Ianuarie 1952, la celălalt centenar Caragiale

Publicat în Dilema Veche nr. 415 din 26 ianuarie - 1 februarie 2012
Ianuarie 1952, la celălalt centenar Caragiale jpeg

„Astăzi, cînd imperialismul americano-englez se dedă la cele mai monstruoase aţîţări şi pregătiri în vederea unui război mondial, astăzi cînd acelaşi imperialism nu se sfieşte să comită cele mai monstruoase crime în Malaya, în Vietnam, azi cînd capitalismul îşi simte pămîntul fugindu-i de sub picioare, iar contradicţiile sale lăuntrice se ascut la maximum, masca sub care îşi ascundea chipul i se clatină tot mai tare şi tot mai clar ne apare faţa lui cea adevărată şi hîdă. Cum ar mai zîmbi Caragiale – cu zîmbetul lui caustic şi pătrunzător – dacă i-ar fi dat să audă emisiunile posturilor de radio din occident (...) Legăturile de filiaţie directă dintre eroii satirizaţi de Caragiale şi liota putredă întreţinută din fondurile de spionaj americane sînt evidente. Rică Venturiano, de pildă, (...) deplînge azi de la Vocea Americii biata ţărişoară...“

Acesta era tonul „exegezei“ caragialiene din volumul Studii şi conferinţe cu prilejul centenarului I.L. Caragiale, dat la cules la 28 noiembrie 1952, cu bun de tipar la 13 decembrie, tiraj 6.180, la 8,60 lei exemplarul. Fragmentul de mai sus provine din contribuţia Mariei Banuş. Despre „concursul binevoitor“ dat de „imperialismul occidental“ regimului burghezo-moşieresc (atenţie: asta în Scrisoarea pierdută)  „care a jefuit ca-n codru de-a lungul deceniilor ţara şi poporul“ scrie şi Ion Vitner, în vreme ce pentru N. Popescu-Doreanu opera caragialiană nu fusese decît o armă în mîna „poporului român în lupta sa împotriva imperialiştilor americani şi englezi, provocatori de războaie (...) Oamenii muncii învaţă de la Caragiale să urască cu dezgust şi revoltă trecutul plin de mîrşăvie şi sînge“.

Peste douăzeci de semnături în acest volum care, citit astăzi, are un efect halucinant. Cinci academicieni, Sadoveanu, G. Călinescu, Camil Petrescu, Victor Eftimiu, Gaál Gábor (din contribuţiile cărora afli cît a muncit Caragiale „pentru o pîine neîndestulătoare şi penibilă, fără siguranţa zilei de mîine“, că Pristanda este „incapabil de vreun ideal colectiv“ (!) din pricina „pauperizării“, că personajele se înscriu în categoriile „cretin, idiot şi imbecil odios“, pe scurt: „fauna acelui codru al Vlăsiei care a fost România burghezo-moşierească“), plus Tudor Vianu, Cezar Petrescu şi Perpessicius, nu fără Mihai Beniuc şi Zaharia Stancu, alături de Paul Cornea, Silvian Iosifescu şi Mihail Petroveanu, dar mai ales cu Mihai Novicov, Nicolae Moraru şi Traian Şelmaru. 

Să sperăm că Paul Cornea, singurul supravieţuitor, ne va împărtăşi – în volumul memorialistic la care lucrează – atmosfera, meandrele liniei partidului de atunci, ca şi identitatea politrucilor care pieptănau, adnotau şi îmbogăţeau textele. Fără a presupune intruziunea acestora, oricui îi va fi imposibil să accepte că un om ca Paul Cornea va fi scris cu seninătate rînduri precum: „Atitudinea critică a lui Caragiale faţă de societatea burghezo-moşierească oglindeşte nemulţumirea maselor de milioane de dezmoşteniţi, protestul lor plin de mînie, încercările lor de a găsi un remediu situaţiei mizerabile şi fără de speranţă în care fuseseră aduse (...) În lagărul imperialist, specia Caţavencilor, ce-i drept a unei posterităţi sinistre şi abjecte pe lîngă care eroii lui Caragiale erau îngeri nevinovaţi, trăieşte, se îngraşă din sudoarea noroadelor năpăstuite şi trăncăneşte în discursuri tot atît de neroade şi demagogice. Faţă de aceste fiare cu chip de om, cu mult mai rele decît strămoşii lor din vremea cîrdăşiei burghezo-moşiereşti, dar înzestrate cu acelaşi mecanism sufletesc, opera lui Caragiale ne învaţă ura şi dispreţul“.

Spuneţi-mi că visez! – ştiu că asta vă vine să exclamaţi în faţa acestui mic dar grăitor eşantion a ceea se numea pe atunci „sfîntă mînie proletară“. Numai că, dacă recitiţi fie şi superficial cele cîteva fragmente de mai sus şi mai jos, veţi simţi numaidecît filtrul grilei aplicate de cenzura momentului.

Dacă I.L. Caragiale a excelat prin ceva, acest lucru a fost „puterea de demascare“, în special cînd atacă şovinismul românesc – subliniază Gaál Gábor. Factorul istoric decisiv care a permis dezvoltarea comicului caragialian a fost „răsturnarea socialistă de care vorbea Lenin“, urmată de „revoluţia culturală în ţara noastră“ (Traian Şelmaru). De ce se sinucide nenea Anghelache?!? Simplu: „pentru că regimul şi aparatul de stat, unde lucra ca o rotiţă, este un regim barbar, bazat pe dispreţul total faţă de sufletul omului, un regim care distruge omul“ (Mihail Novicov). Pentru Maria Banuş, Caţavencu era una cu Dean Acheson, cel care deplîngea faptul că „ţărişoarele de democraţie populară nu au şi ele faliţii lor, trumanii lor, FBI-urile lor, Ku Klux Klan-ul lor“. În toată „această faună odioasă şi ridicolă, noi recunoaştem – continua fosta poetă – încă de la primele chiţcăieli pe urmaşii direcţi ai moftangiilor, cu mofturile lor sinistre pe care poporul muncitor le-a îndurat atîta amar de vreme“.

Citind atari mostre de „evaluare estetică“, ajungi să te întrebi dacă ai într-adevăr de-a face cu admiratori sau inamici, că tot a fost Caragiale înscris, cu dreptate, nu doar în formula „cel mai sociabil scriitor român“ (Şerban Cioculescu), dar şi în verdictul „scriitorul nostru clasic cu cei mai numeroşi detractori şi cu cea mai contradictorie curbă a notorietăţii literare“ (Florin Manolescu).

„Ma se lesemo tóte aţeste“, vorba Dumnealui.

Cum stă Caragiale, scenic şi exegetic, după un veac de posteritate? Dacă asta am citat dinspre centenarul naşterii, 1952, ce vom rezuma la sfîrşitul lui 2012, după centenarul morţii? 

E limpede că, între momentul Maiorescu-Gherea-Ibrăileanu-Mihail Dragomirescu, interbelicul (monumental) al triadei Cioculescu-Zarifopol-Pompiliu Constantinescu (plus cele două vîrfuri, Lovinescu şi Călinescu, surprinzător de rezervate faţă de esenţa şi vitalitatea comicului caragialian) şi explozia analitic-sintetic-comparatist-biografică a deceniilor ceauşiste (Ştefan Cazimir, M. Tomuş, V. Silvestru, B. Elvin, I. Constantinescu, Valeriu Cristea, Alexandru George, Al. Călinescu, Florin Manolescu, V. Fanache, Maria Vodă Căpuşan, Marin Bucur, M. Iorgulescu), interstiţiul deceniului stalinist, reprezentat de Silvian Iosifescu şi Vicu Mândra, nu a reprezentat decît o nefericită paranteză.

Mai important mi se pare să ne întrebăm în ce măsură eforturile analitice post-’89 – de la Ion Vartic, Ioana Pârvulescu, Marta Petreu, Bogdan Bădulescu, Gelu Negrea, Dorina Grăsoiu, Liviu Papadima, la Georgeta Ene, Dan Alex. Condeescu, C. Trandafir ş.a. – au îmbogăţit sau amendat moştenirea, venind în întîmpinarea noilor aşteptări ale receptării. Faţă de cele două noduri crucial-iradiante ale exegezei – Şerban Cioculescu şi Florin Manolescu –, ce tip aparte de energie va fi adus noul regim de libertate în lumea comentariilor caragialiene? 

Iar scenic, lucrurile se prezintă mai simplu ori mai întortocheat? Ne vom răspunde joia viitoare. (Ce altă treabă avem?!)

Deocamdată, să luăm aminte la vorbele lui Mihail Petroveanu, în finalul volumului din care ne-am împărtăşit astăzi: „Constructorii socialismului au nevoie să respire un aer la fel de proaspăt în jurul lor ca şi elanul care le umple inima, mînîndu-i spre înfăptuiri măreţe (...) Sute de oameni ca Lefter, Anghelache şi Cănuţă pot să se dezvolte liber şi eficace numai într-o orînduire eliberată de îngenunchierea omului de către om“.

Cum le spuneau ei, mai rar cineva!

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.