În căutarea sursei "Garbis"

Publicat în Dilema Veche nr. 428 din 26 aprilie - 2 mai 2012
În căutarea sursei "Garbis" jpeg

S─â tot fie vreo zece ani de c├«nd, ori de c├«te ori o v─âd pe Ioana Diaconescu, o bat la cap s─â-┼či str├«ng─â ├«n volum articolele despre scriitorimea rom├ón─â, Securitate, pu┼čc─ârie, domiciliu for┼úat ┼č.a.m.d., publicate ├«n Rom├ónia literar─â. Sincer s─â fiu, mi-era tare team─â c─â, dup─â anii ÔÇÖ90, care ne-au torpilat cu memorialistica unor Ion Ioanid, Adriana Georgescu, Nicolae Steinhardt, Alice Voinescu, Ion Gavril─â-Ogoranu, Petre Pandrea, c├«nd ne-am familiarizat cu reeduc─ârile de la Pite┼čti ┼či Aiud, cu Sighetul, Jilava, Malmaison-ul, Gherla, Salcia, Periprava, cu alde Nicolschi, ┼óurcanu, Bogdanovici, Ciolpan, Maromete, Cr─âciun, Pantiu┼ča, Goiciu, Enoiu, Ple┼či┼ú─â, dar ┼či cu istoricul grupurilor de rezisten┼ú─â din F─âg─âra┼č, Banat, Bucovina, Dobrogea, Arge┼č, dup─â zecile de volume de memorialistic─â editate la AFDPR, culegerile de documente publicate ├«n ultimii ani sub egida CNSAS, INMER, IICCMER, la Polirom, Curtea Veche, Funda┼úia Academia Civic─â ┼č.a., seriile de studii coordonate de Marius Oprea, Vladimir Tism─âneanu, Silviu Petcu ┼č.a., sau realizate prin extraordinara os├«rdie a unor cercet─âtori ca Dora Mezdrea, Clara Mare┼č ┼či, slav─â Domnului, ├«nc─â mul┼úi al┼úi tineri de acela┼či redutabil calibru ÔÇô dup─â sutele de titluri de acest gen, deci, o nou─â carte dedicat─â Scriitorilor ├«n arhiva C.N.S.A.S. n-ar mai fi avut cine ┼čtie ce for┼ú─â de impact.

M─â bucur c─â m-am ├«n┼čelat. Oric├«t de multe culegeri documentare ┼či sinteze am avea, s├«ntem (├«nc─â) departe de senza┼úia de sa┼úietate ┼či dezabuzare de care se pl├«nge adeseori junimea german─â, rus─â, israelian─â, polonez─â etc., c├«nd vine vorba de reexaminarea trecutului. Cartea Ioanei Diaconescu, subintitulat─â ÔÇ×Intelectuali urm─âri┼úi informativ, aresta┼úi, condamna┼úi, uci┼či ├«n deten┼úie 1946-1989ÔÇť ÔÇô ┼či care-i cuprinde, ├«n ordinea sumarului, pe Lucian Blaga, Constant Tonegaru, Vladimir Streinu, V. Voiculescu, Dinu Pillat, N. Steinhardt, Sandu Tudor, Alexandru Marcu, Mircea Vulc─ânescu, Ion Petrovici, Petre ┼óu┼úea, Petre Pandrea, Ernest Bernea, Nicolae Carandino, ┼×tefan Baciu, Mircea Eliade, Emil Cioran, A.E. Baconsky, Marin Preda, Alexandru Ivasiuc, Dan De┼čliu ÔÇô ne ofer─â alternativ tot at├«tea prilejuri de furie, sentimentalism ┼či resemnare, de stupefac┼úie, comp─âtimire, r─âzbunare ┼či neputin┼ú─â.

A┼č fi zis c─â, dup─â toate cele publicate de Dorli Blaga din DUI-ul alor s─âi, nimic nu te mai poate ┼čoca ├«n existen┼úa bietului ÔÇ×LuluÔÇť turnat constant de (├«ntre al┼úii) Pavel Apostol. Ei bine, aici avem un Raport al Direc┼úiei Regionale Cluj a MAI din 4 Mai 1959, unde se d─â ca sarcin─â plantarea de valut─â ├«n casa perchezi┼úionatului, acolo unde agen┼úii descoper─â numaidec├«t, cu uluitor calm notat meseria┼č (!), un ÔÇ×caiet cu 20 de poezii cu caracter idealist, metafizic, scrise cu o alegorie poetic─â fin─â ┼či cu o semnifica┼úie extrem de voalat─â ┼či de subtil─â. Stilul este vibrant, rima ├«n hexametru ┼či p─âtruns─â de profunde note de pesimism...ÔÇť S─â vezi ┼či s─â nu crezi lectur─â fin─â la perchezi┼úie!

Jos p─âl─âria pentru Vladimir Streinu, un om pe care nu l-am crezut niciodat─â ├«ndeajuns de tare pentru a rezista presiunilor nenorocitei Institu┼úii. Referatul Securit─â┼úii din 18 dec. 1962 noteaz─â cu blazare: ÔÇ×Inten┼úionam ini┼úial s─â-l folosim pentru influen┼úarea pozitiv─â a numitului ┼×erban Cioculescu, dar judec├«nd dup─â pozi┼úia pe care el a adoptat-o, consider─âm c─â acesta nu merit─â ├«ncrederea pe care noi i-am acordat-oÔÇť.

ÔÇ×Ape vor seca ├«n albieÔÇť ┼či nimeni nu va putea m─âsura vreodat─â la adev─ârata-i m─âsur─â sacrificiul dumnezeiescului ÔÇ×Voiculescu C. VasileÔÇť ├«n catacombele literaturii rom├óne. Singur el, poetul ├«ngerilor ┼či al shakespearienelor poeme ├«nchipuite, ┼úine m├«ntuitor pe aripile unui sacrificiu de sine, total nemeritat de netrebnicia oportunismului valah, sute de destine literare alterate de la┼čitate, egoism, tr─âdare. ├Än 1959, la 75 de ani, V. Voiculescu e declarat, cu criminal─â senin─âtate, ca av├«nd severe ÔÇ×antecedente personaleÔÇť (febr─â tifoid─â, tifos exantematic, febr─â recurent─â, hepatit─â epidemic─â, TBC pulmonar st├«ng, sindrom cardio-vascular, colit─â cronic─â de fermenta┼úie, cistit─â cronic─â, apendicit─â cronic─â), 57 kg la 1,65 ├«n─âl┼úime, fiind declarat ÔÇ×inapt de munc─âÔÇť. O recomandare care nu l-a scutit nicidecum de-o moarte unic─â ├«n panteonul nefericirii noastre literare. Una pe care, ca noble┼úe amu┼úitoare, n-o merit─âm nici c├«t negru sub unghie.

Pereche ├«ntru jertf─â ├«i fusese Mircea Vulc─ânescu, alt caz care ne va arde pe veci nimicnicia ┼či remu┼čc─ârile. ÔÇ×Tensiunea 17,2 cu 10, sl─âbire progresiv─â ÔÇô a pierdut 40 de kg, stare de debilitate extrem─â, tremur─âturi ale degetelor, exolftalmie, tahicardie ÔÇô puls 90 ├«n repaos. Necesit─â examen metabolism bazal, regim adecvatÔÇť. Nota┼úii rezumative din iunie 1947. ├Än iunie 1951: ÔÇ×la adresa din 25 aprilie 1951, cu onoare va aducem la cuno┼čtin┼ú─â c─â aviz─âm nefavorabil asupra transferului ┼či intern─ârii ├«n Spitalul Penitenciarului V─âc─âre┼čti a de┼úinutului Vulc─ânescu Mircea AurelÔÇť. Care avea s─â moar─â ├«n octombrie 1952!

Dac─â am a-i repro┼ča ceva Ioanei Diaconescu este t─âcerea pe care ├«n┼úelege s-o p─âstreze ÔÇô din discre┼úie? de ru┼čine ┼či stupoare fa┼ú─â de anvergura turn─âtorilor? de teama proceselor de calomnie? din compasiune fa┼ú─â de vinova┼úi? ÔÇô atunci c├«nd dosarele ├«i etaleaz─â surse lesne recognoscibile. Ne spune la p. 178 c─â ├«n dosarul Mircea Eliade ÔÇ×s├«nt trimi┼či peste hotare, ca informatori ai Securit─â┼úii, profesori universitari (sub pretextul burselor de studiu), ziari┼čti de prestigiu de la ziarele centrale ÔÇô organe ale P.C.R. ÔÇô sau editori rom├óni faimo┼čiÔÇť. Pas cu pas, tu, neofit, reu┼če┼čti s─â-l identifici f─âr─â ezitare, sub masca informatorului ÔÇ×AntonÔÇť, pe Aurel Martin (p. 181), s─â-i presupui pe Adrian P─âunescu sau Gheorghe Bulg─âr, ori s─â te g├«nde┼čti uluit la posibilitatea ca ├«nsu┼či Ioan Petru Culianu... Dup─â cum ÔÇ×TomescuÔÇť (ÔÇ×a efectuat ├«ntre 20 decembrie ┼či 23 iulie 1971 un curs de specializare la Institutul Deutsches Volksliederarchiv din FreiburgÔÇť) ar trebui s─â fie lesne decriptabil (dar cine s-o fac─â?). Nu altfel este cazul raportorului de la p. 180 : ÔÇ×├Äntre 1.X.1972 ┼či 30.VI.1973, pe baza acordului de schimburi ┼čtiin┼úifice ├«ntre Rom├ónia ┼či SUA, am func┼úionat ca profesor invitat la University of Chicago, Departamentul de lingvistic─â...ÔÇť Cum s─â nu fie identificabil?

Lucrul cel mai incitant exhibat de cercetarea Ioanei Diaconescu, ├«n cazul Mircea Eliade, este conflictul, c├«nd latent, presupus, c├«nd vizibil, dac─â nu chiar exploziv, dintre consilierii profesioni┼čti ai Securit─â┼úii (gen Virgil C├óndea, Marian Popa, Dan Zamfirescu) ÔÇô pragmatici, flexibili, iute adaptabili, subtili strategic ÔÇô ┼či rugin─âria principialismului doctrinar de partid, ├«ncremenit r─âzbun─âtor ├«n interbelic, din stirpea lui Miron Constantinescu, Gogu R─âdulescu, Ion Popescu-Pu┼úuri & comp. ÔÇ×├Än mod categoric ÔÇô observ─â Ioana Diaconescu ÔÇô avem de-a face cu o disensiune ├«ntre organele Securit─â┼úii, care s├«nt pentru publicarea lui Mircea Eliade ├«n Rom├ónia, ┼či cenzorii din Comisia Ideologic─â a partidului. Se dovede┼čte ┼či ├«n acest caz subordonarea ne├«ndoielnic─â a Securit─â┼úii fa┼ú─â de ideologia partidului unic ┼či fa┼ú─â de organele acestuia.ÔÇť

Oare chiar s─â nu reu┼čeasc─â nimeni decriptarea surselor Velerin, Br─âtescu, Tedy, Vlad, Marinescu ┼či Garbis grupate-n jurul cazului ÔÇ×Mare┼čÔÇť (Eliade)? (p. 193 ┼č.u.). Barem Garbis ap─ârea (cu y) deopotriv─â ├«n DUI-ul meu din anii ÔÇÖ70, dar ┼či la Dorin Tudoran ┼či N.C. Munteanu. C├«nd mi-am citit dosarul, am crezut c─â-l identific ├«n Artur Silvestri (Gabriel T├órn─âcop), omul care-mi d─âduse de azi pe m├«ine o carte despre misticii spanioli, pe care-o copiasem ├«ntr-o noapte, act ce constituia, ├«n opinia lui ÔÇ×GarbysÔÇť, o clar─â dovad─â de misticism reprobabil, periculos, antistatal. Or, v─âd acum c─â-n toamna lui 1980, acela┼či Garbis trebuia instruit, ├«n cadrul ÔÇ×procesului de influen┼úare pozitiv─âÔÇť a lui Eliade, s─â-l determine pe acesta ÔÇ×s─â publice materiale favorabile ┼ú─ârii ├«n ziare ┼či reviste de prestigiu ale emigra┼úiei loialeÔÇť. S─â fi fost Artur Silvestri-T├órn─âcop ├«n atari rela┼úii epistolare cu Mircea Eliade?!? M─â cam ├«ndoiesc.

O distins─â traduc─âtoare, hispanist─â, care a lucrat ├«n diploma┼úie ┼či sus┼úine c─â l-ar fi g─âbjit pe Garbis, n-a vrut s─â-mi spun─â dec├«t c─â este vorba ÔÇ×de un profesor de la Filologie la care ┼úine┼úi ┼či dumneavoastr─âÔÇť.

Na belea.

Oricum, meciul continu─â. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Foto: Vasile Voiculescu

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.