Înapoi la cărți

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 28 mai - 3 iunie 2020
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg

Piața de carte n-a mai trecut printr-o asemenea criză din anul 2009, cînd a avut nevoie de un deceniu pentru a-și reveni la nivelul inițial. S-au închis librăriile, comerțul de carte a funcționat doar online și, oricum, foarte mult redus, s-au suspendat festivalurile literare, editurile și-au încetinit, mai mult sau mai puțin, ritmul publicării de noi titluri ori și-au amînat planurile editoriale și au încercat să speculeze momentul publicînd cărți despre COVID-19, pandemie și izolare (Corint, Polirom, Nemira), s-au concentrat pe ofertele online și pe diverse strategii de promovare (cluburi de lectură și lansări online, scriitori publicați de Humanitas au semnat din izolare exemplare din noile lor cărți) și, în general, au încercat să reducă efectele dezastrului.

Asta pentru că, după ce librăriile s-au închis, piața de carte s-a prăbușit cu 70% și mai puțin de 10% din cei care cumpărau cărți din librării au migrat către online. Altfel spus, românii n-au „pus preț” pe cărți în perioada de carantină, cu atît mai mult cu cît, așa cum a comentat Radu Gârmacea pe Facebook (taman de Ziua internațională a cărții și a drepturilor de autor), românii au o percepție nejustificată legată de prețul lor: „6-7 euro costă în medie o carte scoasă de o editură bună din România. Cam cît o sticlă de vin franțuzesc acceptabil sau de vin românesc prost. Cît 12 doze de bere ieftină. Cît jumătate de agendă de birou, cît un kil de carne de vită de gătit. Percepția generală este că la noi cartea e scumpă”.

Între timp, cea mai mare parte dintre librării s-a deschis, dar în Italia acest lucru s-a întîmplat mult mai devreme, ministrul Culturii afirmînd că, laolaltă cu supermarket-urile, librăriile asigură desfacerea de „bunuri esențiale” (la noi, Cărturești a trebuit să se partenerieze cu Mega Image pentru a vinde fizic în timpul pandemiei). E greu de estimat însă cît va dura revenirea și pînă la ce nivel, dată fiind scăderea majoră a pieței. „Această criză e total diferită de cea din 2009. Ea s-a instalat brusc și aproape nimeni nu a avut timp de ajustare din mers, nici a personalului, nici a cheltuielilor. Revenirea din această criză se anunță aproape imposibilă pentru editurile mici, tocmai cele care dădeau sarea și piperul pieței de carte. Sînt doar cîteva edituri mari care mai mișcă în perioada asta. Celelalte ori au închis, ori se pregătesc să o facă. Cam la fel e situația și în cazul titlurilor noi: cele mai multe au fost suspendate sau vor fi cît de curînd. Mai ales că nici Bookfest, care era programat în perioada 27-31 mai, nu se mai face, deci nu mai există o presiune din piață să vii cu titluri noi pînă la o dată anume”, declara în urmă cu cîteva săptămîni Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor (AER), pentru Profit.ro.

Cum am scris și cu alte ocazii, cartea, lectura, literatura nu au prestigiu la noi (și) din cauza dezastrului din sistemul de învățămînt care, de treizeci de ani, nu reușește să-și îndeplinească principala menire, aceea de a-i apropia pe elevi de una dintre activitățile esențiale în viață: cititul. O spune recent, în stilul său, și Florin Iaru pe platforma de educație Scoala9.ro: „Pentru cine nu știe, cu rare excepții, manualele de limba și literatura română sînt, vorba lui Creangă, cumplit meșteșug de tîmpenie. Ce au putut aduna între paginile lor autorii e o poveste de pe tărîmul celălalt. Adică texte ce nu pot fi citite fără să ți se rupă fălcile de la căscat, fără dicționar de termeni arhaici sau fără batistuțe pline cu mucii sentimentelor nobile, texte care nu ar fi primite, azi, nici la poșta redacției, nici pe un blog cu floricele, albinuțe și păsărele, texte care nu interesează pe nimeni, de parcă ar fi scrise în persana veche. Pe scurt, manualele de română sînt cel mai mare dușman al cititului. Și ăsta e secretul faptului că, în România, doar cel mult 1% din populație cumpără cărți ca să (țineți-vă bine) citească. Însă ipocrizia salvează România. De la miniștri pînă la educatori și părinți, toată lumea se usucă de dorul și jalea cititului. Dar, după ce îi asculți vorbind (tot de la ministru pînă la ultima roată de la căruță), te prinzi repede că nici ei nu au prea citit la viața lor. Și uite ce mîndri stau în șaua funcției!”.

„Ce e de făcut?”, se întreabă Florin Iaru și tot el răspunde încurcat: „Cinstit să fiu, nu știu. Fiecare părinte își va rezolva problema cum îl vor duce capul și inspirația. Ori ascunde tableta, ori promite marea cu sarea, ori alternează biciul cu zăhărelul. Nu există rețete, pentru că puștii sînt organizați în rețele elastice și tiranice. Firește, un program național de trezire a interesului pentru lectură și recompensarea cititului ar fi binevenit. Concursuri, caravane, festivaluri (cum e cel de la Iași, în care recordul de participare e bătut de elevi), întîlniri cu scriitori vii și hazlii, ecranizări, premii… Și toate astea întinse pe douăzeci de ani, pînă se creează obișnuința, pînă devine tradiție. Da’ cine s-o facă? Întreb asta de treizeci de ani și aflu, cam la patru ani o dată, că, dacă vine cine trebuie la putere, se rezolvă și asta”.

Între timp, Ioana Nicolaie a cîștigat Premiul Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi“ pentru romanul de anul trecut Cartea Reghinei (Humanitas) și, odată cu revenirea în print și într-un nou format a revistei noastre, ne reluăm, în această pagină, seria de recenzii de carte, împreună cu cea mai bună echipă de cronicari literari de pe piață: Cosmin Ciotloș, Doris Mironescu și Bogdan-Alexandru Stănescu, cărora le mulțumesc aici pentru perseverență și pentru încrederea în carte ca bun esențial.

Afis 14 dec Sala Radio jpg
Violonistul francez DAVID GRIMAL, invitat special la Sala Radio
Concertul va fi dedicat în exclusivitate muzicii unuia dintre mari compozitori germani: FELIX MENDELSSOHN, considerat un geniu al muzicii sec. XIX, așa cum fusese Mozart un secol mai devreme.
974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.