În căutarea sursei "Garbis"

Publicat în Dilema Veche nr. 428 din 26 aprilie - 2 mai 2012
În căutarea sursei "Garbis" jpeg

S─â tot fie vreo zece ani de c├«nd, ori de c├«te ori o v─âd pe Ioana Diaconescu, o bat la cap s─â-┼či str├«ng─â ├«n volum articolele despre scriitorimea rom├ón─â, Securitate, pu┼čc─ârie, domiciliu for┼úat ┼č.a.m.d., publicate ├«n Rom├ónia literar─â. Sincer s─â fiu, mi-era tare team─â c─â, dup─â anii ÔÇÖ90, care ne-au torpilat cu memorialistica unor Ion Ioanid, Adriana Georgescu, Nicolae Steinhardt, Alice Voinescu, Ion Gavril─â-Ogoranu, Petre Pandrea, c├«nd ne-am familiarizat cu reeduc─ârile de la Pite┼čti ┼či Aiud, cu Sighetul, Jilava, Malmaison-ul, Gherla, Salcia, Periprava, cu alde Nicolschi, ┼óurcanu, Bogdanovici, Ciolpan, Maromete, Cr─âciun, Pantiu┼ča, Goiciu, Enoiu, Ple┼či┼ú─â, dar ┼či cu istoricul grupurilor de rezisten┼ú─â din F─âg─âra┼č, Banat, Bucovina, Dobrogea, Arge┼č, dup─â zecile de volume de memorialistic─â editate la AFDPR, culegerile de documente publicate ├«n ultimii ani sub egida CNSAS, INMER, IICCMER, la Polirom, Curtea Veche, Funda┼úia Academia Civic─â ┼č.a., seriile de studii coordonate de Marius Oprea, Vladimir Tism─âneanu, Silviu Petcu ┼č.a., sau realizate prin extraordinara os├«rdie a unor cercet─âtori ca Dora Mezdrea, Clara Mare┼č ┼či, slav─â Domnului, ├«nc─â mul┼úi al┼úi tineri de acela┼či redutabil calibru ÔÇô dup─â sutele de titluri de acest gen, deci, o nou─â carte dedicat─â Scriitorilor ├«n arhiva C.N.S.A.S. n-ar mai fi avut cine ┼čtie ce for┼ú─â de impact.

M─â bucur c─â m-am ├«n┼čelat. Oric├«t de multe culegeri documentare ┼či sinteze am avea, s├«ntem (├«nc─â) departe de senza┼úia de sa┼úietate ┼či dezabuzare de care se pl├«nge adeseori junimea german─â, rus─â, israelian─â, polonez─â etc., c├«nd vine vorba de reexaminarea trecutului. Cartea Ioanei Diaconescu, subintitulat─â ÔÇ×Intelectuali urm─âri┼úi informativ, aresta┼úi, condamna┼úi, uci┼či ├«n deten┼úie 1946-1989ÔÇť ÔÇô ┼či care-i cuprinde, ├«n ordinea sumarului, pe Lucian Blaga, Constant Tonegaru, Vladimir Streinu, V. Voiculescu, Dinu Pillat, N. Steinhardt, Sandu Tudor, Alexandru Marcu, Mircea Vulc─ânescu, Ion Petrovici, Petre ┼óu┼úea, Petre Pandrea, Ernest Bernea, Nicolae Carandino, ┼×tefan Baciu, Mircea Eliade, Emil Cioran, A.E. Baconsky, Marin Preda, Alexandru Ivasiuc, Dan De┼čliu ÔÇô ne ofer─â alternativ tot at├«tea prilejuri de furie, sentimentalism ┼či resemnare, de stupefac┼úie, comp─âtimire, r─âzbunare ┼či neputin┼ú─â.

A┼č fi zis c─â, dup─â toate cele publicate de Dorli Blaga din DUI-ul alor s─âi, nimic nu te mai poate ┼čoca ├«n existen┼úa bietului ÔÇ×LuluÔÇť turnat constant de (├«ntre al┼úii) Pavel Apostol. Ei bine, aici avem un Raport al Direc┼úiei Regionale Cluj a MAI din 4 Mai 1959, unde se d─â ca sarcin─â plantarea de valut─â ├«n casa perchezi┼úionatului, acolo unde agen┼úii descoper─â numaidec├«t, cu uluitor calm notat meseria┼č (!), un ÔÇ×caiet cu 20 de poezii cu caracter idealist, metafizic, scrise cu o alegorie poetic─â fin─â ┼či cu o semnifica┼úie extrem de voalat─â ┼či de subtil─â. Stilul este vibrant, rima ├«n hexametru ┼či p─âtruns─â de profunde note de pesimism...ÔÇť S─â vezi ┼či s─â nu crezi lectur─â fin─â la perchezi┼úie!

Jos p─âl─âria pentru Vladimir Streinu, un om pe care nu l-am crezut niciodat─â ├«ndeajuns de tare pentru a rezista presiunilor nenorocitei Institu┼úii. Referatul Securit─â┼úii din 18 dec. 1962 noteaz─â cu blazare: ÔÇ×Inten┼úionam ini┼úial s─â-l folosim pentru influen┼úarea pozitiv─â a numitului ┼×erban Cioculescu, dar judec├«nd dup─â pozi┼úia pe care el a adoptat-o, consider─âm c─â acesta nu merit─â ├«ncrederea pe care noi i-am acordat-oÔÇť.

ÔÇ×Ape vor seca ├«n albieÔÇť ┼či nimeni nu va putea m─âsura vreodat─â la adev─ârata-i m─âsur─â sacrificiul dumnezeiescului ÔÇ×Voiculescu C. VasileÔÇť ├«n catacombele literaturii rom├óne. Singur el, poetul ├«ngerilor ┼či al shakespearienelor poeme ├«nchipuite, ┼úine m├«ntuitor pe aripile unui sacrificiu de sine, total nemeritat de netrebnicia oportunismului valah, sute de destine literare alterate de la┼čitate, egoism, tr─âdare. ├Än 1959, la 75 de ani, V. Voiculescu e declarat, cu criminal─â senin─âtate, ca av├«nd severe ÔÇ×antecedente personaleÔÇť (febr─â tifoid─â, tifos exantematic, febr─â recurent─â, hepatit─â epidemic─â, TBC pulmonar st├«ng, sindrom cardio-vascular, colit─â cronic─â de fermenta┼úie, cistit─â cronic─â, apendicit─â cronic─â), 57 kg la 1,65 ├«n─âl┼úime, fiind declarat ÔÇ×inapt de munc─âÔÇť. O recomandare care nu l-a scutit nicidecum de-o moarte unic─â ├«n panteonul nefericirii noastre literare. Una pe care, ca noble┼úe amu┼úitoare, n-o merit─âm nici c├«t negru sub unghie.

Pereche ├«ntru jertf─â ├«i fusese Mircea Vulc─ânescu, alt caz care ne va arde pe veci nimicnicia ┼či remu┼čc─ârile. ÔÇ×Tensiunea 17,2 cu 10, sl─âbire progresiv─â ÔÇô a pierdut 40 de kg, stare de debilitate extrem─â, tremur─âturi ale degetelor, exolftalmie, tahicardie ÔÇô puls 90 ├«n repaos. Necesit─â examen metabolism bazal, regim adecvatÔÇť. Nota┼úii rezumative din iunie 1947. ├Än iunie 1951: ÔÇ×la adresa din 25 aprilie 1951, cu onoare va aducem la cuno┼čtin┼ú─â c─â aviz─âm nefavorabil asupra transferului ┼či intern─ârii ├«n Spitalul Penitenciarului V─âc─âre┼čti a de┼úinutului Vulc─ânescu Mircea AurelÔÇť. Care avea s─â moar─â ├«n octombrie 1952!

Dac─â am a-i repro┼ča ceva Ioanei Diaconescu este t─âcerea pe care ├«n┼úelege s-o p─âstreze ÔÇô din discre┼úie? de ru┼čine ┼či stupoare fa┼ú─â de anvergura turn─âtorilor? de teama proceselor de calomnie? din compasiune fa┼ú─â de vinova┼úi? ÔÇô atunci c├«nd dosarele ├«i etaleaz─â surse lesne recognoscibile. Ne spune la p. 178 c─â ├«n dosarul Mircea Eliade ÔÇ×s├«nt trimi┼či peste hotare, ca informatori ai Securit─â┼úii, profesori universitari (sub pretextul burselor de studiu), ziari┼čti de prestigiu de la ziarele centrale ÔÇô organe ale P.C.R. ÔÇô sau editori rom├óni faimo┼čiÔÇť. Pas cu pas, tu, neofit, reu┼če┼čti s─â-l identifici f─âr─â ezitare, sub masca informatorului ÔÇ×AntonÔÇť, pe Aurel Martin (p. 181), s─â-i presupui pe Adrian P─âunescu sau Gheorghe Bulg─âr, ori s─â te g├«nde┼čti uluit la posibilitatea ca ├«nsu┼či Ioan Petru Culianu... Dup─â cum ÔÇ×TomescuÔÇť (ÔÇ×a efectuat ├«ntre 20 decembrie ┼či 23 iulie 1971 un curs de specializare la Institutul Deutsches Volksliederarchiv din FreiburgÔÇť) ar trebui s─â fie lesne decriptabil (dar cine s-o fac─â?). Nu altfel este cazul raportorului de la p. 180 : ÔÇ×├Äntre 1.X.1972 ┼či 30.VI.1973, pe baza acordului de schimburi ┼čtiin┼úifice ├«ntre Rom├ónia ┼či SUA, am func┼úionat ca profesor invitat la University of Chicago, Departamentul de lingvistic─â...ÔÇť Cum s─â nu fie identificabil?

Lucrul cel mai incitant exhibat de cercetarea Ioanei Diaconescu, ├«n cazul Mircea Eliade, este conflictul, c├«nd latent, presupus, c├«nd vizibil, dac─â nu chiar exploziv, dintre consilierii profesioni┼čti ai Securit─â┼úii (gen Virgil C├óndea, Marian Popa, Dan Zamfirescu) ÔÇô pragmatici, flexibili, iute adaptabili, subtili strategic ÔÇô ┼či rugin─âria principialismului doctrinar de partid, ├«ncremenit r─âzbun─âtor ├«n interbelic, din stirpea lui Miron Constantinescu, Gogu R─âdulescu, Ion Popescu-Pu┼úuri & comp. ÔÇ×├Än mod categoric ÔÇô observ─â Ioana Diaconescu ÔÇô avem de-a face cu o disensiune ├«ntre organele Securit─â┼úii, care s├«nt pentru publicarea lui Mircea Eliade ├«n Rom├ónia, ┼či cenzorii din Comisia Ideologic─â a partidului. Se dovede┼čte ┼či ├«n acest caz subordonarea ne├«ndoielnic─â a Securit─â┼úii fa┼ú─â de ideologia partidului unic ┼či fa┼ú─â de organele acestuia.ÔÇť

Oare chiar s─â nu reu┼čeasc─â nimeni decriptarea surselor Velerin, Br─âtescu, Tedy, Vlad, Marinescu ┼či Garbis grupate-n jurul cazului ÔÇ×Mare┼čÔÇť (Eliade)? (p. 193 ┼č.u.). Barem Garbis ap─ârea (cu y) deopotriv─â ├«n DUI-ul meu din anii ÔÇÖ70, dar ┼či la Dorin Tudoran ┼či N.C. Munteanu. C├«nd mi-am citit dosarul, am crezut c─â-l identific ├«n Artur Silvestri (Gabriel T├órn─âcop), omul care-mi d─âduse de azi pe m├«ine o carte despre misticii spanioli, pe care-o copiasem ├«ntr-o noapte, act ce constituia, ├«n opinia lui ÔÇ×GarbysÔÇť, o clar─â dovad─â de misticism reprobabil, periculos, antistatal. Or, v─âd acum c─â-n toamna lui 1980, acela┼či Garbis trebuia instruit, ├«n cadrul ÔÇ×procesului de influen┼úare pozitiv─âÔÇť a lui Eliade, s─â-l determine pe acesta ÔÇ×s─â publice materiale favorabile ┼ú─ârii ├«n ziare ┼či reviste de prestigiu ale emigra┼úiei loialeÔÇť. S─â fi fost Artur Silvestri-T├órn─âcop ├«n atari rela┼úii epistolare cu Mircea Eliade?!? M─â cam ├«ndoiesc.

O distins─â traduc─âtoare, hispanist─â, care a lucrat ├«n diploma┼úie ┼či sus┼úine c─â l-ar fi g─âbjit pe Garbis, n-a vrut s─â-mi spun─â dec├«t c─â este vorba ÔÇ×de un profesor de la Filologie la care ┼úine┼úi ┼či dumneavoastr─âÔÇť.

Na belea.

Oricum, meciul continu─â. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Foto: Vasile Voiculescu

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.