La treizeci ┼či ceva de ani

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 821 din 14ÔÇô20 noiembrie 2019
La treizeci ┼či ceva de ani jpeg

ÔŚĆ Maria Manolescu, V├«n─âtori-culeg─âtori, Editura Polirom, 2019.

Dup─â o pauz─â destul de lung─â ├«n care sÔÇĹa ocupat mai mult de teatru, Maria Manolescu (n. 1980) revine cu al treilea roman ┼či cel mai bun al s─âu de p├«n─â acum. E cumva o carte a genera┼úiei 30+ plasat─â ├«n prezentul ale c─ârui m─ârci socio-politice recognoscibile, spre deosebire de al┼úi prozatori, dar a┼ča cum ne-a obi┼čnuit ┼či alt─â dat─â, Maria Manolescu le integreaz─â firesc ├«n nara┼úiune ┼či, mai ales, le caut─â semnifica┼úiile.

Precedentul roman Ca pic─âturile de s├«nge pe linoleumul din lift (Cartea Rom├óneasc─â, 2010) se constituia, sub forma confesiunii unei mame care p─âstreaz─â acas─â cadavrul fiului sinucis, dincolo de conflictul cvasi-oedipian al b─âiatului orfan de tat─â pe cale de a deveni el ├«nsu┼či tat─â, ┼či ca o medita┼úie despre natura ┼či responsabilitatea artei (cu ecouri din scandalurile mediatice st├«rnite la vremea respectiv─â de diverse acte artistice provocatoare: poemele lui Marius Ianu┼č, picturile lui Dumitru Gorzo ┼či ÔÇ×poneiul rozÔÇť). De data aceasta, tabloul social post-Colectiv e mai amplu, iar criza personajului pare s─â aib─â o rezonan┼ú─â la nivelul ├«ntregii genera┼úii de tineri adul┼úi (vezi ┼či fragmentul de mai jos).

Petra Ionescu lucreaz─â f─âr─â prea mult─â tragere de inim─â ├«ntr-o agen┼úie de publicitate, are aspira┼úii literare ┼či se afl─â ├«ntr-o rela┼úie c─âldu┼ú─â de ┼čapte ani cu un corporatist a c─ârui singur─â pasiune pare s─â fie fumatul marijuanei. Elementul declan┼čator al crizei femeii este un actor, pentru care Petra face o pasiune v─âz├«nd ├«n el toate atributele masculinit─â┼úii, ale ÔÇ×instinctului de v├«n─âtorÔÇť pierdut pe drum de iubitul ei. Orfan─â de tat─â (tat─âl ei a murit la Revolu┼úie), Petra nu are o rela┼úie prea apropiat─â cu ÔÇ×troglodita de mam─âÔÇť, astfel ├«nc├«t pare o femeie aflat─â ├«n dificultate pe toate fronturile. Lucrurile se precipit─â ├«ntr-o mini-vacan┼ú─â la mare ├«n patru (Petra cu iubitul ei, actorul cu iubita lui), odat─â cu descoperirea cadavrului unui b─ârbat ├«necat, situa┼úie care-i evoc─â moartea tat─âlui ┼či pune ├«n eviden┼ú─â apatia iubitului.

Manifest─ârile Petrei se desf─â┼čoar─â pe mai multe planuri, oferind c─âr┼úii paliere textuale multiple. Astfel, ├«n corpul romanului vie┼úii ei intr─â mai multe ÔÇ×pove┼čtiÔÇť pe care Petra le spune grupului: scene din propriul trecut, istorii de familie, vise sau crea┼úii literare sub forma unor pilde, precum ┼či dou─â piese de teatru, ale c─âror scene alterneaz─â pe m─âsur─â ce nara┼úiunea avanseaz─â. Prima pies─â, neterminat─â ┼či intitulat─â mai ├«nt├«i Zodia Umilin┼úei, apoi Zodia Streptococului, ├«ncearc─â s─â surprind─â Zeitgeist-ul momentului, ÔÇ×umilin┼úeleÔÇť deopotriv─â ale femeii ┼či ale individului ├«n societatea corupt─â ┼či abuziv─â ├«n care tr─âim. Cea de-a doua pies─â se contureaz─â ├«ns─â ca o punere ├«n abis: Petra se joac─â cu m─â┼čtile ┼či dramatizeaz─â conflictele latente dintre cele dou─â cupluri pun├«nd ├«n scen─â o intrig─â ce implic─â infidelitate, avort ┼či sinucidere. Astfel, romanul avanseaz─â pe un culoar cu oglinzi: personajele feminine din cele dou─â piese de teatru s├«nt alter ego-urile Petrei.

Pe coperta a patra a c─âr┼úii, Iulia Popovici o descrie pe Petra, corect, dar incomplet, ca pe o femeie c─âreia ├«i e fric─â s─â devin─â mam─â ┼či care refuz─â ÔÇ×binecuv├«ntareaÔÇť maternit─â┼úii. Din fericire, romanul Mariei Manolescu nu are o astfel de tez─â explicit feminist─â, iar problematica lui e mai complex─â de at├«t. Exist─â un episod abuziv ├«n copil─ârie, s├«nt invocate ÔÇ×poverile femeilor: discriminarea, violen┼úa, fertilitateaÔÇť, precum ┼či fenomenul #metoo, maternitatea nu este v─âzut─â ÔÇ×ca o datorie sf├«nt─âÔÇť ├«n ciuda dorin┼úei mamei ┼či a iubitului, ├«ns─â criza Petrei (care altfel este ├«n c─âutarea unui b─ârbat puternic, de n─âdejde, a┼ča cum ea ├«┼či dore┼čte s─â fie o femeie ÔÇ×vrednic─âÔÇť) nu poate fi redus─â la una de gen, ci este drama unei femei la treizeci ┼či ceva de ani ÔÇô cu care se poate identifica orice b─ârbat, mai ales cei care, de asemenea, nu vor copii sau familii ├«n sens tradi┼úional ÔÇô, ajuns─â la r─âsp├«ntia unor momente critice general umane: o rela┼úie de iubire care ┼či-a pierdut pasiunea ┼či semnifica┼úia, o rela┼úie de familie tensionat─â ┼či din cauza mentalit─â┼úii de genera┼úie, un job care nu mai aduce satisfac┼úii ┼či unde risc─â epuizarea, o pasiune (pentru scris) care se cere ├«mplinit─â, plus frustrarea resim┼úit─â la nivelul societ─â┼úii conduse de condamna┼úi penal (tragedia de la Colectiv a avut loc ┼či Ordonan┼úa 13 tocmai declan┼čeaz─â protestele #rezist).

Construit minu┼úios, cu inteligen┼ú─â ┼či umor, pe mai multe niveluri ┼či cu schimb─âri de registre stilistice, incorpor├«nd ├«n limbaj la modul ironic slang-ul corporatist ┼či specul├«nd la nivel simbolic tropii realit─â┼úii, cu referin┼úe deopotriv─â clasice (Kafka) ┼či contemporane (Patti Smith sau Ildik├│ Enyedi), V├«n─âtori-culeg─âtori poate fi citit ca un roman al genera┼úiei noastre, al celor care ├«mp─âr┼úim, b─ârba┼úi sau femei, ÔÇ×vina de a fi singuriÔÇť ├«n timp ce #uni┼úirezist─âm.

Maria Manolescu va fi invitat─â la radio-show-ul All You Can Read, luni, 11 noiembrie, de la ora 22, pe www.UrbanSunsets.com.

 ***

Maria MANOLESCU

Vânători-culegători (fragment)

Dup─â ce semnase pentru referendum, se ├«ntorsese din nou la biseric─â, iar ┼či iar. Numai c─â acum nu se mai sim┼úea ca un criminal ├«ntors la locul faptei. Acum se sim┼úea bine: Micul Ego, ca micii cer┼četori de la poarta bisericii, reu┼čea s─â creasc─â ┼či s─â se-nt─âreasc─â ├«n preajma predicilor despre normalitate. I se p─ârea s─â toate g─âurile din via┼úa ┼či din sufletul ei puteau fi astupate cu harul, energia ┼či pildele auzite aici. Se ├«nver┼čun─â ┼či mai mult pe maic─â-sa, care nu-i oferise o educa┼úie religioas─â. Ba chiar se hot─âr├« s─â-l roage pe preotul b─âtr├«n, cel cu diatriba ├«mpotriva homosexualilor, s─â-i fie duhovnic.

├Ängenuncheat─â sub patrafirul lui, la spovedanie, Petra ├«┼či amintise povestea bunicii ei, care, pe c├«nd era t├«n─âr─â, descoperise sub un asemenea patrafir o erec┼úie de toat─â frumuse┼úea (ÔÇ×o avea trezit─âÔÇť, spusese bunica ei despre pula preotului, ah, ce cuv├«nt minunat). Dar Petrei nu i se ├«nt├«mplase nimic de genul acesta, ea se concentrase pe greutatea patrafirului, era o greutate pl─âcut─â, bun─â, ideal─â, a┼ča cum se simte probabil o placent─â sau m├«na unui tat─â iubitor pe cre┼čtet atunci c├«nd te adoarme. Greutatea patrafirului o mole┼či, ├«i adormi sim┼úurile ┼či con┼čtiin┼úa de sine, uit─â lucrurile importante pe care le avea de m─ârturisit, cum era vinov─â┼úia emo┼úional─â legat─â de Colectiv, c├«nd ├«i spusese lui Vlad c─â-i pare r─âu c─â el nu s-a dus atunci la concert, a┼ča cum ar fi trebuit. Vlad venise mai devreme acas─â ┼či fumase ├«nainte s─â plece la concert, se mole┼čise ┼či i se f─âcuse lene s─â mai mearg─â, de fapt iarba ├«i salvase via┼úa, poate ÔÇô ┼či g├«ndul acesta o s─âgetase ca un fier ├«nro┼čit, dar numai pentru o secund─â ÔÇô, poate c─â de-asta ura Petra at├«t de mult iarba, pentru c─â ea ├«i salvase via┼úa lui Vlad, pe c├«nd ea, Petra, era cea care i-o distrusese? Sau ÔÇô dar g├«ndul acesta r─âmase aproape neg├«ndit ÔÇô sau pur ┼či simplu pentru c─â-i salvase via┼úa? Oare cum ar fi ar─âtat via┼úa dac─â Vlad ar fi murit atunci?

Mai fuseser─â ┼či alte vinov─â┼úii de care uitase ÔÇô faptul c─â r├«vnise la b─ârbatul alteia, c─â nu-┼či cinstea mama, c─â se repezise la ea ┼či vorbise ur├«t, c─â practica p─âcatul onaniei (├«i pl─âceau mai ales clipurile porno cu femei drogate ┼či umilite ├«n public, ÔÇ×umilin┼ú─âÔÇť era un cuv├«nt care ar fi trebuit s─â-i plac─â preotului). ┼×i multe altele. ├Ä┼či amintise doar s─â spun─â c─â e m├«hnit─â (preotul o ├«ntrebase de ce e m├«hnit─â, era singurul care f─âcuse asta ├«n ultima vreme) pentru c─â s-a desp─âr┼úit de iubitul ei, de b─ârbatul care-i fusese iubit ┼čapte ani ├«ntregi ┼či pe care se ├«nfuriase c├«nd ├«l v─âzuse s─ârut├«ndu-se cu un b─ârbat, dar fusese o ne├«n┼úelegere, ea b─âtuse ├«n retragere, ferici┼úi f─âc─âtorii de pace, numai c─â iubitul ei nu mai voia s─â se ├«mpace. Sperase ca detaliul acesta homosexual s─âÔÇĹl monteze pe preot, s─â-l abat─â pe calea unei predici furibunde, s─â-i confirme toate pornirile ┼či tr─âirile avute aici, ├«n biseric─â, semn├«nd nenorocita aia de peti┼úieÔÇŽ

945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.