Kafka la Teheran

Publicat în Dilema Veche nr. 838 din 12 - 18 martie 2020
Kafka la Teheran jpeg

ÔŚĆ Sadegh Hedayat, Femeia care ┼či-a pierdut b─ârbatul, traducere din persan─â, note ┼či comentarii de Gheorghe Iorga, Editura Tracus Arte, 2019.

N─âscut la Teheran ┼či mort la Paris din a doua tentativ─â de sinucidere, Sadegh Hedayat (1903-1951) este considerat azi cel mai important scriitor iranian modern ┼či primul autor occidental de limb─â persan─â. N─âscut ├«ntr-o familie de aristocra┼úi, a studiat arhitectura ┼či literatura european─â ├«n Fran┼úa, unde a tr─âit o bun─â parte din via┼ú─â, scriindu-┼či vasta oper─â deopotriv─â ├«n persan─â ┼či ├«n francez─â: c├«teva zeci de volume de proz─â ┼či eseistic─â, piese de teatru ┼či jurnale de c─âl─âtorie, plus traduceri din Cehov, Kafka, Sartre ┼či Schnitzler. Preocupat de limbile preislamice ┼či de folclorul persan, dar influen┼úat major de modernismul european, Sadegh Hedayat a fost ┼či un critic acerb al despotismului politic ┼či religios din Iranul monarhic al primei jum─ât─â┼úi a secolului XX. Cel mai faimos roman al s─âu, Bufni┼úa oarb─â (Polirom, reeditat ├«n 2015), ├«nceput la Paris ┼či terminat la Bombay la sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ30, l─âudat de contemporanii Andr├ę Breton ┼či Henry Miller, ecranizat apoi ├«n anii ÔÇÖ90, a fost interzis la Salonul de Carte din Teheran ├«n 2005.

Scris─â ├«n mai pu┼úin de dou─â decenii, consistenta oper─â a lui Sadegh Hedayat este de o remarcabil─â omogenitate. Cele zece povestiri din acest volum ÔÇ×comunic─âÔÇť cu restul prozelor sale ├«n principal la nivel tematic: singur─âtatea individului, respingerea societ─â┼úii ┼či retragerea din lume, pe de o parte; nefericirea ├«n cuplu ┼či e┼čecul dragostei (cauzele fiind moralitatea tradi┼úional─â sau imposibilitatea comunic─ârii), pe de alt─â parte.

Volumul se deschide cu o parabol─â kafkian-sartrian─â intitulat─â ÔÇ×Camera obscur─âÔÇť (filmul din 1997 al cona┼úionalului Abbas Kiarostami, Taste of Cherry, pare s─â-i datoreze c├«te ceva): un b─ârbat, pe care naratorul ├«l cunoa┼čte ├«n timpul unei c─âl─âtorii cu ma┼čina, renun┼ú─â la societate ┼či, ├«n principiu, la via┼ú─â, retr─âg├«ndu-se ├«ntr-o camer─â construit─â special ÔÇô oval─â, f─âr─â ferestre, ├«nvelit─â ├«n velur ÔÇô dintr-o cas─â veche, ├«ntr-un sat izolat, unde se hr─âne┼čte doar cu lapte, ├«ntr-o form─â simbolic─â de regresie la stadiul ideal de fetus (ÔÇ×Voiam s─â dispar ├«ntr-o vizuin─â ca animalele s─âlbatice iarna, voiam s─â m─â scufund ├«n propria obscuritate ┼či s─â evoluez prin mine ├«nsumi. La fel cum, ├«n camera obscur─â, fotografia apare pe sticl─â, la fel cum, ├«n om, ceea ce e fragil ┼či ascuns moare din cauza eforturilor vie┼úii, din cauza zgomotului ┼či a luminiiÔÇť). ├Än schulziana proz─â ÔÇ×Manechinul din spatele perdeleiÔÇť, un t├«n─âr iranian se ├«ntoarce acas─â de la studii din Fran┼úa ├«nso┼úit de un manechin de por┼úelan, care ├«ntruchipeaz─â idealul s─âu feminin de frumuse┼úe ┼či armonie de cuplu (ÔÇ×├«i dep─â┼čea ┼či imagina┼úia, ┼či speran┼úele; mereu mul┼úumit─â, mereu z├«mbitoare; o fa┼ú─â ce nu se va rida niciodat─â; nu s-ar deforma niciodat─â ┼či, avantaj suplimentar, era receÔÇť), spre stupoarea logodnicii sale, aleas─â de familie dintre veri╚Öoarele lui, care ├«ncearc─â s─â se substituie, ├«n mod dramatic, manechinului. (Filmul lui Craig Gillespie din 2007 Lars and the real girl e construit pe aceea┼či idee.)

Cuplurile lui Sadegh Hedayat s├«nt fragile, m─âcinate de suspiciune, ner─âbdare, ru┼čine, orgoliu ┼či violen┼ú─â, ┼či sf├«r┼česc ├«ntotdeauna cu moartea cuiva. Un b─ârbat, luat prin surprindere de sinuciderea celui mai bun prieten, ├«┼či b─ânuie┼čte so┼úia de adulter, ceea ce duce la o alt─â tragedie (ÔÇ×AbisulÔÇť); un alt b─ârbat nu poate trece peste o fars─â a infidelit─â┼úii ├«n care e implicat─â logodnica lui (ÔÇ×M─â┼čtileÔÇť); un altul se comport─â copil─âre┼čte de crud fa┼ú─â de femeia de care e ├«ndr─âgostit, ├«mping├«ndÔÇĹo la un gest necugetat (ÔÇ×Oglinda spart─âÔÇť); iar un altul ├«┼či ascunde dragostea (ÔÇ×deghizat ├«n curent de aerÔÇť) cu un stoicism deopotriv─â naiv ┼či admirabil ├«ntr-o proz─â cehovian─â despre vie┼úile m─ârunte din Iranul rural (ÔÇ×Da┼č AkolÔÇť). ├Än proza titular─â (singura ├«n care protagonist─â este o femeie), o t├«n─âr─â femeie, orfan─â de tat─â ┼či crescut─â de o mam─â absent─â ┼či rece, dezvolt─â o dependen┼ú─â masochist─â fa┼ú─â de so┼úul ei (vezi ┼či fragmentul de mai jos), iar c├«nd acesta o p─âr─âse┼čte, ea resimte lipsa violen┼úei ┼či pleac─â umil─â ├«n c─âutarea lui, dispus─â s─â repete gre┼čeala mamei.

ÔÇ×Tronul lui Abu NasrÔÇť, ├«n care o mumie readus─â la via┼ú─â ├«n urma unui ritual, pentru a des─âv├«r┼či o poveste de dragoste nefericit─â din vechime, este un omagiu adus lui E.A. Poe, iar ÔÇ×Nop┼úile de la VaraminÔÇť, ├«n care so┼úia moare doar pentru aÔÇĹi demonstra so┼úului, necredincios ├«nvederat, c─â exist─â lumea cealalt─â, ├«mprumut─â din proza fantastic─â a lui Guy de Maupassant, un alt autor pe care Sadegh Hedayat l-a admirat mult.

Proza psihologist-existen┼úialist─â pe tema inadapt─ârii, cu atmosfer─â ap─âs─âtoare ┼či elemente de parabol─â, a lui Sadegh Hedayat a f─âcut ca acesta s─â fie perceput drept un Kafka oriental (de altfel, ultima lui scriere de dinaintea sinuciderii este o confesiune intitulat─â ÔÇ×Mesajul lui KafkaÔÇť), lucru care spune multe, dar nu totul despre proza iranianului. Din fericire, ├«n limba rom├ón─â mai avem, gra┼úie traduc─âtorului Gheorghe Iorga, pe l├«ng─â romanul deja men┼úionat Bufni┼úa oarb─â, ├«nc─â trei volume de nuvele ┼či povestiri: ├Ängropat de viu (Polirom, reeditat ├«n 2014), Hadji Agha ┼či S.G.L.L. (ambele Limes, 2018).

***

Sadegh HEDAYAT

Femeia care ┼či-a pierdut b─ârbatul (fragment)

Dou─â luni, la Teheran, tr─âir─â ferici┼úi ├«ntr-o c─âm─âru┼ú─â. Ziua, Gol Bebu se ducea la munc─â, iar Zarrin Kolah m─âtura locuin┼úa, c├«rpea haine, se ocupa de cas─â. Seara se cople┼čeau unul pe altul cu m├«ng├«ieri. Zarrin uitase deja complet de copil─ârie, de surori, de mam─â, p├«n─â ┼či de prietena ei. Dar, la cap─âtul a trei luni de la cas─âtorie, comportamentul lui ├«ncepu s─â se schimbe. Se ducea seara la cafenea ┼či fuma opiu ├«n tov─âr─â┼čia unui prieten. Lucru straniu, opiul ├«n loc s─â-l fac─â insensibil ┼či apatic, ac┼úiona asupra lui ca un excitant, ├«l arunca ├«n criz─â. Imediat ce se ├«ntorcea acas─â, ├«i administra lui Zarrin o zdrav─ân─â mam─â de b─âtaie cu biciul. Totul ├«ncepea cu repro┼čuri pentru ni┼čte fleacuri: ba fiindc─â ├«┼či arsese bordura tchador-ului, ba fiindc─â ├«nt├«rziase s─â aprind─â samovarul, ba fiindc─â supa era prea s─ârat─â. Pe urm─â, ├«┼či plimba ├«ncolo ┼či ├«ncoace, prin camer─â, privirea bizar─â, cu ochii dilata┼úi ┼či goi, ┼či punea m├«na pe bici. Era un bici de culoare neagr─â, cu dou─â noduri zdravene la cap─âtul ┼čfichiului. ├Äi servea ┼či pentru a-┼či crava┼ča m─âgarii. ├Äl agita ├«n aer deasupra capului ┼či-i plesnea bra┼úele, coapsele ┼či ┼čalele. Iar ea n-avea alt─â solu┼úie s─â se apere dec├«t s─â se ├«nf─â┼čoare ├«n tchador-ul ei negru, strig├«nd c├«t o ┼úineau puterile... ├Än cele din urm─â, o ├«mpingea cu o lovitur─â de picior ┼či-┼či arunca biciul. Ea continua s─â geam─â pl├«ng├«nd ore ├«n ┼čir. F─âcea asta dinadins. ├Än acest timp, el, satisf─âcut, se ghemuia ├«ntr-un col┼ú, cu spatele sprijinit de lad─â ┼či-┼či aprindea pipa... Atunci el o ├«ntreba: ÔÇ×Ce avem la mas─â, femeie?ÔÇť De ├«ndat─â, ea se ridica pisicindu-se, lua crati┼úa ┼či o golea ├«n castronul cel mare de aram─â. Puneau buc─â┼úele de p├«ine ├«n sup─â ┼či o m├«ncau cu ceap─â crud─â. Doar c├«nd ea f─âcea lampa mai mic─â ┼či erau gata s─â se culce sub cuvertura de ornament moltonat─â cu flori verzi ┼či negre, el ├«i s─âruta o singur─â dat─â ochii pl├«n┼či, sim┼úind pe buze un gust s─ârat, ┼či se ├«mp─âcau ├«n sf├«r┼čit. Lucrurile se petreceau ├«n fiecare sear─â la fel.

Cu toate c─â Zarrin se contorsiona ┼či gemea sub ┼čfichiuituri, ├«n realitate asta ├«i f─âcea pl─âcere. Se sim┼úea atunci m─ârunt─â ┼či a┼ča de pl─âp├«nd─â ├«n fa┼úa lui ┼či, cu c├«t o biciuia mai tare, cu at├«t ├«l iubea mai mult. Ar fi vrut s─â-i s─ârute m├«inile zdravene, obrajii ro┼čii, ceafa groas─â, bra┼úele musculoase, torsul p─âros, buzele c─ârnoase, din┼úii puternici. Era ├«nnebunit─â mai cu seam─â de mirosul trupului s─âu, miros de grajd. ├Äi pl─âceau mi┼čc─ârile lui brutale, dar, mai mult dec├«t orice, b─ât─âile pe care le ├«ncasa. Putea g─âsi, la urma urmei, un so┼ú mai bun ca el?

Dup─â nou─â luni ea avu un fiu. Nou-n─âscutul avea pe ┼čale dou─â semne ro┼čii ca ni┼čte urme de bici. Era convins─â c─â, din pricina loviturilor primite, copilul le mo┼čtenise.

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?