Fotografii care ne privesc

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
Fotografii care ne privesc jpeg

ÔŚĆ Matei Bejenaru, Prut, editat de Alina ╚śerban, P+4 Publications, 2019.

Prut este o carte de fotografie care expune ╚Öi ÔÇ×├«nr─âmeaz─âÔÇŁ proiectul cu acela╚Öi nume al unuia dintre cei mai importan╚Ťi arti╚Öti vizuali contemporani, ie╚Öeanul Matei Bejenaru. ├Änceput ├«n 2011 ╚Öi aflat ├«nc─â ├«n lucru, proiectul Prut presupune nu doar o colec╚Ťie de fotografii, ci o practic─â artistic─â complex─â care aduce laolalt─â esteticul ╚Öi socialul ├«n imagini ale schimb─ârii surprinse ├«n incursiuni repetate prin satele din zona jude╚Ťelor Ia╚Öi, Boto╚Öani ╚Öi Vaslui, adic─â ├«ntr-una dintre zonele cele mai dezavantajate de pe grani╚Ťa de est a Uniunii Europene. C─âl─âtorind ├«n aceste locuri, cunosc├«nd oamenii, comunic├«nd cu ei ╚Öi formul├«ndu-╚Öi comentariile sub forma fotografiilor, Matei Bejenaru realizeaz─â, din c├«te ├«mi dau seama, una dintre cele mai interesante arhive ale prezentului pe cale s─â devin─â trecut, o form─â de memorializare a tranzitoriului altfel imposibil de realizat. Totodat─â, fiind vorba de munca unui artist cu o concep╚Ťie teoretic─â pronun╚Ťat─â, s├«nt numeroase locurile ├«n care obiectivul camerei chestioneaz─â ÔÇ×obiectivitateaÔÇŁ privirii, sau ├«n care fotografia contest─â naturalizarea canonului privirii ├«n istoria fotografiei. Astfel c─â proiectul este unul multilateral, de interes din mai multe puncte de vedere.

├Ämp─âr╚Ťit─â ├«n cinci capitole, ÔÇ×TeritoriuÔÇŁ, ÔÇ×LocuireÔÇŁ, ÔÇ×EconomieÔÇŁ, ÔÇ×OameniÔÇŁ, ÔÇ×CotidianÔÇŁ, cartea ofer─â o succesiune de fotografii ├«nso╚Ťite de preciz─âri, de obicei foarte zg├«rcite, asupra locului, datei ╚Öi subiectului. Discursul este ├«n primul r├«nd cel al imaginii. Dou─â tipuri de discurs fotografic se manifest─â ├«n principal ├«n cartea lui Bejenaru. S├«nt, pe de o parte, portrete individuale ╚Öi de grup: paznicul din B─âlteni care, ├«n cele dou─â zile de odihn─â, cre╚Öte ro╚Öii ├«n gr─âdina proprie, ciobanul cu ciomag din C├«rniceni, b─âiatul din Ro╚Öcani pe biciclet─â, fetele din Hermeziu a╚Öezate pe digul Prutului sau c─âru╚Ťa╚Öul din Victoria, cu c─âru╚Ťa plin─â de lemne ÔÇ×str├«nseÔÇŁ din p─âdure. Opri╚Ťi ├«n drum, fotografia╚Ťi la taraba lor cu legume, ├«n curtea casei sau venind cu g─âleata de ap─â de la f├«nt├«n─â, oamenii devin personaje ale unei anchete antropologice. Felul lor de a fi este ├«nr─âmat ca ÔÇ×exoticÔÇŁ, adus ├«n fa╚Ť─â ca comportament cultural aparte, la care privitorul este invitat s─â reac╚Ťioneze ├«n manier─â ╚Ötiin╚Ťific─â, deta╚Öat─â, s─â caute semnele care ├«l vor ajuta s─â penetreze acest sistem semiotic. Desigur, invita╚Ťia e una ironic─â. Tipurile acestea de locuire, comportamentele acestea nu s├«nt deloc stranii, deloc str─âine, dar spectatorul (urban) se complace ├«n a le considera astfel pentru c─â le consider─â ÔÇ×├«napoiateÔÇŁ, s─ârace, r─âmase ├«n urm─â pe drumul moderniz─ârii. De fapt, sugereaz─â fotografiile lui Bejenaru, acest mod de a privi, exotizant, este unul inadecvat; mai cur├«nd s-ar cuveni s─â ne observ─âm pe noi, spectatorii, ├«n cursul acestui proces de observa╚Ťie pe care-l ├«nc─ârc─âm cu propriile noastre reflexe colonizatoare.

├Än al doilea r├«nd m-au interesat fotografiile estetizante, cele care se opresc asupra obiectelor ╚Öi le fac s─â vorbeasc─â prin ├«ncadrare sau juxtapunere. Cinematograful ÔÇ×PrutulÔÇŁ din ╚śtef─âne╚Öti, abandonat ╚Öi dec─âzut; ╚Öcoala din Ro╚Öcani, construit─â din panouri verzi, tip sendvi╚Ö; vechea pr─âv─âlie evreiasc─â din Bivolari c─âreia i-au ruginit cercevelele; interiorul de cas─â b─âtr├«neasc─â unde l├«ng─â soba de teracot─â stau at├«rnate saco╚Öe OMV; piramidele de c─âr─âmizi din chirpici de mai peste tot sau zidurile caselor muncitorilor din Italia, nefinisate cu anii. Acoperi╚Öurile caselor de romi din Ciurea, a c─âror estetic─â flamboaiant─â, cu turnule╚Ťe din tabl─â argintie, de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, a fost domolit─â de ac╚Ťiunea nivelatoare a tablei cutate Lindab din anii 2010. Blocurile din Vl─âdeni ├«nconjurate de grajduri, care demonstreaz─â e╚Öecul efortului urbanistic din ultimii ani ai comunismului, ├«ntr-un carusel al moderniz─ârii ╚Öi re-ruraliz─ârii. Fabrica de c─âr─âmid─â de la Ciurea, o ruin─â care evoc─â, parodic, ruinele cet─â╚Ťilor medievale cu care rivaliza arhitectura original─â a fabricii. Sau troi╚Ťele cu geamuri de termopan ├«n─âl╚Ťate pe marginea ╚Öoselelor de familiile c├«te unui copil mort ├«ntr-un accident rutier, care ├«n patetismul lor kitsch descriu inconsisten╚Ťa spa╚Ťiului public de la noi, asaltat de retorica agresiv─â a intimului. ├Än aceste fotografii, atitudinea artistului se manifest─â prin ab╚Ťinerea de la un comentariu nedrept aflat prea la ├«ndem├«n─â. E vorba de a merge dincolo de rictusul dispre╚Ťuitor ├«n fa╚Ťa kitsch-ului comunitar, de atitudinea de suficien╚Ť─â pe care, poate, s├«ntem preg─âti╚Ťi s─â o adopt─âm fa╚Ť─â de satul contemporan, s─ârac, ÔÇ×├«napoiatÔÇŁ ╚Öi ├«n curs de destr─âmare. Estetica supravegheat─â a acestor fotografii ne poate ajuta s─â re├«nv─â╚Ť─âm compasiunea ╚Öi s─â ├«n╚Ťelegem c├«t de mult r─âst─âlm─âcim realitatea pe care ni se pare c─â nu facem dec├«t s─â o privim.

Doris Mironescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Humanitas, 2018.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uria┼čul pod de la Br─âila dup─â montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Mar┼úi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Br─âila, informeaz─â┬á CNAIR. Podul peste Dun─âre de la Br─âila va fi cel mai mare pod suspendat din Rom├ónia ┼či al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta ruseasc─â┬á X-22 care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au ap─ârut primele imagini cu racheta care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachet─â ruseasc─â X-22. ├Än urma atacului de luni, cel pu┼úin 18 persoane ┼či-au pierdut via┼úa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.