Ianuarie 1952, la celălalt centenar Caragiale

Publicat în Dilema Veche nr. 415 din 26 ianuarie - 1 februarie 2012
Ianuarie 1952, la celălalt centenar Caragiale jpeg

„Astăzi, cînd imperialismul americano-englez se dedă la cele mai monstruoase aţîţări şi pregătiri în vederea unui război mondial, astăzi cînd acelaşi imperialism nu se sfieşte să comită cele mai monstruoase crime în Malaya, în Vietnam, azi cînd capitalismul îşi simte pămîntul fugindu-i de sub picioare, iar contradicţiile sale lăuntrice se ascut la maximum, masca sub care îşi ascundea chipul i se clatină tot mai tare şi tot mai clar ne apare faţa lui cea adevărată şi hîdă. Cum ar mai zîmbi Caragiale – cu zîmbetul lui caustic şi pătrunzător – dacă i-ar fi dat să audă emisiunile posturilor de radio din occident (...) Legăturile de filiaţie directă dintre eroii satirizaţi de Caragiale şi liota putredă întreţinută din fondurile de spionaj americane sînt evidente. Rică Venturiano, de pildă, (...) deplînge azi de la Vocea Americii biata ţărişoară...“

Acesta era tonul „exegezei“ caragialiene din volumul Studii şi conferinţe cu prilejul centenarului I.L. Caragiale, dat la cules la 28 noiembrie 1952, cu bun de tipar la 13 decembrie, tiraj 6.180, la 8,60 lei exemplarul. Fragmentul de mai sus provine din contribuţia Mariei Banuş. Despre „concursul binevoitor“ dat de „imperialismul occidental“ regimului burghezo-moşieresc (atenţie: asta în Scrisoarea pierdută)  „care a jefuit ca-n codru de-a lungul deceniilor ţara şi poporul“ scrie şi Ion Vitner, în vreme ce pentru N. Popescu-Doreanu opera caragialiană nu fusese decît o armă în mîna „poporului român în lupta sa împotriva imperialiştilor americani şi englezi, provocatori de războaie (...) Oamenii muncii învaţă de la Caragiale să urască cu dezgust şi revoltă trecutul plin de mîrşăvie şi sînge“.

Peste douăzeci de semnături în acest volum care, citit astăzi, are un efect halucinant. Cinci academicieni, Sadoveanu, G. Călinescu, Camil Petrescu, Victor Eftimiu, Gaál Gábor (din contribuţiile cărora afli cît a muncit Caragiale „pentru o pîine neîndestulătoare şi penibilă, fără siguranţa zilei de mîine“, că Pristanda este „incapabil de vreun ideal colectiv“ (!) din pricina „pauperizării“, că personajele se înscriu în categoriile „cretin, idiot şi imbecil odios“, pe scurt: „fauna acelui codru al Vlăsiei care a fost România burghezo-moşierească“), plus Tudor Vianu, Cezar Petrescu şi Perpessicius, nu fără Mihai Beniuc şi Zaharia Stancu, alături de Paul Cornea, Silvian Iosifescu şi Mihail Petroveanu, dar mai ales cu Mihai Novicov, Nicolae Moraru şi Traian Şelmaru. 

Să sperăm că Paul Cornea, singurul supravieţuitor, ne va împărtăşi – în volumul memorialistic la care lucrează – atmosfera, meandrele liniei partidului de atunci, ca şi identitatea politrucilor care pieptănau, adnotau şi îmbogăţeau textele. Fără a presupune intruziunea acestora, oricui îi va fi imposibil să accepte că un om ca Paul Cornea va fi scris cu seninătate rînduri precum: „Atitudinea critică a lui Caragiale faţă de societatea burghezo-moşierească oglindeşte nemulţumirea maselor de milioane de dezmoşteniţi, protestul lor plin de mînie, încercările lor de a găsi un remediu situaţiei mizerabile şi fără de speranţă în care fuseseră aduse (...) În lagărul imperialist, specia Caţavencilor, ce-i drept a unei posterităţi sinistre şi abjecte pe lîngă care eroii lui Caragiale erau îngeri nevinovaţi, trăieşte, se îngraşă din sudoarea noroadelor năpăstuite şi trăncăneşte în discursuri tot atît de neroade şi demagogice. Faţă de aceste fiare cu chip de om, cu mult mai rele decît strămoşii lor din vremea cîrdăşiei burghezo-moşiereşti, dar înzestrate cu acelaşi mecanism sufletesc, opera lui Caragiale ne învaţă ura şi dispreţul“.

Spuneţi-mi că visez! – ştiu că asta vă vine să exclamaţi în faţa acestui mic dar grăitor eşantion a ceea se numea pe atunci „sfîntă mînie proletară“. Numai că, dacă recitiţi fie şi superficial cele cîteva fragmente de mai sus şi mai jos, veţi simţi numaidecît filtrul grilei aplicate de cenzura momentului.

Dacă I.L. Caragiale a excelat prin ceva, acest lucru a fost „puterea de demascare“, în special cînd atacă şovinismul românesc – subliniază Gaál Gábor. Factorul istoric decisiv care a permis dezvoltarea comicului caragialian a fost „răsturnarea socialistă de care vorbea Lenin“, urmată de „revoluţia culturală în ţara noastră“ (Traian Şelmaru). De ce se sinucide nenea Anghelache?!? Simplu: „pentru că regimul şi aparatul de stat, unde lucra ca o rotiţă, este un regim barbar, bazat pe dispreţul total faţă de sufletul omului, un regim care distruge omul“ (Mihail Novicov). Pentru Maria Banuş, Caţavencu era una cu Dean Acheson, cel care deplîngea faptul că „ţărişoarele de democraţie populară nu au şi ele faliţii lor, trumanii lor, FBI-urile lor, Ku Klux Klan-ul lor“. În toată „această faună odioasă şi ridicolă, noi recunoaştem – continua fosta poetă – încă de la primele chiţcăieli pe urmaşii direcţi ai moftangiilor, cu mofturile lor sinistre pe care poporul muncitor le-a îndurat atîta amar de vreme“.

Citind atari mostre de „evaluare estetică“, ajungi să te întrebi dacă ai într-adevăr de-a face cu admiratori sau inamici, că tot a fost Caragiale înscris, cu dreptate, nu doar în formula „cel mai sociabil scriitor român“ (Şerban Cioculescu), dar şi în verdictul „scriitorul nostru clasic cu cei mai numeroşi detractori şi cu cea mai contradictorie curbă a notorietăţii literare“ (Florin Manolescu).

„Ma se lesemo tóte aţeste“, vorba Dumnealui.

Cum stă Caragiale, scenic şi exegetic, după un veac de posteritate? Dacă asta am citat dinspre centenarul naşterii, 1952, ce vom rezuma la sfîrşitul lui 2012, după centenarul morţii? 

E limpede că, între momentul Maiorescu-Gherea-Ibrăileanu-Mihail Dragomirescu, interbelicul (monumental) al triadei Cioculescu-Zarifopol-Pompiliu Constantinescu (plus cele două vîrfuri, Lovinescu şi Călinescu, surprinzător de rezervate faţă de esenţa şi vitalitatea comicului caragialian) şi explozia analitic-sintetic-comparatist-biografică a deceniilor ceauşiste (Ştefan Cazimir, M. Tomuş, V. Silvestru, B. Elvin, I. Constantinescu, Valeriu Cristea, Alexandru George, Al. Călinescu, Florin Manolescu, V. Fanache, Maria Vodă Căpuşan, Marin Bucur, M. Iorgulescu), interstiţiul deceniului stalinist, reprezentat de Silvian Iosifescu şi Vicu Mândra, nu a reprezentat decît o nefericită paranteză.

Mai important mi se pare să ne întrebăm în ce măsură eforturile analitice post-’89 – de la Ion Vartic, Ioana Pârvulescu, Marta Petreu, Bogdan Bădulescu, Gelu Negrea, Dorina Grăsoiu, Liviu Papadima, la Georgeta Ene, Dan Alex. Condeescu, C. Trandafir ş.a. – au îmbogăţit sau amendat moştenirea, venind în întîmpinarea noilor aşteptări ale receptării. Faţă de cele două noduri crucial-iradiante ale exegezei – Şerban Cioculescu şi Florin Manolescu –, ce tip aparte de energie va fi adus noul regim de libertate în lumea comentariilor caragialiene? 

Iar scenic, lucrurile se prezintă mai simplu ori mai întortocheat? Ne vom răspunde joia viitoare. (Ce altă treabă avem?!)

Deocamdată, să luăm aminte la vorbele lui Mihail Petroveanu, în finalul volumului din care ne-am împărtăşit astăzi: „Constructorii socialismului au nevoie să respire un aer la fel de proaspăt în jurul lor ca şi elanul care le umple inima, mînîndu-i spre înfăptuiri măreţe (...) Sute de oameni ca Lefter, Anghelache şi Cănuţă pot să se dezvolte liber şi eficace numai într-o orînduire eliberată de îngenunchierea omului de către om“.

Cum le spuneau ei, mai rar cineva!

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
În Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, vor evolua pe scena Sălii Radio două dintre ansamblurile Radio România: Orchestra Naţională Radio și Corul Academic Radio (pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experiențe livrești, în vreme ce altele pot fi considerate prelucrări personale, fantasmatice, delirante ale acestor experiențe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.