Ion D. Sîrbu: un ghem de contrarii într-un dosar cît viaţa

Publicat în Dilema Veche nr. 418 din 16-22 februarie 2012
Ion D  Sîrbu: un ghem de contrarii într un dosar cît viaţa jpeg

ÔÇ×S├«nt un iudeo-cre┼čtin de cultur─â greco-latin─â cu familie germano-francez─â, doar cu limba de predare rom├ón ortodox (...) Posed o ignoran┼ú─â multilateral nelini┼čtit─â, o prostie ├«ngereasc─â, o limpiditate stoic─â ┼či o ambi┼úie de m─âgar ce se crede Apuleius (...) S├«nt un simplu c─ârturar martor al unei felii tragice de istorie: am fost proletar, am f─âcut trei ani r─âzboiul, m-am ridicat p├«n─â la doctorat ┼či o conferin┼ú─â universitar─â ┼či am cobor├«t ├«n bolgiile iadului pe care le numesc: pu┼čc─ârie, min─â, teatru, Craiova (...) Tr─âiesc ca un marginal marginalizat, nu mai ┼čtiu precis ce g├«nduri ┼či inten┼úii a avut bunul Dumnezeu oferindu-mi via┼úa ce am avut-o. La ora asta ├«mi dau seama c─â nu tr─âiesc la cap─âtul Europei, ci la sf├«r┼čitul ei, nu s├«nt un atlet al lucidit─â┼úii, ci un ratat al ei (...) Nu ┼čtiu cine s├«nt, ├«n ce cred, pentru cine scriu, nu mai ┼čtiu ce religie, etnie, cet─â┼úenie am. Nu ┼čtiu dac─â mai am prieteni, du┼čmani, dac─â mai am un trecut. Am crezut mult─â vreme c─â posed o plato┼č─â filozofic─â solid─â care m─â ap─âr─â de gerul totalitar ┼či de ploile musonice ale prostiei. M-am ├«n┼čelat: ├«ncep s─â nu v─âd clar, s─â am nevoie de c├«rje ca s─â stau drept...ÔÇť

├Än fa┼úa unei a┼ča tulbur─âtoare confesiuni, ai zice c─â ai deja imaginea perfect─â a con┼čtiin┼úei literare ├«n comunism! Acesta era (este) fabulosul, hachi┼úosul, bizarul, scr├«┼čnitorul, spectaculosul histrion mizantrop, ├«nnebunitorul Securit─â┼úii craiovene ┼či sup─âr─âtorul pentru toat─â lumea Ion D. S├«rbu (1919-17 decembrie 1989!). Personaj derutant ca un mixaj de pl─âci tectonice, de-o crunt─â inegalitate cu sine, greu inseriabil, asiduu provocator ┼či, de aceea, ins cople┼čitor pentru istoria noastr─â literar─â. 

Departe de-a fi fost dup─â merit digerat de critic─â, evitat sau ignorat de lumea mediatic─â ┼či, ├«n consecin┼ú─â, stupefiant de str─âin opiniei publice ÔÇô cu toate c─â a constituit deja subiectul a dou─â solide monografii (Antonio Patra┼č, Daniel Cristea-Enache) ÔÇô Ion D. S├«rbu este autorul celui mai redutabil roman de sertar al ceau┼čismului (Adio, Europa!, meschin ecranizat, din p─âcate), un substan┼úial prozator-punte (┼×oarecele B) ├«ntre blagiana Luntre a lui Caron ┼či Sertarul cu aplauze al Anei Blandiana, dar mai ales un excep┼úional diarist, cu un spectacol de personalitate epistolar─â numaidec├«t raliabil─â seriei Kog─âlniceanu-Alecsandri-Ion Ghica-Odobescu-Caragiale (I.L. ┼či Mateiu). Indubitabil, Ion D. S├«rbu are, precum Caragiale ori Kog─âlniceanu, geniul coresponden┼úei ca art─â literar─â. 

ÔÇ×Bufonul GaryÔÇť era  conferen┼úiar universitar la 28 ┼či vagonetar la 44 de ani, ├«n minele din Petrila. Om de dreapta, ca temelie genetic─â, aristocrat mental ┼či plebeian suflete┼čte, temperamental anarhist, dar finalmente elitist, cosmopolit ┼či imperial la fire, ├«ns─â aprig ÔÇ×condei de st├«ngaÔÇť, cum singur se recunoa┼čte, Ion D. S├«rbu a fost un scriitor contorsionat al socialismului, cu multiple pl─â┼úi ├«n domeniu, de la varii compromisuri propagandistice la evazionismul metaforic, parabola satiric─â ┼či revoltele exasperate, cu nobil─â, ludic─â resemnare l─âsate posterit─â┼úii. Dramaturg ├«ndatorat deopotriv─â, ei da, mitologismului blagian ┼či proletcultismului, cerchist sibian de prim─â or─â, v─ârsat apoi la Securitate, c├«nd non┼čalant, c├«nd ferm ÔÇ×pedagogicÔÇť, de ┼×tefan Aug. Doina┼č, Ion Negoi┼úescu, Nicolae Balot─â & co. Ador├«ndu-┼či tat─âl ┼či pe Lucian Blaga, aparent supus ideologic, dar ├«n esen┼ú─â noninseriabil, fire indigest─â oric─ârei oficialit─â┼úi, croit dintr-o textur─â aspr─â, de p─ânur─â agresiv─â, Ion D. S├«rbu pare c─â a fost menit anume s─â ÔÇ×stea ├«n g├«tÔÇť tuturor: prietenilor de tinere┼úe, rudelor, tovar─â┼čilor de drum, partidului, breslei scriitorice┼čti, lumii teatrale... Dar mai ales Securit─â┼úii. 

Arestat ├«n 1957, condamnat la un an, la trei, la ┼čapte, cu ÔÇ×sprijinulÔÇť lui Nicolschi ┼či interogatoriile c─âpitanului Tudor Vornicu (viitoarea vedet─â din dezghe┼úul ceau┼čist al televiziunii rom├óne; ÔÇ×calm, doz├«ndu-┼či hipnotic vorbele ┼či privirea, mi-a explicat c─â, dac─â nu renun┼ú la ├«nc─âp─â┼ú├«narea mea, organele vor fi nevoite s─â-mi rup─â ┼čira spin─âriiÔÇť), trecut pe la Jilava, Gherla, Salcia, Giurgeni, pentru a fi numit ├«n 1964 secretar literar la Teatrul Na┼úional din Craiova, Ion D. S├«rbu va deveni ÔÇ×UrsuÔÇť, ÔÇ×SuruÔÇť ┼č.a. pe copertele DUI ale Securit─â┼úii, o institu┼úie care l-a h─âr┼úuit ├«n fel ┼či chip p├«n─â la moarte, dar pe care, ce-i drept, a scos-o ┼či el din min┼úi ┼či din s─ârite. Urm─ârit constant, ca ins n─âr─âva┼č, fermec─âtor de coagulant ┼či, deci, poten┼úial focar de nesupunere, ini┼úiative riscante ┼či r─âzmeri┼ú─â, e c├«nd ┼čicanat, flatat sau amenin┼úat, c├«nd l─âsat s─â publice, fie fr─âgezit cu promisiuni, fie insularizat ┼či ├«mp├«nzit de turn─âtori, ba momit cu pa┼čaport, viz─â ┼či plecare-n RFG (de unde ÔÇ×m-am ├«ntors, ca s─â mor cu regimul de g├«tÔÇť), ba ┼čantajat ├«ntru ÔÇ×influen┼úare pozitiv─âÔÇť ┼či colaborare. Degeaba, ├«n ciuda tuturor mi┼čc─ârilor de menuet ┼či-a aparen┼úelor de ├«mbl├«nzire, omul prea era incontrolabil, prea slobod la gur─â, insurgent, amfitrionic ┼či contaminant, pe scurt: ÔÇ×nebun de legatÔÇť, ├«n limbajul urm─âritorilor, pentru a se cumin┼úi ┼či ├«nregimenta vreodat─â. Din 1957 p├«n─â ├«n 1989, dosarele lui con┼úin aproape ┼čaizeci de ofi┼úeri, de la Nicolschi, Enoiu, Ple┼či┼ú─â, Spr├óncenatu, Brestoiu ┼či Gheorghe Marin, la Victor Achim, Ilie Merce ┼či Olimpian Ungherea, cu o armat─â ├«ntreag─â de turn─âtori, ├«n care cel c├«t de c├«t familiarizat cu epoca ┼či contextele de atunci poate recunoa┼čte lesne dramaturgi, regizori, gazetari (de la revista Ramuri), directori de teatre, poe┼úi activi┼čti, nume actuale din SRI, SIE ┼č.a. Episodul Richard Eyre din 1973 ┼či grevele minere┼čti din Valea Jiului 1977 presupun ├«nc─â niscai cercet─âri minu┼úioase...

Toate meandrele acestei existen┼úe ca urm─ârire informativ─â s├«nt prezentate ┼či analizate cu sagacitate ┼či, totodat─â, sensibilitate, cu for┼ú─â de sintez─â, pl─âcere a nuan┼úelor ┼či precizie a detaliilor, de Clara Mare┼č, 35 de ani, cercet─âtor la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ┼či Memoria Exilului Rom├ónesc, autoarea Dic┼úionarului penitenciarelor din Rom├ónia comunist─â, 1945-1967, a dic┼úionarului Membrilor CC al PCR ┼či editor al volumului Nicu Steinhardt ├«n arhivele Securit─â┼úii. Cartea sa, Zidul de sticl─â. Ion D. S├«rbu ├«n arhivele Securit─â┼úii, editat─â recent la Curtea Veche, a constituit subiectul unei dezbateri la Institutul Cultural Rom├ón, mar┼úi 31 ianuarie crt., unde am participat al─âturi de autoare, de Daniel Cristea-Enache, Angelo Mitchievici ┼či Ion Barbu (cel care, ├«ntre alte ispr─âvi ale artistului care este, s-a ├«ns─ârcinat cu soarta postum─â a lui Gary S├«rbu ├«n amarnicul peisaj al Petrilei natale).

┼×ti┼úi care ar fi cea mai frumoas─â r─âzbunare a lui Gary S├«rbu ├«n posteritate? Nu s─â-i fie neap─ârat dezv─âlui┼úi turn─âtorii (de┼či...), ci s─â fie editat cuprinz─âtor, citit cu empatie, ├«n┼úeles, cau┼úionat, iertat pe alocuri, admirat, recuperat ┼či revalorizat. Omul care, ├«n plin ceau┼čism, nutrea nostalgia pu┼čc─âriei (ÔÇ×cea mai fericit─â perioad─â a vie┼úii mele... Adev─ârul e c─â cei mai frumo┼či ani ai vie┼úii mele i-am tr─âit ├«n pu┼čc─ârie. Cei mai nobili prieteni, cea mai mare luciditate aveam acolo...ÔÇť), are dreptul s─â-┼či reclame o posteritate pe m─âsur─â. Or, Clara Mare┼č ne-a anun┼úat c─â-n 2012 Eugen Simion are de g├«nd s─â-l includ─â pe Gary S├«rbu ├«n seria ÔÇ×PleiadelorÔÇť sale academice.

Dac─â-i a┼ča, atunci, chiar dac─â nu por┼úi p─âl─ârie, tot ├«┼úi vine s─â exclami chapeau bas... 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.