În căutarea sursei "Garbis"

Publicat în Dilema Veche nr. 428 din 26 aprilie - 2 mai 2012
În căutarea sursei "Garbis" jpeg

Să tot fie vreo zece ani de cînd, ori de cîte ori o văd pe Ioana Diaconescu, o bat la cap să-şi strîngă în volum articolele despre scriitorimea română, Securitate, puşcărie, domiciliu forţat ş.a.m.d., publicate în România literară. Sincer să fiu, mi-era tare teamă că, după anii ’90, care ne-au torpilat cu memorialistica unor Ion Ioanid, Adriana Georgescu, Nicolae Steinhardt, Alice Voinescu, Ion Gavrilă-Ogoranu, Petre Pandrea, cînd ne-am familiarizat cu reeducările de la Piteşti şi Aiud, cu Sighetul, Jilava, Malmaison-ul, Gherla, Salcia, Periprava, cu alde Nicolschi, Ţurcanu, Bogdanovici, Ciolpan, Maromete, Crăciun, Pantiuşa, Goiciu, Enoiu, Pleşiţă, dar şi cu istoricul grupurilor de rezistenţă din Făgăraş, Banat, Bucovina, Dobrogea, Argeş, după zecile de volume de memorialistică editate la AFDPR, culegerile de documente publicate în ultimii ani sub egida CNSAS, INMER, IICCMER, la Polirom, Curtea Veche, Fundaţia Academia Civică ş.a., seriile de studii coordonate de Marius Oprea, Vladimir Tismăneanu, Silviu Petcu ş.a., sau realizate prin extraordinara osîrdie a unor cercetători ca Dora Mezdrea, Clara Mareş şi, slavă Domnului, încă mulţi alţi tineri de acelaşi redutabil calibru – după sutele de titluri de acest gen, deci, o nouă carte dedicată Scriitorilor în arhiva C.N.S.A.S. n-ar mai fi avut cine ştie ce forţă de impact.

Mă bucur că m-am înşelat. Oricît de multe culegeri documentare şi sinteze am avea, sîntem (încă) departe de senzaţia de saţietate şi dezabuzare de care se plînge adeseori junimea germană, rusă, israeliană, poloneză etc., cînd vine vorba de reexaminarea trecutului. Cartea Ioanei Diaconescu, subintitulată „Intelectuali urmăriţi informativ, arestaţi, condamnaţi, ucişi în detenţie 1946-1989“ – şi care-i cuprinde, în ordinea sumarului, pe Lucian Blaga, Constant Tonegaru, Vladimir Streinu, V. Voiculescu, Dinu Pillat, N. Steinhardt, Sandu Tudor, Alexandru Marcu, Mircea Vulcănescu, Ion Petrovici, Petre Ţuţea, Petre Pandrea, Ernest Bernea, Nicolae Carandino, Ştefan Baciu, Mircea Eliade, Emil Cioran, A.E. Baconsky, Marin Preda, Alexandru Ivasiuc, Dan Deşliu – ne oferă alternativ tot atîtea prilejuri de furie, sentimentalism şi resemnare, de stupefacţie, compătimire, răzbunare şi neputinţă.

Aş fi zis că, după toate cele publicate de Dorli Blaga din DUI-ul alor săi, nimic nu te mai poate şoca în existenţa bietului „Lulu“ turnat constant de (între alţii) Pavel Apostol. Ei bine, aici avem un Raport al Direcţiei Regionale Cluj a MAI din 4 Mai 1959, unde se dă ca sarcină plantarea de valută în casa percheziţionatului, acolo unde agenţii descoperă numaidecît, cu uluitor calm notat meseriaş (!), un „caiet cu 20 de poezii cu caracter idealist, metafizic, scrise cu o alegorie poetică fină şi cu o semnificaţie extrem de voalată şi de subtilă. Stilul este vibrant, rima în hexametru şi pătrunsă de profunde note de pesimism...“ Să vezi şi să nu crezi lectură fină la percheziţie!

Jos pălăria pentru Vladimir Streinu, un om pe care nu l-am crezut niciodată îndeajuns de tare pentru a rezista presiunilor nenorocitei Instituţii. Referatul Securităţii din 18 dec. 1962 notează cu blazare: „Intenţionam iniţial să-l folosim pentru influenţarea pozitivă a numitului Şerban Cioculescu, dar judecînd după poziţia pe care el a adoptat-o, considerăm că acesta nu merită încrederea pe care noi i-am acordat-o“.

„Ape vor seca în albie“ şi nimeni nu va putea măsura vreodată la adevărata-i măsură sacrificiul dumnezeiescului „Voiculescu C. Vasile“ în catacombele literaturii române. Singur el, poetul îngerilor şi al shakespearienelor poeme închipuite, ţine mîntuitor pe aripile unui sacrificiu de sine, total nemeritat de netrebnicia oportunismului valah, sute de destine literare alterate de laşitate, egoism, trădare. În 1959, la 75 de ani, V. Voiculescu e declarat, cu criminală seninătate, ca avînd severe „antecedente personale“ (febră tifoidă, tifos exantematic, febră recurentă, hepatită epidemică, TBC pulmonar stîng, sindrom cardio-vascular, colită cronică de fermentaţie, cistită cronică, apendicită cronică), 57 kg la 1,65 înălţime, fiind declarat „inapt de muncă“. O recomandare care nu l-a scutit nicidecum de-o moarte unică în panteonul nefericirii noastre literare. Una pe care, ca nobleţe amuţitoare, n-o merităm nici cît negru sub unghie.

Pereche întru jertfă îi fusese Mircea Vulcănescu, alt caz care ne va arde pe veci nimicnicia şi remuşcările. „Tensiunea 17,2 cu 10, slăbire progresivă – a pierdut 40 de kg, stare de debilitate extremă, tremurături ale degetelor, exolftalmie, tahicardie – puls 90 în repaos. Necesită examen metabolism bazal, regim adecvat“. Notaţii rezumative din iunie 1947. În iunie 1951: „la adresa din 25 aprilie 1951, cu onoare va aducem la cunoştinţă că avizăm nefavorabil asupra transferului şi internării în Spitalul Penitenciarului Văcăreşti a deţinutului Vulcănescu Mircea Aurel“. Care avea să moară în octombrie 1952!

Dacă am a-i reproşa ceva Ioanei Diaconescu este tăcerea pe care înţelege s-o păstreze – din discreţie? de ruşine şi stupoare faţă de anvergura turnătorilor? de teama proceselor de calomnie? din compasiune faţă de vinovaţi? – atunci cînd dosarele îi etalează surse lesne recognoscibile. Ne spune la p. 178 că în dosarul Mircea Eliade „sînt trimişi peste hotare, ca informatori ai Securităţii, profesori universitari (sub pretextul burselor de studiu), ziarişti de prestigiu de la ziarele centrale – organe ale P.C.R. – sau editori români faimoşi“. Pas cu pas, tu, neofit, reuşeşti să-l identifici fără ezitare, sub masca informatorului „Anton“, pe Aurel Martin (p. 181), să-i presupui pe Adrian Păunescu sau Gheorghe Bulgăr, ori să te gîndeşti uluit la posibilitatea ca însuşi Ioan Petru Culianu... După cum „Tomescu“ („a efectuat între 20 decembrie şi 23 iulie 1971 un curs de specializare la Institutul Deutsches Volksliederarchiv din Freiburg“) ar trebui să fie lesne decriptabil (dar cine s-o facă?). Nu altfel este cazul raportorului de la p. 180 : „Între 1.X.1972 şi 30.VI.1973, pe baza acordului de schimburi ştiinţifice între România şi SUA, am funcţionat ca profesor invitat la University of Chicago, Departamentul de lingvistică...“ Cum să nu fie identificabil?

Lucrul cel mai incitant exhibat de cercetarea Ioanei Diaconescu, în cazul Mircea Eliade, este conflictul, cînd latent, presupus, cînd vizibil, dacă nu chiar exploziv, dintre consilierii profesionişti ai Securităţii (gen Virgil Cândea, Marian Popa, Dan Zamfirescu) – pragmatici, flexibili, iute adaptabili, subtili strategic – şi ruginăria principialismului doctrinar de partid, încremenit răzbunător în interbelic, din stirpea lui Miron Constantinescu, Gogu Rădulescu, Ion Popescu-Puţuri & comp. „În mod categoric – observă Ioana Diaconescu – avem de-a face cu o disensiune între organele Securităţii, care sînt pentru publicarea lui Mircea Eliade în România, şi cenzorii din Comisia Ideologică a partidului. Se dovedeşte şi în acest caz subordonarea neîndoielnică a Securităţii faţă de ideologia partidului unic şi faţă de organele acestuia.“

Oare chiar să nu reuşească nimeni decriptarea surselor Velerin, Brătescu, Tedy, Vlad, Marinescu şi Garbis grupate-n jurul cazului „Mareş“ (Eliade)? (p. 193 ş.u.). Barem Garbis apărea (cu y) deopotrivă în DUI-ul meu din anii ’70, dar şi la Dorin Tudoran şi N.C. Munteanu. Cînd mi-am citit dosarul, am crezut că-l identific în Artur Silvestri (Gabriel Târnăcop), omul care-mi dăduse de azi pe mîine o carte despre misticii spanioli, pe care-o copiasem într-o noapte, act ce constituia, în opinia lui „Garbys“, o clară dovadă de misticism reprobabil, periculos, antistatal. Or, văd acum că-n toamna lui 1980, acelaşi Garbis trebuia instruit, în cadrul „procesului de influenţare pozitivă“ a lui Eliade, să-l determine pe acesta „să publice materiale favorabile ţării în ziare şi reviste de prestigiu ale emigraţiei loiale“. Să fi fost Artur Silvestri-Târnăcop în atari relaţii epistolare cu Mircea Eliade?!? Mă cam îndoiesc.

O distinsă traducătoare, hispanistă, care a lucrat în diplomaţie şi susţine că l-ar fi găbjit pe Garbis, n-a vrut să-mi spună decît că este vorba „de un profesor de la Filologie la care ţineţi şi dumneavoastră“.

Na belea.

Oricum, meciul continuă. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Foto: Vasile Voiculescu

Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
În Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, vor evolua pe scena Sălii Radio două dintre ansamblurile Radio România: Orchestra Naţională Radio și Corul Academic Radio (pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experiențe livrești, în vreme ce altele pot fi considerate prelucrări personale, fantasmatice, delirante ale acestor experiențe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.