Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 950 din 23 ÔÇô 29 iunie 2022
image

ÔŚĆ Marie Vassiltcikov, Jurnalele din Berlin. ├Änsemn─ârile unei prin╚Ťese, 1940-1945, traducere de Irina T─ât─âran, Editura Corint, Bucure╚Öti, 2022.

Exist─â acum posibilitatea de a putea reconstitui cu mai mult─â precizie via┼úa de zi cu zi din capitala Germaniei naziste, Berlin. De ce abia acum? Pentru c─â jurnalele, relat─ârile ┼či documentele din acea perioad─â nu s-au l─âsat descoperite peste noapte, imediat dup─â r─âzboi. Multora le-au trebuit decenii p├«n─â s─â ajung─â la cuno┼čtin┼úa public─â. ┼×i chiar ┼či ├«n zilele noastre, ele continu─â s─â apar─â sau s─â fie scoase din umbr─â prin cercet─âri dedicate.

De exemplu, Jurnalele din Berlin, 1940-1945 este o pies─â memorialistic─â publicat─â prima oar─â ├«n 1985. Autoarea, Marie Vassiltcikov, era fiica unei familii de aristocra┼úi refugiate din calea bol┼čeviz─ârii care cuprinsese Rusia dup─â Primul R─âzboi Mondial. Jurnalul a fost publicat, sub ├«ngrijirea fratelui ei George, abia dup─â moartea diaristei. La fel, ├Än lupt─â cu statul (Editura Trei, Bucure╚Öti, 2002) este un jurnal pe care jurnalistul Sebastian Haffner, pe numele s─âu real Raimund Pretzel, l-a ┼úinut p├«n─â ├«n 1934, c├«nd a p─âr─âsit Germania deja desfigurat─â de nazism. ┼×i acest jurnal a fost publicat dup─â decesul autorului, de c─âtre fiul s─âu, Oliver Pretzel.

┼×i lista revela┼úiilor ├«nt├«rziate ar putea continua. ├Än 1954 au fost publicate m─ârturiile unei autoare care nu a dorit s─â ├«┼či divulge numele. Ele au purtat titlul O femeie din Berlin. ├Änsemn─âri de jurnal din 20 aprilie p├«n─â ├«n 22 iunie 1945 (versiunea ├«n limba rom├ón─â a ap─ârut la Humanitas, ├«n 2018). Cartea semnat─â de Fran├žoise Frenkel, O libr─ârie ├«n Berlin, a ap─ârut, e drept, ├«n 1945, dar la o editur─â elve┼úian─â relativ obscur─â. Abia dup─â republicarea ei la Gallimard, ├«n 2015 (iar la noi la Litera, ├«n 2020), a fost receptat─â la adev─âratul ei poten┼úial. Un alt exemplu: Exit Berlin (Sc─âpare din Berlin) este ap─ârut─â la Yale University Press ├«n 2014 ┼či reface contextul coresponden┼úei unor evrei care c─âutau s─â emigreze din Germania nazist─â ├«n Statele Unite. Coresponden╚Ťa a fost descoperit─â abia dup─â moartea celei ce a sus┼úinut-o, ├«n anii celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, Luzie Hatch. ├Än acest context, de men┼úionat ar fi ┼či c─â despre Germania din vremea lui Hitler, Goering ┼či Goebbels a scris ┼či Martha Bibescu ├«n al s─âu Jurnal berlinez ÔÇÖ38 (eu am edi┼úia din 2001, de la Editura Vivaldi).

S├«nt apoi lucr─âri care au reconstituit via┼úa ├«n Berlinul nazist pornind de la experien╚Ťele nemijlocite ale unor locuitori ai capitalei germane. De pild─â, cartea lui Leonard Gross, The Last Jews in Berlin (Ultimii evrei din Berlin), reface pove┼čtile extraordinare ale unor evrei care au reu┼čit s─â r─âm├«n─â ascun┼či ├«n capitala Reich-ului ┼či astfel s─â evite deportarea ┼či moartea ├«n lag─ârele de exterminare. Sau impresionanta dram─â a unei familii de berlinezi obi╚Önui╚Ťi, Otto ┼či Elisa Hampel, care au ├«ncercat s─â protesteze ├«mpotriva regimului. Reconstituirea ei a fost f─âcut─â de scriitorul Hans Falada, ├«ntr-un roman ap─ârut ├«n 1947, pe baza unor documente din arhiva Gestapoului (la noi, romanul a fost tip─ârit ├«n 2018, la Editura ART, sub titlul Fiecare moare singur).

Poate c─â exist─â ├«nc─â impresia c─â, ├«n timpul r─âzboiului, germanii au avut parte de o perioad─â bun─â ┼či lini┼čtit─â, cel pu┼úin p├«n─â c├«nd situa┼úia militar─â s-a r─âsturnat ├«n defavoarea lor ┼či armatele aliate au intrat ├«n ┼úar─â. Nimic mai ├«n┼čel─âtor. R─âzboiul este ur├«t ┼či pentru agresori, ┼či pentru cei agresa┼úi. ├Änc─â din august 1940, Berlinul este ┼úinta raidurilor britanice, apoi aliate, care dau complet peste cap via┼úa locuitorilor. Nu s├«nt multe bombardamente ale Berlinului pe care jurnalul ┼úinut de Marie Vassiltcikov s─â nu le consemneze; de la un anumit moment, ele s├«nt zilnice ┼či culmineaz─â cu cele din noiembrie 1943, c├«nd deja despre Berlin se poate spune f─âr─â nici o exagerare c─â era ├«n ruine. Bombardamentele fac victime f─âr─â discriminare ┼či adaug─â mizeria ├«ntreruperii utilit─â┼úilor ┼či transportului la cea a traiului pe cartel─â, ├«n care ├«nc─âlzirea, apa cald─â ┼či m├«ncarea s├«nt ra┼úionalizate. Alertele devin a┼ča de dese la un moment dat ├«nc├«t, din cauza oboselii, autoarea adoarme at├«t de profund ├«nc├«t pe unele nici nu le mai aude. Via┼úa devine o rulet─â a supravie┼úuirii. Prilejurile de bucurie s├«nt aproape nule, dezn─âdejdea ┼či depresia domin─â ora┼čul. ┼×i atunci, de ce oamenii continu─â s─â accepte sistemul ┼či nu caut─â s─â ├«l denun┼úe?

Pentru c─â ├«n goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â. Bun sau r─âu, criminal sau just, sistemul ├«n vigoare este singurul dup─â care, ├«n vreme de criz─â, func┼úion─âm. Somnambulici sau robotici, urm─âm ciudatele reguli ├«n care am ajuns s─â tr─âim; dac─â ne-am trezi acum, am pica fulgera┼úi de ├«n─âl┼úimea absurdului la care ne-am ridicat. Lec┼úia bombardamentelor Berlinului ar fi c─â ├«mpotrivirea, protestul ┼či revolta trebuie f─âcute din timp. Altfel, risc─âm s─â nu mai putem tr─âi dec├«t str├«mb, p├«n─â c├«nd doar bombele care rad totul ne mai pot opri din schimonoseala ajuns─â norm─â.

Ionu╚Ť Iamandi este jurnalist la Radio Rom├ónia Actualit─â╚Ťi. Cea mai recent─â carte publicat─â: De comuni╚Öti am fugit, peste comuni╚Öti am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia, Editura Vremea, 2022.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinz─âtoare ale unui rom├ón care a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali fa┼ú─â de Cluj sau Bucure┼čti. ÔÇ×M─â cost─â 10 euro pe noapteÔÇŁ
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social, dup─â cum spune chiar el. Patrik a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali comparativ cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinz─âtoare
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actri┼úa din ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť: ÔÇ×M-am ├«ndr─âgostit de Unsprezece ┼či am sim┼úit c─â vreau s─â fiu ca eaÔÇť
Actri┼úa Millie Bobby Brown spune c─â o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficial─â, c─âci ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť trateaz─â probleme reale ÔÇô spre exemplu, personajul pe care ├«l interpreteaz─â, Unsprezece, se confrunt─â cu ÔÇ×stresul posttraumatic ┼či traumele din copil─ârieÔÇť.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.