Homosexualităţi

Publicat în Dilema Veche nr. 678 din 16-22 februarie 2017
Homosexualităţi jpeg

● Liliana Nicolae, 30 de povestiri adevărate, Casa de pariuri literare, 2016. 

După Locuri. Oameni. Povești (2015), aceasta este a doua carte de reportaje a Lilianei Nicolae, care predă reportajul radio la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău. Liliana Nicolae a fost în Irak, Kosovo şi Transnistria, şi are o experienţă de reporter care se vede inclusiv în varietatea de subiecte abordate: poveşti din sate, dar şi de pe front, poveşti de familie, din spitale şi din puşcării, cu pescari, soldaţi, partizani, emigranţi, drogaţi, copii autişti, prinţi englezi… „E o provocare să cauţi subiectul, să-l găseşti, să-l spui mai departe. E o provocare ca într-un reportaj (despre orice ar fi el) să vorbeşti cu omul care ştie cel mai bine ce s-a întîmplat acolo. Îmi place că reportajul nu se grăbeşte. El cere răgaz să cunoşti, să înţelegi. Reportajul nu se face «la normă» şi nu dă verdicte. Reportajul te pune pe gînduri şi te ajută să fii unde n-ai fost şi să trăieşti ce n-ai trăit“, mărturiseşte Liliana Nicolae. N-o să insist asupra celor 30 de reportaje din carte, majoritatea publicate în Dilema veche sau adaptate după documentare difuzate la Europa FM și Radio România Actualități, dar îl voi folosi pe unul dintre acestea, cel care spune povestea unui tînăr gay din Republica Moldova (vezi şi fragmentul de mai jos), ca punct de plecare pentru o discuţie despre homosexualitate, căci luna februarie este Luna Istoriei LGBT.

Contribuţia jurnalistică românească la tema homosexualităţii şi a gender-ului este mai serioasă şi mai vastă decît cea a prozei de ficţiune. În vara anului trecut, Decît o Revistă nr. 24 a avut tema „Feminin/Masculin“ şi a scos, în chip de supliment, scriptul spectacolului La Institutul schimbării de Paul Dunca. Deşi s-au scris şi la noi cîteva studii fundamentale care înglobează şi tema homosexualităţii – Dandysmul. O istorie (2004) şi Amazoanele. O poveste (2013) de Adriana Babeţi sau Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură (2016) de Andrei Oişteanu, toate trei publicate de Polirom – ficţiunea nu a produs cine ştie ce.

Într-un număr mai vechi din Dilemateca (nr. 49, iunie 2010), Angelo ­Mitchievici semna un lung eseu intitulat „Sexualitatea damnată şi literatura gay românească“, probabil prima încercare de acest fel de la noi, în care spunea: „Scriitorii români au păstrat o reală reticenţă faţă de sexualitatea prohibită, iar «libertatea moravurilor» din fiecare epocă nu a încuviinţat-o niciodată pe deplin, asociind-o cu o alteritate circumscrisă cel mai adesea etnic, ca viciu turcesc sau grecesc, impropriu poporului român şi aurei sale mioritice de patriarhalitate. Cînd se va atinge de aceste tabuuri în Poemul invectivă, cu emfatice virilităţi provocatoare, Geo Bogza se va alege cu doi ani de puşcărie. Termenul de «fătălău» constituia denumirea populară a celui care nu-şi exprima virilitatea tradiţional, iar literatura ţărănească nu are loc pentru devianţi sexuali, ci pentru tradiţionale patimi cu încadrare heterosexuală. În mod clar, sexualitatea litigioasă s-a născut la oraş, metropola fiind cupola sub care se adună toate «viciile», o parte reintegrate academic în studiul literar al minorităţilor sexuale, cu ­queer studies. Altfel argoul întrebuinţează o gamă variată de termeni adoptaţi din literatură: achiran, forjat literar de romancierul Renaud Camus, giton împrumutat Satiricon-ului lui Petronius după numele unui personaj, safismul de la poeta greacă Sapho şi lesbianismul de la insula Lesbos, unde rezida poeta, amazoanele moderne despre care Adriana Babeţi pregăteşte o carte.“ Angelo Mitchievici analiza literatura unor Mateiu Caragiale („Pederast la Curtea-Veche“), ciclul romanesc de succes al lui Ionel Teodoreanu („Lesbiene la Medeleni“), romanul Principele al lui Eugen Barbu („Alchimişti & sodomiţi“), dar şi cîteva povestiri de Panait Istrati („Stavru“) şi Mircea Eliade („Domnişoara Christina“) sau jurnalul lui Ion Negoiţescu Straja dragonilor, literatura contemporană fiind reprezentată de Mircea Cărtărescu (nuvela „Gemenii“ şi micul roman Travesti), Cecilia Ştefănescu (romanul Legături bolnăvicioase) şi Adrian Schiop (romanele Pe bune/pe invers şi Zero Grade Kelvin), care între timp a dat şi hitul aflat în curs de ecranizare Soldaţii. Poveste din Ferentari (2013), roman de mediu de cartier, dar şi de dragoste homosexuală pe muzică de manea. Adrian Teleşpan, cu romanul Cimitirul (2013), a creat şi el o anume vîlvă, dar cartea are prea puţine calităţi literare, neputîndu-se compara cu Do Not Cross (2013), romanul Dorei Pavel, un adevărat queer psy road-story despre un tînăr gay luat ostatic de un psihopat evadat dintr-un ospiciu. (În paranteză fie spus, 2013 ar trebui declarat anul romanului gay românesc.)

La traduceri stăm ceva mai bine şi mi-am dat seama de acest lucru traducînd eu însumi articolul prozatorului Paul Bailey pentru numărul din februarie al revistei ELLE (Paul Bailey fiind el însuşi autorul a două romane cu subiect gay plasate în Parisul, Londra şi Bucureştiul anilor ’30: Unchiul Rudolf şi Băiatul prinţului), articol în care scriitorul britanic face o mică retrospectivă a ficţiunii gay din ultimii cincizeci de ani (Criminal Law Amendment Act din 1885, legea care interzicea homosexualitatea masculină în Anglia, a fost abrogată pe 27 iulie 1967). Bailey menţionează romanele de pionierat ale unor scriitori britanici sau americani care au abordat şi au explorat pentru prima dată tema homosexualităţii occidentale, unele dintre cărţile acestor autori – precum Ali Smith, Sarah Waters, Hubert Selby Jr. sau Jeffrey Eugenides – fiind traduse şi la noi.

****

Liliana NICOLAE
Homosexual în Republica Moldova (fragment) 

Tînărul este înalt, subţire, blond. Ne întîlnim în centrul Chişinăului, în plină stradă, vizavi de Piaţa Centrală, şi stăm de vorbă pe o bancă.

„Josan Casian e un nume mai rar, dar moldovenesc. Să spunem că acesta este numele meu. Acum sînt OK cu mine, dar au fost perioade în care a fost dificil. Prin adolescenţă am început să-mi dau seama că mă simt atras de băieţi. Da’ nu mi am făcut griji… A trebuit să treacă multă vreme ca să-mi dau seama ce se întîmplă cu mine. Nu a fost ca o revelaţie, ci un process îndelungat. Era însă complicat. Tatăl meu a fost militar, mama – intelectuală. La noi în familie era un subiect tabu. Subiectul în sine era un păcat. Era un lucru urît să vorbeşti despre homosexualitate. Apoi am mers la Bucureşti, la Seminarul Teologic. Încă nu ştiam ce se întîmplă cu mine, iar mediul era în continuare ostil.

Atunci însă m-am îndrăgostit cu adevărat de un coleg de seminar. Nu eram conştient că e dragoste, şi mă amăgeam spunîndu-mi că e doar ataşare faţă de un prieten. Pînă la urmă am înţeles. A trebuit să mă întorc la Chişinău, ştiam ce e cu mine, dar ştiam că n-am nici o şansă şi că trebuie să ascund de toată lumea ceea ce mi se întîmpla. M-am închis în mine şi am început să lucrez foarte mult. Plecam dimineaţa, mă întorceam acasă seara, ca să n-am timp de nimic. Părinţii mă întrebau dacă am o prietenă şi cînd o să mă căsătoresc. Nu le-am spus şi nici n-o să le spun adevărul. Ei nu locuiesc cu mine, şi nu cred că e oportun să le vorbesc despre asta. Nu ar înţelege şi nu ar accepta şi nu vreau să-i supăr. Locuiesc însă cu fratele meu. Lui i-am spus, dar mi-a fost foarte greu. Uneori mă hotăram: gata, diseară îi spun. Numai că de fiecare dată se întîmpla ceva: ba vedeam cîte o ştire despre homosexuali şi el comenta deloc încurajator… sau se întîmplau alte lucruri. Pînă la urmă i-am spus. A fost şocat, dar a acceptat. Înainte să-i spun fratelui meu, am spus prietenilor apropiaţi. Şi ei au fost foarte şocaţi. Ei chiar credeau că am o prietenă. Dar m-au acceptat aşa cum sînt, au continuat să-mi fie alături, chiar vorbim despre mine, despre viaţa mea, mă întreabă cu cine sînt, le prezint partenerii mei.

Încet, am prins curaj şi am început să intru pe site-uri pentru homosexuali şi să vorbesc cu persoane ca mine. Dar o teamă persistă. Din cauza societăţii, a educaţiei mele… Dar m-am împăcat cu ideea!“

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: „Povestea Casei Paleologu”, un eseu despre educație
Editura Fundației Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectuală semnată de Theodor Paleologu și, totodată, un eseu despre educație și un manifest pentru inițiativele independente în acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semnează un eseu despre educație și modul în care o practică de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a pătrunde în universul istoriei culturale a cunoscutei clădiri din strada Armenească 34, construită în 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, şi Emilia, cea de-a treia lui soție, un parcurs creionat din povești recuperate și amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Granițe
Începînd cu această ediție, deloc întîmplător intitulată „Granițe”, antologia „KIWI” (Editura Polirom, 2022) oferă un cuprins internațional.
946 17 Morozov jpg
Bărbatul care iubea femeile
Cîteva femei devin materie literară pură, ajungînd să umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autoficțională care e viața scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzicală a lui Boiangiu are cîrlig – e un LP cu multe ricoșeuri tematice, sărind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner – Totul în tot sau marea metamorfoză
Așezarea pe soclul tabloului a sculpturii care înfățișează varianta tridimensională a unui segment din pictură demonstrează intenția artistului de a crea o operă susceptibilă să sugereze un spațiu în care exteriorul (sculptura) și interiorul (tabloul) sînt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?