Ignoranța și impotența

Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Ángeles, triunfo y elegía jpeg

Am citit de cîteva ori, cu plăcere şi descoperind mereu alte lucruri, convorbirea jurnalistului polonez Tomasz Kwasniewski cu Zygmunt Bauman, preluată recent de Letttre internationale din Gazeta Wyborcza. V-o recomand şi dumneavoastră nu atît pentru claritatea, expresivitatea, veridicitatea ideilor sociologului britanic de origine poloneză, celebru printre umanişti pentru sintagme precum „modernitatea lichidă“ sau „sinele corporal“. Ci mai ales pentru că toate aceste lucruri – cunoscute din cărţile sale, cea scrisă împreună cu profesorul Tim May, Gîndirea sociologică, fiind tradusă şi în româneşte –, alături de tumultuoasa sa biografie (cu un exil de peste jumătate de veac) alcătuiesc genul acela de profil intelectual şi omenesc pe cît de rar, pe atît de indispensabil. Bauman e un înţelept al tribului care explică în loc să oficieze, care pune la dispoziţia celorlalţi instrumentul înţelegerii în loc să dea verdicte, un om al experienţei, dar şi al integrării ei cu ajutorul unui ochi „ce examinează cum ne descurcăm în viaţă, localizînd totodată aceste detalii pe o hartă ce se întinde dincolo de experienţele noastre imediate“. 

Nu datorită acestor importante motive am tot recitit însă dialogul – relaxat şi plin de umor, la o cafea cu cornuleţe calde – în care Zygmunt Bauman povesteşte cum a ajuns un copil obez sau cum a aflat, tot în copilărie, că era singurul evreu din Jezyce. Ci, mai ales, pentru felul în care situaţiile acestea de „unicitate forţată“ care i-au jalonat întreaga viaţă – de la Jezyce, în nordul îndepărtat al URSS, unde a fost deportat, din nou la Varşovia, apoi în Marea Britanie – l-au făcut sensibil la enorma inventivitate şi varietate a umilirii omului de către om. Umilirea constantă pe care profesorul de la Universitatea din Leeds o explica mai demult marxist, prin „diferenţele de clasă“, a devenit, în zilele nostre, o metodă – pe cît de ubicuă, pe atît de puţin conştientizată – de strivire a celor lipsiţi de instincte carnasiere. Umilirea, aşa cum o defineşte Zygmunt Bauman în această convorbire relaxată şi edificată, este „suma sentimentelor de ignoranţă şi impotenţă“ pe care le trăiesc, în diferite împrejurări şi cu diferite intensităţi, cei mai mulţi dintre oamenii zilelor noastre. Faptul că nu putem reacţiona prompt la cele mai multe dintre schimbările din jurul nostru s-ar datora, după Bauman, faptului că acestea ne surprind în derularea lor mai degrabă tehnologică decît omenească. Kundera spunea cam acelaşi lucru în Lentoarea. Ce ne paralizează însă şi ce consolidează impotenţa umilitoare socialmente? Ignoranţa, crede Zygmunt Bauman, sentimentul că nu poţi ţine pasul cu viteza în care se desfăşoară updatarea lumii noastre, o lume lichidă, versatilă care nu se mai adaptează ritmurilor biologice, o lume în care imaterialitatea, viteza şi flexibilitatea eului au devenit (fără ca noi s-o ştim prea bine) fundamentale. Altfel – şi foarte plastic – zis: „Ignoranţa vine din faptul că, atunci cînd ne trezim de dimineaţă, nu putem fi siguri dacă partenerul nu cumva s-a plictisit de noi şi n-o să plece, sau dacă slujba la care mă pregătesc să merg mai este acolo şi mă aşteaptă, ori dacă nu s-a mutat, să zicem, în Bangladesh. Dacă haina pe care o îmbrac mai e la modă şi dacă iPad-ul meu are toate gadgeturile pe care ar trebui să le aibă. Dacă adunaţi nesiguranţa, adică ignoranţa, cu impotenţa, adică neputinţa de a preveni capriciile sorţii, veţi obţine drept rezultat umilirea. Adică sentimentul că nu fac nici cît o ceapă degerată.“ 

De aici, din această zguduire interioară, vine şi valul de predicţii îngrijorătoare pe care ilustrul sociolog şi filozof le face pentru viitorul nostru proxim: un cutremur cultural (după cel economic, încă neîncheiat) ce va aduce o radicală schimbare a stilului şi filozofiei de viaţă; o creştere nemaivăzută a depresiei, boala secolului; o creştere a agresivităţii instituţionalizate; o nouă epocă, întunecată, de căutare a „ţapilor ispăşitori“; în fine, o schimbare geopolitică de proporţii, datorată, între altele, şi faptului că „datoria americană faţă de China depăşeşte de cîteva ori venitul anual al SUA“. 

Ce-ar fi de făcut? – îl întreabă alertul Tomasz Kwasniewski pe bătrînul înţelept a cărui luciditate şi a cărui compasiune transpar la fiecare frază. Răspunsul lui Bauman e şi el dublu, cîte unul pentru fiecare palier al umilinţei provocate şi acceptate. O dată, ar trebui să înţelegem rapid ce ni se întîmplă, să căutăm, la fel de vertiginos precum schimbarea din jurul nostru, instrumentele înţelegerii şi, mai ales, să nu renunţăm, pînă la capăt, la curiozitate, la mişcarea înainte, la impulsul care ne-a structurat într-un sens sau altul. În al doilea rînd, soluţia la problema umilirii (aşadar, a ignoranţei şi impotenţei) i se pare lui Zygmunt Bauman, la cei 86 de ani ai săi şi după o viaţă dedicată mai degrabă ştiinţelor, una singură: speranţa. „Speranţa veşnică“ e pentru Bauman, la fel ca pentru cîţiva dintre marii scriitori ai secolului trecut, imponderabila care ar putea clătina previziunile statistice ale începutului de secol: „Nici o statistică, nici o dovadă nu pot ucide speranţa, fiindcă ea nu trăieşte în această lume din care provin dovezile, ci în viitor. Cel pentru care încă nu au fost întocmite statistici. Se mai spune şi că în om se află un suflet nemuritor. Poate. Cu siguranţă omul trăieşte cu speranţa veşnică şi exact veşnicia sufletului este una dintre manifestările ei.“ V-aţi fi aşteptat ca unul dintre păcatele cele mai grele, deznădejdea, să fie pusă – iată, cu argumente sociologice – la originea umilirii, a ignoranţei şi a impotenţei? Eu nu prea...

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.