În căutarea sursei "Garbis"

Publicat în Dilema Veche nr. 428 din 26 aprilie - 2 mai 2012
În căutarea sursei "Garbis" jpeg

Să tot fie vreo zece ani de cînd, ori de cîte ori o văd pe Ioana Diaconescu, o bat la cap să-şi strîngă în volum articolele despre scriitorimea română, Securitate, puşcărie, domiciliu forţat ş.a.m.d., publicate în România literară. Sincer să fiu, mi-era tare teamă că, după anii ’90, care ne-au torpilat cu memorialistica unor Ion Ioanid, Adriana Georgescu, Nicolae Steinhardt, Alice Voinescu, Ion Gavrilă-Ogoranu, Petre Pandrea, cînd ne-am familiarizat cu reeducările de la Piteşti şi Aiud, cu Sighetul, Jilava, Malmaison-ul, Gherla, Salcia, Periprava, cu alde Nicolschi, Ţurcanu, Bogdanovici, Ciolpan, Maromete, Crăciun, Pantiuşa, Goiciu, Enoiu, Pleşiţă, dar şi cu istoricul grupurilor de rezistenţă din Făgăraş, Banat, Bucovina, Dobrogea, Argeş, după zecile de volume de memorialistică editate la AFDPR, culegerile de documente publicate în ultimii ani sub egida CNSAS, INMER, IICCMER, la Polirom, Curtea Veche, Fundaţia Academia Civică ş.a., seriile de studii coordonate de Marius Oprea, Vladimir Tismăneanu, Silviu Petcu ş.a., sau realizate prin extraordinara osîrdie a unor cercetători ca Dora Mezdrea, Clara Mareş şi, slavă Domnului, încă mulţi alţi tineri de acelaşi redutabil calibru – după sutele de titluri de acest gen, deci, o nouă carte dedicată Scriitorilor în arhiva C.N.S.A.S. n-ar mai fi avut cine ştie ce forţă de impact.

Mă bucur că m-am înşelat. Oricît de multe culegeri documentare şi sinteze am avea, sîntem (încă) departe de senzaţia de saţietate şi dezabuzare de care se plînge adeseori junimea germană, rusă, israeliană, poloneză etc., cînd vine vorba de reexaminarea trecutului. Cartea Ioanei Diaconescu, subintitulată „Intelectuali urmăriţi informativ, arestaţi, condamnaţi, ucişi în detenţie 1946-1989“ – şi care-i cuprinde, în ordinea sumarului, pe Lucian Blaga, Constant Tonegaru, Vladimir Streinu, V. Voiculescu, Dinu Pillat, N. Steinhardt, Sandu Tudor, Alexandru Marcu, Mircea Vulcănescu, Ion Petrovici, Petre Ţuţea, Petre Pandrea, Ernest Bernea, Nicolae Carandino, Ştefan Baciu, Mircea Eliade, Emil Cioran, A.E. Baconsky, Marin Preda, Alexandru Ivasiuc, Dan Deşliu – ne oferă alternativ tot atîtea prilejuri de furie, sentimentalism şi resemnare, de stupefacţie, compătimire, răzbunare şi neputinţă.

Aş fi zis că, după toate cele publicate de Dorli Blaga din DUI-ul alor săi, nimic nu te mai poate şoca în existenţa bietului „Lulu“ turnat constant de (între alţii) Pavel Apostol. Ei bine, aici avem un Raport al Direcţiei Regionale Cluj a MAI din 4 Mai 1959, unde se dă ca sarcină plantarea de valută în casa percheziţionatului, acolo unde agenţii descoperă numaidecît, cu uluitor calm notat meseriaş (!), un „caiet cu 20 de poezii cu caracter idealist, metafizic, scrise cu o alegorie poetică fină şi cu o semnificaţie extrem de voalată şi de subtilă. Stilul este vibrant, rima în hexametru şi pătrunsă de profunde note de pesimism...“ Să vezi şi să nu crezi lectură fină la percheziţie!

Jos pălăria pentru Vladimir Streinu, un om pe care nu l-am crezut niciodată îndeajuns de tare pentru a rezista presiunilor nenorocitei Instituţii. Referatul Securităţii din 18 dec. 1962 notează cu blazare: „Intenţionam iniţial să-l folosim pentru influenţarea pozitivă a numitului Şerban Cioculescu, dar judecînd după poziţia pe care el a adoptat-o, considerăm că acesta nu merită încrederea pe care noi i-am acordat-o“.

„Ape vor seca în albie“ şi nimeni nu va putea măsura vreodată la adevărata-i măsură sacrificiul dumnezeiescului „Voiculescu C. Vasile“ în catacombele literaturii române. Singur el, poetul îngerilor şi al shakespearienelor poeme închipuite, ţine mîntuitor pe aripile unui sacrificiu de sine, total nemeritat de netrebnicia oportunismului valah, sute de destine literare alterate de laşitate, egoism, trădare. În 1959, la 75 de ani, V. Voiculescu e declarat, cu criminală seninătate, ca avînd severe „antecedente personale“ (febră tifoidă, tifos exantematic, febră recurentă, hepatită epidemică, TBC pulmonar stîng, sindrom cardio-vascular, colită cronică de fermentaţie, cistită cronică, apendicită cronică), 57 kg la 1,65 înălţime, fiind declarat „inapt de muncă“. O recomandare care nu l-a scutit nicidecum de-o moarte unică în panteonul nefericirii noastre literare. Una pe care, ca nobleţe amuţitoare, n-o merităm nici cît negru sub unghie.

Pereche întru jertfă îi fusese Mircea Vulcănescu, alt caz care ne va arde pe veci nimicnicia şi remuşcările. „Tensiunea 17,2 cu 10, slăbire progresivă – a pierdut 40 de kg, stare de debilitate extremă, tremurături ale degetelor, exolftalmie, tahicardie – puls 90 în repaos. Necesită examen metabolism bazal, regim adecvat“. Notaţii rezumative din iunie 1947. În iunie 1951: „la adresa din 25 aprilie 1951, cu onoare va aducem la cunoştinţă că avizăm nefavorabil asupra transferului şi internării în Spitalul Penitenciarului Văcăreşti a deţinutului Vulcănescu Mircea Aurel“. Care avea să moară în octombrie 1952!

Dacă am a-i reproşa ceva Ioanei Diaconescu este tăcerea pe care înţelege s-o păstreze – din discreţie? de ruşine şi stupoare faţă de anvergura turnătorilor? de teama proceselor de calomnie? din compasiune faţă de vinovaţi? – atunci cînd dosarele îi etalează surse lesne recognoscibile. Ne spune la p. 178 că în dosarul Mircea Eliade „sînt trimişi peste hotare, ca informatori ai Securităţii, profesori universitari (sub pretextul burselor de studiu), ziarişti de prestigiu de la ziarele centrale – organe ale P.C.R. – sau editori români faimoşi“. Pas cu pas, tu, neofit, reuşeşti să-l identifici fără ezitare, sub masca informatorului „Anton“, pe Aurel Martin (p. 181), să-i presupui pe Adrian Păunescu sau Gheorghe Bulgăr, ori să te gîndeşti uluit la posibilitatea ca însuşi Ioan Petru Culianu... După cum „Tomescu“ („a efectuat între 20 decembrie şi 23 iulie 1971 un curs de specializare la Institutul Deutsches Volksliederarchiv din Freiburg“) ar trebui să fie lesne decriptabil (dar cine s-o facă?). Nu altfel este cazul raportorului de la p. 180 : „Între 1.X.1972 şi 30.VI.1973, pe baza acordului de schimburi ştiinţifice între România şi SUA, am funcţionat ca profesor invitat la University of Chicago, Departamentul de lingvistică...“ Cum să nu fie identificabil?

Lucrul cel mai incitant exhibat de cercetarea Ioanei Diaconescu, în cazul Mircea Eliade, este conflictul, cînd latent, presupus, cînd vizibil, dacă nu chiar exploziv, dintre consilierii profesionişti ai Securităţii (gen Virgil Cândea, Marian Popa, Dan Zamfirescu) – pragmatici, flexibili, iute adaptabili, subtili strategic – şi ruginăria principialismului doctrinar de partid, încremenit răzbunător în interbelic, din stirpea lui Miron Constantinescu, Gogu Rădulescu, Ion Popescu-Puţuri & comp. „În mod categoric – observă Ioana Diaconescu – avem de-a face cu o disensiune între organele Securităţii, care sînt pentru publicarea lui Mircea Eliade în România, şi cenzorii din Comisia Ideologică a partidului. Se dovedeşte şi în acest caz subordonarea neîndoielnică a Securităţii faţă de ideologia partidului unic şi faţă de organele acestuia.“

Oare chiar să nu reuşească nimeni decriptarea surselor Velerin, Brătescu, Tedy, Vlad, Marinescu şi Garbis grupate-n jurul cazului „Mareş“ (Eliade)? (p. 193 ş.u.). Barem Garbis apărea (cu y) deopotrivă în DUI-ul meu din anii ’70, dar şi la Dorin Tudoran şi N.C. Munteanu. Cînd mi-am citit dosarul, am crezut că-l identific în Artur Silvestri (Gabriel Târnăcop), omul care-mi dăduse de azi pe mîine o carte despre misticii spanioli, pe care-o copiasem într-o noapte, act ce constituia, în opinia lui „Garbys“, o clară dovadă de misticism reprobabil, periculos, antistatal. Or, văd acum că-n toamna lui 1980, acelaşi Garbis trebuia instruit, în cadrul „procesului de influenţare pozitivă“ a lui Eliade, să-l determine pe acesta „să publice materiale favorabile ţării în ziare şi reviste de prestigiu ale emigraţiei loiale“. Să fi fost Artur Silvestri-Târnăcop în atari relaţii epistolare cu Mircea Eliade?!? Mă cam îndoiesc.

O distinsă traducătoare, hispanistă, care a lucrat în diplomaţie şi susţine că l-ar fi găbjit pe Garbis, n-a vrut să-mi spună decît că este vorba „de un profesor de la Filologie la care ţineţi şi dumneavoastră“.

Na belea.

Oricum, meciul continuă. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Foto: Vasile Voiculescu

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
Ucrainenii anunță că au încercuit orașul Lîman și îi transmit Moscovei să-i contacteze dacă vrea să-și salveze soldații
Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a anunțat vineri că toate căile de aprovizionare spre bastionul forţelor ruse din orașul Lîman, în regiunea Donețk, se află în colimatorul artileriei Kievului.
Casa de oaspeti a Regelui Charles din Valea Zălanului Sursa Foto contele Kalnoky png
Crăciun în casa Regelui Charles, în Transilvania. Britanicii, poftiți în România la „cazare responsabilă”
O agenție de turism din Marea Britanie propune un pachet de Crăciun la casa din Transilvania a Regelui Charles al III-lea. În ofertă se pune accent pe un aspect care-i lasă pe mulți români indiferenți.
Joe Biden FOTO Profimedia
SUA și aliații „nu se vor lăsa intimidați” de Putin, susține Biden
Președintele american Joe Biden a declarat, vineri, că Statele Unite și aliații lor nu se vor lăsa „intimidați” de președintele Rusiei, Vladimir Putin, asigurând că NATO va proteja „fiecare centimetru” din teritoriul său.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.