Lectură cu suprize dinspre Vintilă Horia

Publicat în Dilema Veche nr. 376 din 28 aprilie - 4 mai 2011
A mai trecut un tîrg jpeg

M-am întrebat, în scris, şi altă dată, de ce a avut Vintilă Horia (1915-1992) aşa un destin şubred (ca să nu zic vitreg) în spaţiul cultural postceauşist. Ca şi Ernst Jünger, mă grăbesc să adaug, că tot îl preţuia intens autorul Cavalerului resemnării. Nici azi, de altfel, numele şi cărţile nu sar în ochii editorilor, exegeţilor şi cititorilor, tot mai puţin deprinşi, aceştia, cu lumea simbolurilor, a metafizicii şi interferenţelor oculte, a ramelor cu stucaturi mitologice, a încifrărilor parabolice, a manierismului jonglînd catifelat printre aluzii savante şi subtile ispitiri reflexive.

Din substanţialul capitol pe care i-l rezervă Florin Manolescu în Enciclopedia exilului românesc, selectez fără comentarii: 1) susţinerea lui Robert Escarpit cînd cu scandalul Premiului Goncourt pentru Dumnezeu s-a născut în exil („Même sous le couperet, même la corde au cou, le criminel a droit à sa gloire littéraire“, Le monde, 4-5 dec. 1960), 2) verdictul de atunci al lui Eugen Ionescu întru ne-apărarea romancierului lapidat („Dacă ar fi fost legionar, poate că aş fi intervenit. Dar a fost cuzist“), 3) visul diplomatic al acestuia („de a fi Duiliu Zamfirescu sau Paul Claudel“), 4) faptul că romanele sale au fost comparate de Monica Lovinescu cu Memoriile lui Hadrian (Marguerite Yourcenar) şi Moartea lui Virgil (Hermann Broch). Dar mai ales revelaţia cum că încă avem inedite patru volume de jurnal în româneşte şi două în franceză, plus un Jurnal intim redactat în 1989-1990! Oare mizeria securismului de partid care l-a privat în 1960, prin „orchestra“ Legaţiei RPR dirijată de Mişu Ralea, de Premiul Goncourt (ducînd, ce-i drept, tirajul lui Dieu est né en exil la peste 300.000 ex.) să-şi fi prelungit pînă astăzi tentaculele? Cum de e posibil să nu avem o ediţie de Opere Vintilă Horia, la două decenii de la moartea scriitorului ? E ciudat şi e jalnic.

Bine, măcar că, de Dincolo unde sînt, morţii boieri ai netrebniciei valahe ne trimit ritmic semne de vitalitate pilduitor-mustrătoare. Recent, la Fundaţia Culturală Memoria, doamna Maria-Pia Castaing, soţia lui Alexandre (Lulu, 1919-2009), fratele lui Vintilă Horia, ne face un dar suculent: două volume de Scrisori din exil, adică un volet de corespondenţă între cei doi fraţi (din 1972, cînd Lulu se stabileşte în Franţa, pînă în 1992, la moartea lui Vintilă) şi altul cu naraţiunile de călătorie culturală ale lui Alexandre către părinţi (din 1974 în 1982, cînd mor „mama Liţu“ şi „tata Vintilă“). O încîntare, vă rog să mă credeţi!

Culmea e că nu Vintilă, ci Alexandre este aici, după cum vom vedea, marea surpriză.

Plecat demult din ţară, fost diplomat, hombre discreto cu multe sertare, Vintilă are un narcisism curat, altfel zis o vanitate înduioşătoare, practică un savoir vivre fără fisură şi dovedeşte o aisance de invidiat (schimbă şi cumpără case de vacanţă, frecventează cercuri elitare etc.). El îşi trăia viaţa precum un capitol de enciclopedie. În scrisorile lui vorbeşte Persoana, aura acesteia, prea puţin Eul filial şi fratern. Nu îşi proiectează chiar statuia, dar se vede că-i întrezăreşte soclul. Complex tipic exilului. La urma urmei, cum să nu le mărturiseşti excitat alor tăi că, plecat fiind, ai învins, că eşti curtat pretutindeni, iei masa la castel cu Giovanni Agnelli, te laşi alintat în Mercedesul lui Leonid Mămăligă şi ebluisezi invariabil asistenţa?!? 

„Am avut un succes monstru, ca să zic aşa. Conferinţa a durat 60 de minute, iar întrebările şi răspunsurile două ore şi un sfert“ (Valle de los Caidos, oct. 1972). „Toynbee, Gabriel Marcel şi cu mine“, la Palacio de los Congresos, cînd „a trebuit să-mi cumpăr un smoking nou cu banii de pe o conferinţă“ (nov. 1972). „La Catania şi la Roma a fost un vis. La Catania mi-au făcut interview-uri, au venit mulţi studenţi să mă vadă şi să-mi spună că, în tot sudul Italiei, eu sînt scriitorul cel mai admirat, m-au aplaudat atîta la sfîrşitul conferinţei, că-mi venea să plîng de emoţie. Conferinţa şi dialogul cu publicul au durat două ore şi jumătate“ (27 iun. 1977). „Eu voi ţine cinci conferinţe, despre Jung la Zürich, despre Heidegger şi Jünger în Pădurea Neagră, despre misterul catedralelor în drum către Strasbourg, despre Beethoven şi muzica romantică la Bonn, iar ultima despre Goethe şi omul faustic, în drum spre Frankfurt (...) Viaţa, şi în special viitorul, e o imensă speranţă“ (25 apr. 1978). „Am ţinut o conferinţă la Toledo, în aula magna a seminarului, în faţa a peste cinci sute de persoane. M-au întrerupt de trei ori cu aplauze“ (19 sept. 1986). „La Salamanca am avut un succes nebun, în Aula Magna de la Universidad Pontificia, ţinută de iezuiţi cam de stînga. Era lume foarte multă, în special profesori şi studenţi, care m-au aplaudat foarte“ (28 mart. 1987). „Mi-a făcut o imensă plăcere să văd peste o sută de studenţi cu o sută de guri căscate de mirare către mine timp de o oră“ (24 febr. 1988). Etc.

Adevărul e că nu ştim mai nimic despre prodigioasa carieră de eseist şi conferenţiar a prozatorului Vintilă Horia, omul care plănuia o carte despre „cei patru cavaleri ai sfîrşitului de ciclu: Nietzsche, Rilke, Heidegger, Jünger“, îl numea pe Napoleon Bonaparte „genial bufon“, decreta senin Schönbrun-ul ca „fad, de prost gust, fals“ faţă de Escorial sau Versailles, se declara un „om al culturii şi al naturii“ deopotrivă, amestecînd delicios în aceeaşi pagină fratern-epistolară rugămintea de a i se trimite de la Paris, în dec. 1986, L’art du roman a lui Kundera şi Formes traditionnelles et cycles cosmiques de René Guénon – cu bucuria pisoiului, care, văzîndu-şi stăpînii întorşi acasă, „s-a dat de trei ori peste cap cînd ne-a văzut. Credeam că are să se transforme în pitic sau în Făt-Frumos, însă tot pisoi a rămas“.

Ce impresionează cu timpul în scrisorile lui Vintilă Horia este acuta nevoie de bine a omului, simultan cu voinţa de certificare a scriitorului. În fond, cît de mult, de intens empatic, ne-am gîndit noi, cei rămaşi acasă, la teribila dramă de care a avut parte Dieu est né en exil? O fractură de-a dreptul mortală pentru naturile slabe, dar care, paradoxal, n-a făcut decît să revitalizeze fiinţa celui care avea să scrie, şase ani mai tîrziu, în 1966, Le journal d’un paysan du Danube. „Totul va veni la timp potrivit, potrivit de destin sau de Cel-care-toate-le-vede-le-socoteşte-cum-e-mai-bine. Este?“ – îi scrie el fratelui în iunie ’72. Un an după, simte că i „s-a uscat izvorul epic“: „poate că n-am să mai scriu romane niciodată şi va trebui să mă reciclez literar pe o cale mai eseistică“. Dar ce simplu şi admirabil se livrează omeneşte tocmai în această scrisoare blînd resemnată din 14 mai 1973: „Cum mi-a trecut ulcerul, mi-a trecut şi hipoglicemia. Nici nu-mi vine să cred. Nu mă mai reped în ele ca înainte (i.e. în dulciuri, care-l fascinau la fel de mult ca şi pe Lulu, n.n.), însă sînt mulţumit să iau dimineaţa marmeladă, să mănînc un croissant, să mă înfig într-o prăjitură la prînz. Nu-mi mai e teamă de nimic şi dorm ca un paşă“. Dar să vedeţi ce natură fericită – hedonist reflexiv, senzual cît cuprinde şi contemplativ mucalit, nesăţios călător cultural şi tandru nostalgic a fost Alexandre Castaing, adică fratele Lulu!

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Şi aşa mai departe? Viaţă literară IV: august 2008 – mai 2010, Humanitas, 2011.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Rațele alergătoare indiene, folosite în România în loc de pesticide: „Au curățat, într-o săptămână, 1.200 mp”
O tânără din Sibiu, designer de permacultură, a implementat mai multe proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru „combaterea dăunătorilor, de către unele familii sau restaurante care au dorit să producă, ecologic, alimente pe proprietățile lor”.
image
O modificare facială ar putea fi un semn de cancer pulmonar, spun pneumologii
Potrivit unui studiu din 2022, cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România,12.122 de pacienții fiind diagnosticați în fiecare an. De asemenea, tot el cauzează şi cele mai multe decese - 10.779 pe an.
image
Coreea de Nord spune că declarația nucleară emisă de China, Japonia și Coreea de Sud îi încalcă grav suveranitatea. „Este o bătaie de joc și o înșelătorie...”
Luni, după ce la Seul, în cadrul unui summit tripartit, China, Japonia și Coreea de Sud au discutat despre programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, Phenianul a anunțat că intenționează să lanseze un alt satelit de spionaj în zilele următoare.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.