La treizeci şi ceva de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 821 din 14–20 noiembrie 2019
La treizeci şi ceva de ani jpeg

● Maria Manolescu, Vînători-culegători, Editura Polirom, 2019.

După o pauză destul de lungă în care s‑a ocupat mai mult de teatru, Maria Manolescu (n. 1980) revine cu al treilea roman şi cel mai bun al său de pînă acum. E cumva o carte a generaţiei 30+ plasată în prezentul ale cărui mărci socio-politice recognoscibile, spre deosebire de alţi prozatori, dar aşa cum ne-a obişnuit şi altă dată, Maria Manolescu le integrează firesc în naraţiune şi, mai ales, le caută semnificaţiile.

Precedentul roman Ca picăturile de sînge pe linoleumul din lift (Cartea Românească, 2010) se constituia, sub forma confesiunii unei mame care păstrează acasă cadavrul fiului sinucis, dincolo de conflictul cvasi-oedipian al băiatului orfan de tată pe cale de a deveni el însuşi tată, şi ca o meditaţie despre natura şi responsabilitatea artei (cu ecouri din scandalurile mediatice stîrnite la vremea respectivă de diverse acte artistice provocatoare: poemele lui Marius Ianuş, picturile lui Dumitru Gorzo şi „poneiul roz“). De data aceasta, tabloul social post-Colectiv e mai amplu, iar criza personajului pare să aibă o rezonanţă la nivelul întregii generaţii de tineri adulţi (vezi şi fragmentul de mai jos).

Petra Ionescu lucrează fără prea multă tragere de inimă într-o agenţie de publicitate, are aspiraţii literare şi se află într-o relaţie călduţă de şapte ani cu un corporatist a cărui singură pasiune pare să fie fumatul marijuanei. Elementul declanşator al crizei femeii este un actor, pentru care Petra face o pasiune văzînd în el toate atributele masculinităţii, ale „instinctului de vînător“ pierdut pe drum de iubitul ei. Orfană de tată (tatăl ei a murit la Revoluţie), Petra nu are o relaţie prea apropiată cu „troglodita de mamă“, astfel încît pare o femeie aflată în dificultate pe toate fronturile. Lucrurile se precipită într-o mini-vacanţă la mare în patru (Petra cu iubitul ei, actorul cu iubita lui), odată cu descoperirea cadavrului unui bărbat înecat, situaţie care-i evocă moartea tatălui şi pune în evidenţă apatia iubitului.

Manifestările Petrei se desfăşoară pe mai multe planuri, oferind cărţii paliere textuale multiple. Astfel, în corpul romanului vieţii ei intră mai multe „poveşti“ pe care Petra le spune grupului: scene din propriul trecut, istorii de familie, vise sau creaţii literare sub forma unor pilde, precum şi două piese de teatru, ale căror scene alternează pe măsură ce naraţiunea avansează. Prima piesă, neterminată şi intitulată mai întîi Zodia Umilinţei, apoi Zodia Streptococului, încearcă să surprindă Zeitgeist-ul momentului, „umilinţele“ deopotrivă ale femeii şi ale individului în societatea coruptă şi abuzivă în care trăim. Cea de-a doua piesă se conturează însă ca o punere în abis: Petra se joacă cu măştile şi dramatizează conflictele latente dintre cele două cupluri punînd în scenă o intrigă ce implică infidelitate, avort şi sinucidere. Astfel, romanul avansează pe un culoar cu oglinzi: personajele feminine din cele două piese de teatru sînt alter ego-urile Petrei.

Pe coperta a patra a cărţii, Iulia Popovici o descrie pe Petra, corect, dar incomplet, ca pe o femeie căreia îi e frică să devină mamă şi care refuză „binecuvîntarea“ maternităţii. Din fericire, romanul Mariei Manolescu nu are o astfel de teză explicit feministă, iar problematica lui e mai complexă de atît. Există un episod abuziv în copilărie, sînt invocate „poverile femeilor: discriminarea, violenţa, fertilitatea“, precum şi fenomenul #metoo, maternitatea nu este văzută „ca o datorie sfîntă“ în ciuda dorinţei mamei şi a iubitului, însă criza Petrei (care altfel este în căutarea unui bărbat puternic, de nădejde, aşa cum ea îşi doreşte să fie o femeie „vrednică“) nu poate fi redusă la una de gen, ci este drama unei femei la treizeci şi ceva de ani – cu care se poate identifica orice bărbat, mai ales cei care, de asemenea, nu vor copii sau familii în sens tradiţional –, ajunsă la răspîntia unor momente critice general umane: o relaţie de iubire care şi-a pierdut pasiunea şi semnificaţia, o relaţie de familie tensionată şi din cauza mentalităţii de generaţie, un job care nu mai aduce satisfacţii şi unde riscă epuizarea, o pasiune (pentru scris) care se cere împlinită, plus frustrarea resimţită la nivelul societăţii conduse de condamnaţi penal (tragedia de la Colectiv a avut loc şi Ordonanţa 13 tocmai declanşează protestele #rezist).

Construit minuţios, cu inteligenţă şi umor, pe mai multe niveluri şi cu schimbări de registre stilistice, incorporînd în limbaj la modul ironic slang-ul corporatist şi speculînd la nivel simbolic tropii realităţii, cu referinţe deopotrivă clasice (Kafka) şi contemporane (Patti Smith sau Ildikó Enyedi), Vînători-culegători poate fi citit ca un roman al generaţiei noastre, al celor care împărţim, bărbaţi sau femei, „vina de a fi singuri“ în timp ce #uniţirezistăm.

Maria Manolescu va fi invitată la radio-show-ul All You Can Read, luni, 11 noiembrie, de la ora 22, pe www.UrbanSunsets.com.

 ***

Maria MANOLESCU

Vânători-culegători (fragment)

După ce semnase pentru referendum, se întorsese din nou la biserică, iar şi iar. Numai că acum nu se mai simţea ca un criminal întors la locul faptei. Acum se simţea bine: Micul Ego, ca micii cerşetori de la poarta bisericii, reuşea să crească şi să se-ntărească în preajma predicilor despre normalitate. I se părea să toate găurile din viaţa şi din sufletul ei puteau fi astupate cu harul, energia şi pildele auzite aici. Se înverşună şi mai mult pe maică-sa, care nu-i oferise o educaţie religioasă. Ba chiar se hotărî să-l roage pe preotul bătrîn, cel cu diatriba împotriva homosexualilor, să-i fie duhovnic.

Îngenuncheată sub patrafirul lui, la spovedanie, Petra îşi amintise povestea bunicii ei, care, pe cînd era tînără, descoperise sub un asemenea patrafir o erecţie de toată frumuseţea („o avea trezită“, spusese bunica ei despre pula preotului, ah, ce cuvînt minunat). Dar Petrei nu i se întîmplase nimic de genul acesta, ea se concentrase pe greutatea patrafirului, era o greutate plăcută, bună, ideală, aşa cum se simte probabil o placentă sau mîna unui tată iubitor pe creştet atunci cînd te adoarme. Greutatea patrafirului o moleşi, îi adormi simţurile şi conştiinţa de sine, uită lucrurile importante pe care le avea de mărturisit, cum era vinovăţia emoţională legată de Colectiv, cînd îi spusese lui Vlad că-i pare rău că el nu s-a dus atunci la concert, aşa cum ar fi trebuit. Vlad venise mai devreme acasă şi fumase înainte să plece la concert, se moleşise şi i se făcuse lene să mai meargă, de fapt iarba îi salvase viaţa, poate – şi gîndul acesta o săgetase ca un fier înroşit, dar numai pentru o secundă –, poate că de-asta ura Petra atît de mult iarba, pentru că ea îi salvase viaţa lui Vlad, pe cînd ea, Petra, era cea care i-o distrusese? Sau – dar gîndul acesta rămase aproape negîndit – sau pur şi simplu pentru că-i salvase viaţa? Oare cum ar fi arătat viaţa dacă Vlad ar fi murit atunci?

Mai fuseseră şi alte vinovăţii de care uitase – faptul că rîvnise la bărbatul alteia, că nu-şi cinstea mama, că se repezise la ea şi vorbise urît, că practica păcatul onaniei (îi plăceau mai ales clipurile porno cu femei drogate şi umilite în public, „umilinţă“ era un cuvînt care ar fi trebuit să-i placă preotului). Şi multe altele. Îşi amintise doar să spună că e mîhnită (preotul o întrebase de ce e mîhnită, era singurul care făcuse asta în ultima vreme) pentru că s-a despărţit de iubitul ei, de bărbatul care-i fusese iubit şapte ani întregi şi pe care se înfuriase cînd îl văzuse sărutîndu-se cu un bărbat, dar fusese o neînţelegere, ea bătuse în retragere, fericiţi făcătorii de pace, numai că iubitul ei nu mai voia să se împace. Sperase ca detaliul acesta homosexual să‑l monteze pe preot, să-l abată pe calea unei predici furibunde, să-i confirme toate pornirile şi trăirile avute aici, în biserică, semnînd nenorocita aia de petiţie…

945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.