Ion D. Sîrbu: un ghem de contrarii într-un dosar cît viaţa

Publicat în Dilema Veche nr. 418 din 16-22 februarie 2012
Ion D  Sîrbu: un ghem de contrarii într un dosar cît viaţa jpeg

ÔÇ×S├«nt un iudeo-cre┼čtin de cultur─â greco-latin─â cu familie germano-francez─â, doar cu limba de predare rom├ón ortodox (...) Posed o ignoran┼ú─â multilateral nelini┼čtit─â, o prostie ├«ngereasc─â, o limpiditate stoic─â ┼či o ambi┼úie de m─âgar ce se crede Apuleius (...) S├«nt un simplu c─ârturar martor al unei felii tragice de istorie: am fost proletar, am f─âcut trei ani r─âzboiul, m-am ridicat p├«n─â la doctorat ┼či o conferin┼ú─â universitar─â ┼či am cobor├«t ├«n bolgiile iadului pe care le numesc: pu┼čc─ârie, min─â, teatru, Craiova (...) Tr─âiesc ca un marginal marginalizat, nu mai ┼čtiu precis ce g├«nduri ┼či inten┼úii a avut bunul Dumnezeu oferindu-mi via┼úa ce am avut-o. La ora asta ├«mi dau seama c─â nu tr─âiesc la cap─âtul Europei, ci la sf├«r┼čitul ei, nu s├«nt un atlet al lucidit─â┼úii, ci un ratat al ei (...) Nu ┼čtiu cine s├«nt, ├«n ce cred, pentru cine scriu, nu mai ┼čtiu ce religie, etnie, cet─â┼úenie am. Nu ┼čtiu dac─â mai am prieteni, du┼čmani, dac─â mai am un trecut. Am crezut mult─â vreme c─â posed o plato┼č─â filozofic─â solid─â care m─â ap─âr─â de gerul totalitar ┼či de ploile musonice ale prostiei. M-am ├«n┼čelat: ├«ncep s─â nu v─âd clar, s─â am nevoie de c├«rje ca s─â stau drept...ÔÇť

├Än fa┼úa unei a┼ča tulbur─âtoare confesiuni, ai zice c─â ai deja imaginea perfect─â a con┼čtiin┼úei literare ├«n comunism! Acesta era (este) fabulosul, hachi┼úosul, bizarul, scr├«┼čnitorul, spectaculosul histrion mizantrop, ├«nnebunitorul Securit─â┼úii craiovene ┼či sup─âr─âtorul pentru toat─â lumea Ion D. S├«rbu (1919-17 decembrie 1989!). Personaj derutant ca un mixaj de pl─âci tectonice, de-o crunt─â inegalitate cu sine, greu inseriabil, asiduu provocator ┼či, de aceea, ins cople┼čitor pentru istoria noastr─â literar─â. 

Departe de-a fi fost dup─â merit digerat de critic─â, evitat sau ignorat de lumea mediatic─â ┼či, ├«n consecin┼ú─â, stupefiant de str─âin opiniei publice ÔÇô cu toate c─â a constituit deja subiectul a dou─â solide monografii (Antonio Patra┼č, Daniel Cristea-Enache) ÔÇô Ion D. S├«rbu este autorul celui mai redutabil roman de sertar al ceau┼čismului (Adio, Europa!, meschin ecranizat, din p─âcate), un substan┼úial prozator-punte (┼×oarecele B) ├«ntre blagiana Luntre a lui Caron ┼či Sertarul cu aplauze al Anei Blandiana, dar mai ales un excep┼úional diarist, cu un spectacol de personalitate epistolar─â numaidec├«t raliabil─â seriei Kog─âlniceanu-Alecsandri-Ion Ghica-Odobescu-Caragiale (I.L. ┼či Mateiu). Indubitabil, Ion D. S├«rbu are, precum Caragiale ori Kog─âlniceanu, geniul coresponden┼úei ca art─â literar─â. 

ÔÇ×Bufonul GaryÔÇť era  conferen┼úiar universitar la 28 ┼či vagonetar la 44 de ani, ├«n minele din Petrila. Om de dreapta, ca temelie genetic─â, aristocrat mental ┼či plebeian suflete┼čte, temperamental anarhist, dar finalmente elitist, cosmopolit ┼či imperial la fire, ├«ns─â aprig ÔÇ×condei de st├«ngaÔÇť, cum singur se recunoa┼čte, Ion D. S├«rbu a fost un scriitor contorsionat al socialismului, cu multiple pl─â┼úi ├«n domeniu, de la varii compromisuri propagandistice la evazionismul metaforic, parabola satiric─â ┼či revoltele exasperate, cu nobil─â, ludic─â resemnare l─âsate posterit─â┼úii. Dramaturg ├«ndatorat deopotriv─â, ei da, mitologismului blagian ┼či proletcultismului, cerchist sibian de prim─â or─â, v─ârsat apoi la Securitate, c├«nd non┼čalant, c├«nd ferm ÔÇ×pedagogicÔÇť, de ┼×tefan Aug. Doina┼č, Ion Negoi┼úescu, Nicolae Balot─â & co. Ador├«ndu-┼či tat─âl ┼či pe Lucian Blaga, aparent supus ideologic, dar ├«n esen┼ú─â noninseriabil, fire indigest─â oric─ârei oficialit─â┼úi, croit dintr-o textur─â aspr─â, de p─ânur─â agresiv─â, Ion D. S├«rbu pare c─â a fost menit anume s─â ÔÇ×stea ├«n g├«tÔÇť tuturor: prietenilor de tinere┼úe, rudelor, tovar─â┼čilor de drum, partidului, breslei scriitorice┼čti, lumii teatrale... Dar mai ales Securit─â┼úii. 

Arestat ├«n 1957, condamnat la un an, la trei, la ┼čapte, cu ÔÇ×sprijinulÔÇť lui Nicolschi ┼či interogatoriile c─âpitanului Tudor Vornicu (viitoarea vedet─â din dezghe┼úul ceau┼čist al televiziunii rom├óne; ÔÇ×calm, doz├«ndu-┼či hipnotic vorbele ┼či privirea, mi-a explicat c─â, dac─â nu renun┼ú la ├«nc─âp─â┼ú├«narea mea, organele vor fi nevoite s─â-mi rup─â ┼čira spin─âriiÔÇť), trecut pe la Jilava, Gherla, Salcia, Giurgeni, pentru a fi numit ├«n 1964 secretar literar la Teatrul Na┼úional din Craiova, Ion D. S├«rbu va deveni ÔÇ×UrsuÔÇť, ÔÇ×SuruÔÇť ┼č.a. pe copertele DUI ale Securit─â┼úii, o institu┼úie care l-a h─âr┼úuit ├«n fel ┼či chip p├«n─â la moarte, dar pe care, ce-i drept, a scos-o ┼či el din min┼úi ┼či din s─ârite. Urm─ârit constant, ca ins n─âr─âva┼č, fermec─âtor de coagulant ┼či, deci, poten┼úial focar de nesupunere, ini┼úiative riscante ┼či r─âzmeri┼ú─â, e c├«nd ┼čicanat, flatat sau amenin┼úat, c├«nd l─âsat s─â publice, fie fr─âgezit cu promisiuni, fie insularizat ┼či ├«mp├«nzit de turn─âtori, ba momit cu pa┼čaport, viz─â ┼či plecare-n RFG (de unde ÔÇ×m-am ├«ntors, ca s─â mor cu regimul de g├«tÔÇť), ba ┼čantajat ├«ntru ÔÇ×influen┼úare pozitiv─âÔÇť ┼či colaborare. Degeaba, ├«n ciuda tuturor mi┼čc─ârilor de menuet ┼či-a aparen┼úelor de ├«mbl├«nzire, omul prea era incontrolabil, prea slobod la gur─â, insurgent, amfitrionic ┼či contaminant, pe scurt: ÔÇ×nebun de legatÔÇť, ├«n limbajul urm─âritorilor, pentru a se cumin┼úi ┼či ├«nregimenta vreodat─â. Din 1957 p├«n─â ├«n 1989, dosarele lui con┼úin aproape ┼čaizeci de ofi┼úeri, de la Nicolschi, Enoiu, Ple┼či┼ú─â, Spr├óncenatu, Brestoiu ┼či Gheorghe Marin, la Victor Achim, Ilie Merce ┼či Olimpian Ungherea, cu o armat─â ├«ntreag─â de turn─âtori, ├«n care cel c├«t de c├«t familiarizat cu epoca ┼či contextele de atunci poate recunoa┼čte lesne dramaturgi, regizori, gazetari (de la revista Ramuri), directori de teatre, poe┼úi activi┼čti, nume actuale din SRI, SIE ┼č.a. Episodul Richard Eyre din 1973 ┼či grevele minere┼čti din Valea Jiului 1977 presupun ├«nc─â niscai cercet─âri minu┼úioase...

Toate meandrele acestei existen┼úe ca urm─ârire informativ─â s├«nt prezentate ┼či analizate cu sagacitate ┼či, totodat─â, sensibilitate, cu for┼ú─â de sintez─â, pl─âcere a nuan┼úelor ┼či precizie a detaliilor, de Clara Mare┼č, 35 de ani, cercet─âtor la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ┼či Memoria Exilului Rom├ónesc, autoarea Dic┼úionarului penitenciarelor din Rom├ónia comunist─â, 1945-1967, a dic┼úionarului Membrilor CC al PCR ┼či editor al volumului Nicu Steinhardt ├«n arhivele Securit─â┼úii. Cartea sa, Zidul de sticl─â. Ion D. S├«rbu ├«n arhivele Securit─â┼úii, editat─â recent la Curtea Veche, a constituit subiectul unei dezbateri la Institutul Cultural Rom├ón, mar┼úi 31 ianuarie crt., unde am participat al─âturi de autoare, de Daniel Cristea-Enache, Angelo Mitchievici ┼či Ion Barbu (cel care, ├«ntre alte ispr─âvi ale artistului care este, s-a ├«ns─ârcinat cu soarta postum─â a lui Gary S├«rbu ├«n amarnicul peisaj al Petrilei natale).

┼×ti┼úi care ar fi cea mai frumoas─â r─âzbunare a lui Gary S├«rbu ├«n posteritate? Nu s─â-i fie neap─ârat dezv─âlui┼úi turn─âtorii (de┼či...), ci s─â fie editat cuprinz─âtor, citit cu empatie, ├«n┼úeles, cau┼úionat, iertat pe alocuri, admirat, recuperat ┼či revalorizat. Omul care, ├«n plin ceau┼čism, nutrea nostalgia pu┼čc─âriei (ÔÇ×cea mai fericit─â perioad─â a vie┼úii mele... Adev─ârul e c─â cei mai frumo┼či ani ai vie┼úii mele i-am tr─âit ├«n pu┼čc─ârie. Cei mai nobili prieteni, cea mai mare luciditate aveam acolo...ÔÇť), are dreptul s─â-┼či reclame o posteritate pe m─âsur─â. Or, Clara Mare┼č ne-a anun┼úat c─â-n 2012 Eugen Simion are de g├«nd s─â-l includ─â pe Gary S├«rbu ├«n seria ÔÇ×PleiadelorÔÇť sale academice.

Dac─â-i a┼ča, atunci, chiar dac─â nu por┼úi p─âl─ârie, tot ├«┼úi vine s─â exclami chapeau bas... 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.