Graşi, grăsani sau grăsuţi?

Publicat în Dilema Veche nr. 327 din 20 - 26 mai 2010
Graşi, grăsani sau grăsuţi? jpeg

Georges Vigarello, Les métamorphoses du gras, Seuil, Paris, 2010.

Cu puţin înainte ca trenul să ajungă în gară, la Eforie Sud, îmi trăgeam de mînecă mătuşa: „Mai întîi ne cîntărim, nu-i aşa?“. Prea puţin îmi păsa de greutate, însă nerăbdarea mea era motivată de revenirea ocaziei de a mă apropia la doar cîţiva centimetri de ciudatul personaj care ne cîntărea. Era un pitic cu ochelari de soare şi pete albe – vitiligo – îmi explica mătuşa, cuvînt care nu făcea decît să amplifice atracţia mea, şi aşa considerabilă, pentru „curiozităţi“. Sub pretextul că vreau să văd mai bine unde potrivea greutăţile, cam la nivelul ochilor mei, mă apropiam de faţa acestui personaj nu mai înalt decît mine, şi încercam să mă lămuresc dacă era un copil bătrîn sau un bătrîn copil. Îndrăzneam să-l fixez îndelung, pentru că nu-i întîlneam privirea, ascunsă de ochelarii negri. Cred că nu dozam bine timpul şi întotdeauna venea momentul în care el îşi dădea seama că nu mă uit la cîntar, ci la el, şi făcea brusc un pas înapoi.

Astăzi nimeni nu se mai cîntăreşte contra cost, pe stradă, aproape toată lumea are un cîntar în baie, consultat din cînd în cînd sau zilnic-obsesiv, cu satisfacţie sau exasperare, în funcţie de cifra afişată electronic. Am putea crede că oamenii s-au cîntărit dintotdeauna, însă Georges Vigarello atrage atenţia că evaluarea greutăţii corporale în cifre e de dată recentă, apărută iniţial în moda curelor termale, ca parametru igienist în estimarea stării de sănătate, practica extinzîndu-se abia spre sfîrşitul secolului al XIX-lea.


Mai mult decît atît, în această carte, avînd subtitlul Histoire de l’obésité, el surprinde evoluţia felului în care este privit corpul sub aspect ponderal. În diverse epoci, excesul a fost sancţionat diferit, aprecierea lăsînd treptat loc condamnărilor motivate diferit în funcţie de valorile care ocupă la un moment dat avanscena. Tocmai aceste schimbări de-a lungul timpului, la nivelul mentalităţilor, justifică demersul istoric întreprins de Vigarello. Un dialog de genul „Ce ai făcut de sărbători?“ „Of, m-am îngrăşat două kilograme!“, extras dintr-un recent roman franţuzesc, ar fi cu totul imposibil într-o epocă anterioară, în care o bunică şi-ar fi putut întîmpina nepoata cu vorbele: „Mă bucur c-ai ieşit bine din iarnă. Eşti grasă şi frumoasă!“. Nimic mai firesc decît aprecierea corpolenţei ca scut de protecţie într-o vreme în care foametea nu era chiar o raritate, iar paradisul terestru era imaginat sub forma abundenţei alimentare. Revărsarea tuturor bunătăţilor, la îndemîna tuturor, în cantităţi nelimitate contura un miraj cu arome ademenitoare numit pays de cocagne. În perioada medievală, în cazul bărbaţilor, masivitatea era nu doar garantul forţei fizice, ci şi al prestigiului seniorial de a dispune de resursele necesare unui trai mai mult decît îndestulat. În acelaşi timp, vocile clericilor condamnă lăcomia, vituperînd excesul unui comportament: mîncăul este în primul rînd un păcătos. Accentul nu cade încă pe deteriorarea aspectului fizic şi nici pe consecinţele în planul sănătăţii.

Ruptura decisivă în percepţia corpului supraponderal se face simţită odată cu impunerea valorilor Europei moderne. Vigarello constata că Saint-Simon, în Franţa, şi Samuel Pepys, în Anglia, denigrează cam în acelaşi timp şi în aceiaşi termeni indivizii graşi şi leneşi, acuzaţi atît de deformare corporală, cît şi de maniere grosolane. Mai tîrziu, aversiunea revoluţionarilor pentru „exploatatorii şi profitorii nesătui“ compromite definitiv portretul „ventripotenţilor“, iar apoi burghezul burtos, politicianul burduhănos, bancherul îndesat, umflaţii şi puhavii de tot soiul fac constant obiectul caricaturilor.

Astăzi obezitatea este mai degrabă semnul sărăciei, uneori al tristeţii, al lipsei de educaţie sau al unui deficit de voinţă. Lupta cu kilogramele în plus este marele război contemporan, în care mai toate bătăliile sînt pierdute. Dacă un „bărbat bine“ îşi mai permite unele rotunjimi, pentru femei talia suplă rămîne o exigenţă absolută, chiar dacă tortura corsetului a fost abandonată.

Ultima ofertă în materie de slăbit este un gel remodelant care promite să topească „bulgării de seu“ în timpul somnului. Fără efort, fără dietă, iată în sfîrşit o ofertă de vis. Am însă o bănuială că eficacitatea dispare în momentul trezirii...

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.