinţii m-au învăţat să citesc cînd aveam patru ani şi jumătate, prima carte fiind Alice în ţara minunilor. Cînd am ajuns la şcoală (citisem deja cîteva cărţi ale lui Jules Verne), am dat peste programa şcolară de literatură română, cea în care apăreau mulţi ţărani, pămînturi, turme de oi şi, din cînd în cînd, cîte un salcîm tăiat. Cum în literatura lui Jules Verne sau Asimov lucrurile erau cu mult mai interesante, poveşti fantastice despre oameni care deveneau invizibili sau călătoreau în timp... alegerea n-a fost deloc grea.

Pentru mine, literatura SF era refugiul într-un viitor îndepărtat, de neatins. Astăzi, cînd trăim într-o expansiune tehnologică continuă, cît de departe trebuie împins imaginarul pentru a crea literatură SF?

Gîndiţi-vă că doar dacă ne schimbăm telefonul mobil de două ori pe an trebuie să ne adaptăm, să învăţăm din mers alte interfeţe de utilizator; acelaşi lucru se întîmplă în mai toate aspectele vieţii de zi cu zi. Sîntem mereu împinşi la baza curbei de învăţare, cu fiecare aparat nou pe care sîntem convinşi să-l cumpărăm. Literatura science fiction, dacă îşi face bine treaba, ne învaţă să privim cu alţi ochi prezentul în care trăim, plecînd tocmai de la premisa că Universul poate fi înţeles pe cale raţională şi experimentală.

Cum e percepută această literatură de nişă în România?

Discuţia ar trebui să pornească de la faptul că literatura SF are un rol vital pentru o societate care se bazează pe tehnologie. Iar acest lucru e trecut cu vederea. Promovarea unei literaturi SF bine documentate, cu premise incitante, cu idei inovatoare, pentru un adolescent ar putea însemna deschiderea apetitului pentru ştiinţă şi literatură, deopotrivă. Va dori, prin intermediul literaturii, să studieze ştiinţa şi tehnologia, unii vor putea deveni fizicieni, matematicieni, proiectanţi, ingineri – fiind cei care vor duce tehnologia mai departe. Însă dacă toată lumea se aşază să citească tabloide, să se uite la posturile comerciale de televiziune şi să-şi irosească timpul cu problemele nu-ştiu-cărei-domnişoare-siliconate – ceea ce din păcate se întîmplă, atunci societatea, în mod deliberat, închide posibilitatea de a dezvolta personal calificat în următoarele generaţii.

Adolescenţii sînt, aşadar, publicul-ţintă al acestei literaturi?

Ar trebui să fie. De aceea cel mai recent roman al meu – Anul terminal – le e dedicat. Personajele sînt adolescenţi în ultimul an la liceu, acţiunea se petrece într-un viitor apropiat, pînă şi limbajul este „împrumutat“ de la adolescenţi, la ale căror conversaţii, recunosc, am tras cu urechea prin mijloacele de transport în comun.

Acest adolescent cum poate face diferenţa între o literatură de bună calitate şi una scrisă în goana penelului?

Să ne gîndim la pasiunea pentru lectură ca la un fel de avalanşă a minţii. La început e un firicel. Citim o carte, mai citim încă una, iar dacă ni se stîrneşte pasiunea, cu siguranţă vom dori să citim din ce în ce mai mult. Un bun cititor de literatură SF, la fel ca un bun autor de literatură SF, sigur va citi şi multă literatură non-ficţiune, va învăţa să-şi construiască propriile criterii valorice, va putea discerne. E o expertiză pe care ne-o dezvoltăm pe parcurs prin expunerea la material. Iar cînd cineva şi-a dezvoltat o gîndire critică, nu mai este o victimă sigură a societăţii consumiste.

Mi-ai spus că tu construieşti terenuri de joacă pentru imaginaţie. Cum arată arhitectura acestor terenuri?

Orice text literar, şi ale mele nu fac excepţie, reprezintă un fel de „negociere“ între scriitor şi cititor. În primul meu roman – Gangland – există diferite niveluri la care poate fi receptat. Aventură, dueluri, schimbări dramatice de situaţie, pe de o parte. Pe de altă parte, există însă şi un nivel construit pe conexiuni intertextuale, trimiteri la unele piese istorice ale lui W. Shakespeare, decoruri inspirate din picturile lui Salvador Dalí, sau referiri la biografia unui celebru personaj medieval precum Enguerrand al IV-lea de Coucy. Iar lista poate continua.

Ai cochetat cu ideea de a scrie şi alt gen de literatură?

Chiar am şi scris. Într-o antologie alcătuită şi îngrijită de Oliviu Crâznic, apărută la începutul acestei veri, Dincolo de noapte, 12 feţe ale goticului, am publicat o schiţă care respectă multe dintre convenţiile acestui gen literar. În volumul An/Organic, publicat în 2004, unele povestiri sînt mai degrabă fantastice decît SF, şi cel puţin două dintre cărţile publicate pînă acum sînt non-ficţiune. E vorba de un curs de literatură pentru studenţi, publicat în 2008 – „An Introduction to 20th Century British and American Fiction“, respectiv teza de doctorat – „Art Wasn’t Quite Crime“, în 2010.

Eşti tentat să „dai“ uneori prezentul pentru viitor?

Cred că pe măsură ce înaintăm în vîrstă ajungem să fim prăpăstii temporale pe două picioare. Ne raportăm la un spaţiu nu numai cum e acum, în prezent, ci şi la amintirile despre cum era. Nu mai departe de zilele trecute, am avut parte de o experienţă stranie: revenind în oraşul meu natal, după mai mulţi ani, am avut senzaţia distinctă că sînt un fel de fantomă. Nu mai recunoşteam pe nimeni, şi nimeni nu mă recunoştea pe mine. Era ca şi cum n-aş fi fost niciodată acolo. Şi acest gen de diferenţă între „ce este un spaţiu“ şi percepţia sa în amintiri reprezintă un bun punct de pornire pentru extrapolarea a ce va deveni acel spaţiu peste încă 20 de ani.

Crezi că cineaştii români ar fi interesaţi să producă filme după autori români de SF?

Woody Allen spunea că să turnezi o comedie este la fel de distractiv ca şi cum ţi-ai prinde piciorul într-un ferăstrău circular. Pentru o asemenea producţie e nevoie de multe fonduri, o întreagă echipă, efecte speciale. Or, cînd în continuare cinematografia din România nu dispune de prea mult sprijin financiar, e de domeniul imaginarului să-ţi doreşti aşa ceva. Pînă atunci rămîne să scriu şi să folosesc literele pentru a crea spectaculoasele efecte speciale direct în cutia craniană a cititorului. 

a consemnat Stela GIURGEANU 
 

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

facturi
Românii vor plăti 2-3 facturi deodată la energie electrică. Furnizorii nu au putut modifica softurile la timp
Românii ar putea plăti câte două-trei facturi deodată la energie electrică, pentru că furnizorii nu au avut timp să modifice softurile, având în vedere că OUG 119 a fost aprobată la 1 septembrie.
Zona Merișor   Dealul Babii  Foto Daniel Guță (4) JPG
Ținutul momârlanilor își dezvăluie secretele. Noua șosea din munți, devenită atracție turistică VIDEO
Două sate izolate în ținutul momârlanilor - primii locuitori din Valea Jiului - au devenit mai accesibile odată cu construirea șoselei care traversează Dealul Babii. Traseul are o priveliște aparte.
comisia europeana
Românii care vând sau cumpără bunuri rusești riscă amenzi de până la 30.000 de lei
Românii care vând sau cumpără bunuri rusești, chiar dacă acestea sunt aduse dintr-un alt stat decât Rusia, iar bunurile sunt supuse sancțiunilor UE, riscă amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.