Lansări de carte în epoca post-online

Publicat în Dilema Veche nr. 907 din 26 august – 1 septembrie 2021
Lansări de carte în epoca post online jpeg

Lansările de carte s-au... relansat. Timid, dar cu vechea lor rutină, care le dă acea siguranță a actelor și bunurilor clasice. Se petrec mai cu seamă prin tîrguri, dar nu prin cele de carte, ci prin cele „de provincie”, cum li se spune localităților mici și mari care nu se numesc București. În paranteză fie spus, cu cît tîrgul e mai mic, cu atît oamenii cumpără mai multe cărți, după cum îmi mărturisea recent un editor.

Se petrec însă și în București, în locuri care își recuperează treptat consacrarea. Mă gîndesc la galeria cu aer ușor roman de la librăria Humanitas de lîngă Biserica Kretzulescu și Palatul Regal. Sau la curtea Muzeului Național al Literaturii, la doi pași echidistanți de Piața Amzei și de Athénée Palace. Sau la un alt loc, tot din centrul Capitalei, care mai degrabă își reinventează consacrarea decît și-o recuperează: așa-numita „Sală media” de la Muzeul Național al Țăranului Român. Susținută de o matură, profesionistă promovare online pe conturile de social media ale muzeului, eventual și de intersectarea și vecinătatea cu o expoziție de pictură găzduită în același spațiu, o lansare de carte în „Sala media” de la MȚR este fără tăgadă o prezență elegantă în inegalul și încercatul peisaj cultural bucureștean. Așa a fost, îndrăznesc să spun, și la lansarea volumului de proză scurtă Șahiștii. Povestiri de la începutul lunii august, dar și la „retrospectiva” editorială a Cooperativei Gusti din același loc, de luna trecută.

Am observat însă că lansările de acest fel se întorc din pandemie cu o podoabă nouă, de care organizatorii și participanții nu par neapărat conștienți. Cu un firesc ajuns la maturitate nefiresc de repede, lansările au astăzi și o componentă online aproape nelipsită. Ca și cînd așa s-ar fi petrecut de cînd lumea și pămîntul, lansările sînt acum filmate și transmise pe Facebook sau pe alte canale cu o naturalețe deja cochetă, verificată. Telefonul culcat, cățărat pe un trepied, tronînd ciclopic în fața „prezentatorilor de carte”, este acum o prezență integrată complet în peisajul lansărilor. La publicul „fizic” s-au atașat acum discret unul virtual și mai ales unul abstract-postum, publicul de mai tîrziu, care va privi înregistrarea undeva, cîndva, profitînd de imensa memorie a Internetului.

În același timp însă, lansarea fizică are farmecul ei care nu poate fi reprodus sau compensat online. Am primit confirmarea chiar la lansarea deja pomenită a Șahiștilor, o colecție de povestiri – prima de acest fel din literatura română, pe cîte știu – din lumea atît de ofertantă a pasionaților de șah. Dialogul cu cei ce au avut generozitatea și curajul de a veni, prin canicula și poluarea Bucureștiului, la această lansare, într-o „Sală media” recent dotată și cu auxiliarul devenit indispensabil al aerului condiționat, intervențiile invitaților care au observat lucruri în carte la care nici autorul nu a apucat să se gîndească bine, ritualul autografelor, care e ca un șirag prețios de prilejuri de noi întîlniri, toate acestea sînt impermeabile la insinuările de orice fel de care Internetul e capabil. În sine, asemenea contacte directe nu pot fi nici filmate, nici reproduse electronic, nici arhivate digital.

Nu voi intra aici în detalii legate de conținutul cărții; mărturisesc doar că mă bucur de fiecare dată cînd răspund la întrebările și reacțiile cititorilor ei, mai ales că acum, în „epoca Internetului”, un autor poate fi contactat cu ușurință. Voi dezvălui însă ceva care mi-a venit în minte la lansarea Șahiștilor, ceva care e tot un soi de îmbogățire suplimentară a lansărilor, pe lîngă cea deja menționată, a transmiterii online. La lansările de carte, indiferent dacă vorbim de cele online sau de cele „mixte”, persistă o oarecare stîngăcie și un oarecare formalism, date de faptul că cititorii nu cunosc cartea. Invitații au citit-o, e drept, autorul se străduiește să o prezinte, dar rămîne un dat că volumul e cumpărat în cele din urmă „în gol” de către participanți. În consecință, nici dialogul cu sala de la lansare nu e atît de cuprinzător pe cît ar putea fi; de multe ori cititorii nu pot pune întrebările cele mai relevante pentru ei. De aceea, cred că nu ar fi lipsit de sens ca pentru participanții la o lansare să fie creat un acces temporar la formatul digital al cărții, așa încît aceștia să își facă o idee mai adecvată despre conținutul acesteia. Atunci și întîlnirea de la lansare s-ar face într-o mai bună cunoștință de cauză, iar discuțiile autor-cititori ar fi mai consistente. În fond, cartea digitală devine dominantă, în vreme ce volumul în format fizic a ajuns să fie un fel de lux, nu neapărat material, pe care mulți și-l permit abia după ce sînt într-adevăr convinși că merită un loc în bibliotecile personale, din ce în ce mai rare și mai mici. Iar un astfel de acces temporar ar contribui cu siguranță la încredințarea definitivă.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uriaşul pod de la Brăila după montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Marţi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Brăila, informează  CNAIR. Podul peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta rusească  X-22 care loveşte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au apărut primele imagini cu racheta care loveşte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachetă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.