Gusturi, kestiuni, uimiri

Publicat în Dilema Veche nr. 700 din 20-26 iulie 2017
Gusturi, kestiuni, uimiri jpeg

● Răzvan Exarhu, Fericirea e un ac de siguranţă, ilustraţii de Andreea Chirică, Editura Curtea Veche, 2017. 

Dintre toate vedetele de televiziune & radio care au publicat cărţi din articolele scrise în ziare şi reviste sau pe blog-uri (Andreea Esca, Andrei Gheorghe, Mihaela Rădulescu, Lucian Mîndruţă sau chiar Tudor Chirilă), singurul care are şi talent literar este Răzvan Exarhu. Ar putea foarte bine să se apuce într-o zi de literatură, căci textele lui sînt, de fapt, în zona eseisticii cu stil, idei şi umor pe care o practică un Radu Paraschivescu.

Cele peste 300 de pagini adună articole scrise între anii 2003-2017, publicate în Academia Caţavencu, Evenimentul zilei, Şapte seri, 24-Fun, pe blog-ul personal, dar şi în Dilema. Unele texte au fost postate iniţial pe Facebook sub numele Mihai Sadomasoveanu, „un alter ego apărut spontat în viaţa mea, un fin şi crud observator al celor omeneşti şi, mai ales, al eternităţii inumane, care sper să convingă că Omul este măsura tuturor Kestiilor“. Răzvan Exarhu îşi numeşte această colecţie de texte „jurnal de obsesii, teme şi momente“ şi, într-adevăr, împreună cu însemnări scrise pe reţelele sociale, adică observaţii şi reflecţii, liste şi jocuri de cuvinte (însoţite inclusiv de hashtag-urile lansate de el #ninonino, #asaincepe, #uimiţisalvăm, #insist ş.cl.), schiţe şi note în chip de (pre-)texte niciodată dezvoltate (în genul celor din rubrica noastră „Cu ochii-n 3,14“) sau chiar glume într-o frază („intelectualii ar trebui să se uite la filme porno în latină“), cartea are o notă foarte personală, însă e structurată tematic foarte coerent (pe „afinităţi“), alternînd eseurile cu notaţiile mai frivole, desenele Andreei Chirică delimitînd clar cele cincisprezece capitole.

„Scrisul, ca şi lucrul în bucătărie, mai tîrziu, a fost în bună măsură un soi de meditaţie, de penitenţă purificatoare şi de celebrare a unor fragile epifanii“, spune Răzvan Exarhu în textul introductiv, unde şi explică, întorcîndu-se la imaginea femeilor din copilăria brăileană, sensul acului de siguranţă purtat discret în hainele de casă şi care însemna „cea mai mică, umilă şi strălucitoare unitate a fericirii: protecţie şi echilibru într-un univers cald şi prietenos, care se micşora suficient cît să poată fi cîrpit din două împunsături“. Textele din această carte, de natură şi dimensiune diferite, rămîn consecvente în ton şi ca utilitate, căci, asemeni acelor de siguranţă, încearcă să surprindă şi să ofere o anume coerenţă diverselor „kestiuni“ din comportamentul uman şi din universul înconjurător. Răzvan Exarhu are un simţ al absurdului & ridicolului şi un spirit de observaţie foarte fin, este extrem de atent la detalii, trăsături, gesturi şi replici, are o ureche ce captează permanent felul în care oamenii se exprimă. De altfel, nu poţi fi fascinat de piaţă („mie pieţele mi se par locuri perfecte pentru meditaţie“) fără să ştii cum să-i şi asculţi pe oameni. Preocuparea pentru limbaj se vede nu doar în analiza unor expresii neaoşe sau a unor greşeli de exprimare (oximoroane, pleonasme, truisme, contaminări fonetice, diminutive) ori în folosirea elegantă a unui vocabular bogat, dar şi în paradoxurile, parafrazele şi jocurile de limbaj („avem nevoie de precizie, cît de cît“; „ceaiul preferat al lui Sartre: Lehami tea“; „cum se numesc saleurile foarte vechi? matusaleuri“) practicate cu o voluptate întîlnită doar la poetul Iulian Tănase, poate nu întîmplător şi acesta avînd deja o lungă carieră de om de radio. Dincolo de folosirea hedonistă a limbii („în limbă e plăcerea“ este una dintre vorbele sale favorite, expresie cu două sensuri, căci se referă şi la pasiunea sa pentru bucătărie), talentul literar al lui Răzvan Exarhu se vede în formulări, multe memorabile, şi în jocul stilistic practic cu o anume dexteritate – ironia şi antifraza mai ales.

Răzvan Exarhu este, fundamental, un moralist în sensul francez al observării comportamentelor şi moravurilor pieţei umane („Idioţii sînt singura formă de apărare a naturii în faţa civilizaţiei umane“). Scriind mult despre pieţe şi despre stradă, mereu la vînătoare de întîmplări şi gesturi, colecţionar de caractere şi personaje pitoreşti (bătrîni, ţărani, precupeţi, cerşetori şi, în general, marginali), atent la preferinţele, manifestările şi idealurile noii clase burgheze, meditînd deseori pe marginea mentalităţii populare/colective, observînd noile obiceiuri de pe reţelele sociale, listînd frici, obsesii şi gusturi (inclusiv culinare), făcînd toate acestea mai degrabă cu înţelegere, înduioşare şi umor (prin asta, dar şi prin grija şi profunzimea formulărilor, este un cosaşian: „e bună şi fericirea, dar nu trebuie exagerat“), Răzvan Exarhu practică un fel de antropologie de voie bună (fragmentul de mai jos mi-a amintit de regretata Irina Nicolau).

Fără baza teoretică a unor Vintilă Mihăilescu sau a lui Florin Dumitrescu (căci scrie şi despre viciile publicităţii), crochiurile sale oferă un unghi semnificativ antropologic, observabil şi în percutanţa formulărilor unor „kestiuni“: „cultul aparenţelor naşte o indiferenţă care vrea să se distreze mult“, „veganii – sectanţii vieţii sănătoase“, „întotdeauna cînd ne uităm pe net, ne uităm după altceva“, „sîntem, în general, foarte decepţionaţi de ceilalţi“, „toţi ne cultivăm gunoiul cu mult entuziasm“, „ne confruntăm cu imbecilizarea globală în numele civilizaţiei“, „nostalgia după vremuri complet necunoscute e ultima întrupare a bovarismului tradiţionalist“ sau „turismul este la fel de periculos ca terorismul“.

Bonom şi bon viveur cu personalitate, critic atent al „eternităţii inumane“, dar fără a fi încrîncenat (doar atunci cînd desconsideră mujdeiul), avocat al brînzei, al valorii libertăţii personale şi al zîmbetelor în spaţiul public, scriind cu farmec şi umor, uneori chiar cu fină nostalgie, evocînd nume literare alese (Bacalbaşa, Argetoianu, Mateiu Caragiale, Istrati, Gellu Naum, Lena Constante, Steinbeck) publicistica lui Răzvan Exarhu merita cu prisosinţă să ajungă într-o carte.

Răzvan Exarhu va fi invitat în radio-emisiunea All You Can Read, luni, 24 iulie, de la ora 22, pe urbansunsets.com.

***** 

Răzvan EXARHU
Fericirea e un ac de siguranţă (fragment)

Cine se uită pe stradă atent vede că foarte mulţi cetăţeni încă au o sacoşă în mînă, din principiu sau din naştere. Par să formeze o conspiraţie ocultă, te trimit cu gîndul la bătrînicile despre care se spunea la Revoluţie că au fost prinse transportînd pistoale în colivă. Sacoşa, plasa, punga sînt fireşti în mîna sau în buzunarele contemporanilor noştri, de aceea nici nu mai sînt atît de vizibile. Poate doar sacoşele bucătăreselor din spitale să mai continue gloria celui mai bun prieten al omului, după cîine.

Punga e foarte bună ca să ţii în ea alte pungi. Pînă şi bieţii jurnalişti răpiţi şi repatriaţi aveau o pungă în mînă. Şi rudele lor. Punga face parte din categoria „nu se ştie cînd îţi trebuie“. O iei cu tine, poate, şi dintr-un reflex de pe vremea lui Ceauşescu – care s-a transmis, nu e cazul să ne facem iluzii – atunci cînd băgau mîncare pe neaşteptate la Alimentara şi trebuia să fii pregătit cu pungă. Multă lume scotea punga aşa cum comisarul Moldovan scotea pistolul la duşmanii de clasă. Înainte de 1989, cine avea pungi avea putere. Erau fericiţi cei care primeau pungi de la rudele realizate peste hotare. Unele trebuiau doar spălate puţin şi lipite de faianţă la uscat, deci erau ca şi noi, plus că erau modele-unicat.

Punga e şi un spaţiu al misterului, e o prelungire a tenebrelor inconştientului, reflexia contemporană a peşterii platoniciene…

Preferatele, zic oamenii, sînt pungile gen sacoşă, care ţin mai bine. Oare există şi sacoşe gen pungă?! În acelaşi timp, am aflat că unui artificier i-a explodat punga cu patru kile de dinamită pe care o avea în mînă. Şi o mamă din Cluj, care mergea într-un loc cu taxiul, şi-a uitat copilul de 2 ani pe banchetă. Şoferul a găsit-o şi a întrebat-o dacă n-a uitat ceva. Şi ea a zis: „Ioi, plasa cu copilu’!“

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.