"Fleacurile" unui sceptic

Publicat în Dilema Veche nr. 342 din 2 septembrie - 8 septembrie 2010
Istoriile turfi┼čtilor jpeg

ÔŚĆ Livius Cioc├órlie, Cartea cu fleacuri, Editura Paralela 45, 2010.

Livius Cioc├órlie este, probabil, cel mai original diarist din ├«ntreaga noastr─â literatur─â. Majoritatea c─âr┼úilor sale s├«nt, ├«n fond, jurnale, un gen aproape la fel de proteic precum romanul, contur├«nd imaginea unui proiect scriptural autobiografic pe termen lung, singular la noi, ┼či prin formul─â, ┼či prin amploare. Nu ┼čtiu dac─â scriitorul ┼či-a propus acest lucru ├«n mod explicit, cert e c─â a reu┼čit s─â fac─â din el ├«nsu┼či un adev─ârat personaj, unul aproape independent de interesul biografic, iar din jurnal ÔÇô un fel de autofic┼úiune ├«n foileton. ├Ämpreun─â cu De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri (2001) ┼či Despre b─âtr├«ne┼úe ┼či moarte ├«n mileniul trei (2005), aceast─â Carte cu fleacuri alc─âtuie┼čte un triptic al b─âtr├«ne┼úii, a c─ârei abordare devine, ├«n timp, tot mai direct─â ┼či mai personal─â. 

├Änt├«lnim aici acela┼či personaj devitalizat, letargic, retractil, incomodat ┼či chiar obosit de dinamica ┼či diversitatea realit─â┼úii, ferindu-se de orice angajament, eschiv├«ndu-se de la orice obliga┼úie, evit├«nd ÔÇ×s─â dea socoteal─âÔÇť, f─âr─â chef de a munci, c─âci mereu nemotivat ┼či indecis, care-┼či declam─â deopotriv─â nepriceperea ┼či lipsa de apreciere fa┼ú─â de sine. Cum ├«┼či derog─â orice responsabilitate ┼či fa┼ú─â de sine, ┼či fa┼ú─â de ceilal┼úi, prefer├«nd s─â r─âm├«n─â un organism al intermediarului, undeva la limita indiferen┼úei civice, eul diaristic al lui Liviu Cioc├órlie este un antimodel simpatic. Aparent lipsit de ambi┼úii, oricum satisf─âcut cu sine (ÔÇ×secretul senin─ât─â┼úii mele: am ce ├«mi trebuie, nu-mi doresc ce n-amÔÇť), del─âs─âtor harnic, dar comod p├«n─â la tr├«nd─âvie ┼či apatic spectator al propriei vie┼úi (din perspectiva lenei, p├«n─â ┼či boala e reconfortant─â), tr─âind cu voluptate gratuitul, hazardul ┼či lentoarea, aflat permanent ├«n c─âutarea repaosului, nostalgic ┼či avid dup─â discre┼úie, anonimat ┼či insignifian┼ú─â, timid ┼či rezervat ├«n societate, st├«ngaci ┼či compl─âcut ├«n marginalitate, acest evazionist existen┼úial abia trecut de 70 de ani constat─â acum c─â timpul i-a ├«nlocuit ideile cu p─âreri ┼či cu probleme, iar ÔÇ×perioada de gra┼úie a b─âtr├«ne┼úiiÔÇť e pe sf├«r┼čite. 

ÔÇ×M─â ocup cu nelini┼čteaÔÇť ÔÇô m─ârturise┼čte autorul chiar la ├«nceputul acestui jurnal, ├«n care vorbe┼čte mult despre capriciile memoriei ┼či fragilit─â┼úile corpului la b─âtr├«ne┼úe, dar, mai ales, despre moarte. ÔÇ×Nu mai avem mult timp ├«mpreun─âÔÇť, ├«i spune, la un moment dat, T, partenera de via┼ú─â ┼či de discu┼úii, pentru ca mai t├«rziu tot ea s─â adauge: ÔÇ×Mie mi-e fric─â, ┼úie ├«┼úi pare r─âuÔÇť. Dar lamenta┼úiile sau patetismele de orice fel lipsesc ┼či, de┼či consemneaz─â cu mult─â am─âr─âciune mor┼úile prietenilor sau ale cunoscu┼úilor, diaristul nu pierde nici o ocazie ├«n care s─â nu sublinieze inutilitatea, lipsa de sens ┼či de rost, de┼čert─âciunea oric─ârui efort de a ├«n┼úelege via┼úa/moartea ┼či de a crea. Este, poate, ┼či o form─â de protec┼úie, dar scepticismul s─âu fundamental, filozofia resemn─ârii ┼či arta autopersifl─ârii ├«mbl├«nzesc permanent discursul neputin┼úelor, al c─ârui dramatism r─âm├«ne latent. Poate c─â autorul face parad─â de nep─âsare, dar, conform propriilor spuse, jurnalul este, mai ales, locul bomb─ânelilor ┼či al ÔÇ×fandoselilorÔÇť, locul unde poate ÔÇ×da cu tiflaÔÇť ┼či unde se poate ÔÇ×├«mb─â┼úo┼čaÔÇť dup─â plac. Iar Livius Cioc├órlie este un sceptic histrionic, un (auto)ironist imbatabil care submineaz─â orice gravitate ┼či situa┼úie sumbr─â ┼či ale c─ârui aforisme confer─â fiec─ârei pagini o combina┼úie senin─â de umor ┼či inteligen┼ú─â. Iar T, deopotriv─â ra┼úional─â ┼či sentimental─â, este o observatoare atent─â ┼či suficient de cinic─â pentru a-i face fa┼ú─â; ├«l provoac─â sau ├«i ┼úine isonul. De altfel, multe din replicile memorabile consemnate ├«n jurnal ├«i apar┼úin. 

Ca ┼či celelalte volume, ┼či acest jurnal este stratificat, scriitorul orchestr├«nd, ├«n paralel, mai multe preocup─âri ┼či niveluri ale discursului. Confesiunile, nota┼úiile personale, visele ┼či micile anecdote de familie, conversa┼úiile, secven┼úele de cartier, scenele de c─âl─âtorie ┼či, ├«n general, via┼úa cotidian─â cu toate m─ârun┼úi┼čurile ei, dosarul de la CNSAS (care-i prilejuie┼čte c├«teva destul de dure considera┼úii pe marginea moralei, a comunismului ┼či a ideilor de st├«nga), toate acestea alterneaz─â cu citate (┼či multe versuri despre moarte), comentarii ┼či ├«nsemn─âri de lectur─â foarte reactive: cu Cioran ┼či cu Gheorghe Cr─âciun intr─â ├«ntr-un fel de dialog al afinit─â┼úilor, cu Thomas Mann ┼či cu Eliade este sarcastic ┼či le persifleaz─â naivit─â┼úile ┼či megalomania (ÔÇ×┬źprostia la intelectuali┬╗ tema mea preferat─âÔÇť), C─âlinescu ├«l contrariaz─â, pe Beckett ┼či pe Lucian Raicu ├«i admir─â etc. O alt─â constant─â s├«nt reflec┼úiile despre scrierea jurnalului ┼či despre specificul lui, idei, unele radicale, formulate simplu dar paradoxal. Scrisul se insinueaz─â tocmai pentru c─â e facultativ (ÔÇ×pl─âcut ├«n a scrie e c─â nimic nu te oblig─â s-o faciÔÇť), pentru c─â oricum ÔÇ×totul e inutilÔÇť ┼či lipsit de finalitate: ÔÇ×A scrie pentru a te cunoa┼čte, a spune adev─ârul, a te salva... nimic din toate astea. A scrie, atunci, de ce? Iac─â a┼ča!ÔÇť. Acest caracter autarhic al scrisului care, de fapt, ÔÇ×nu folose┼čte nim─ânuiÔÇť, ajut─â digresiunilor, fragment─ârilor, schimb─ârilor de registru din care e compus─â via┼úa ├«ns─â┼či. ÔÇ×Idei ce se vor serioase, aiureli, lamenta┼úii, idei conformiste, idei de┼čucheate. Nu vreau s─â dovedesc, s─â conving, s─â st├«rnesc r├«sul... s─â tulbur. Tot ce vreau e s─â pun ├«n scen─â aceast─â diversitate, acest talme┼č-balme┼č cu care s├«nt bine ├«nzestratÔÇť sau ÔÇ×Avantajul scrierii fragmentare este c─â-┼úi permite s─â fii incoerent. Nu vreau s─â am o linie de g├«ndire. Vreau s─â tatonezÔÇť, spunea ├«ntr-un jurnal anterior, ideea de tatonare revenind ┼či aici, f─âr─â a se suprapune ├«ns─â cu pruden┼úa, dimpotriv─â: ÔÇ×Pe alocuri, exagerez. E chiar ideea mea: orice poate s─â treac─â prin capul unui omÔÇť sau ÔÇ×Nu aleg din ce-mi trece prin cap ce s─â scriu aici. Ce scriu e tot ce-mi trece prin capÔÇť sau ÔÇ×...eu altceva vreau s─â ar─ât aici: cum scriu atunci c├«nd reu┼česc s─â scriu, cum g├«ndesc atunci c├«nd reu┼česc s─â g├«ndesc, ce citesc c├«nd reu┼česc s─â citescÔÇť. O mare libertate controlat─â ├«ns─â stilistic cu mult─â gra┼úie ┼či dublat─â de o rar─â capacitate de esen┼úializare. 

Pe parcursul scrierii jurnalului, autorul ├«i caut─â un titlu potrivit: Haosul mititel, Mi┼čma┼č, Cartea decrepitudinii incipiente, Un clo┼čard bine ├«mbr─âcat sau Retras din afaceri. Toate s├«nt bune, dar numai par┼úial potrivite. ÔÇ×FleacurileÔÇť reflect─â ├«ns─â perfect felul ironic, mucalit, deta┼čat ├«n care diaristul, dintr-o dispozi┼úie interioar─â cu adev─ârat puternic─â sau ca efect stilistic protector, trateaz─â aspectele ┼či problemele, unele grave, ale vie┼úii la b─âtr├«ne┼úe ┼či ale proximit─â┼úii mor┼úii. Flecar esen┼úial, cioranian tonic, sceptic resemnat, Livius Cioc├órlie a g─âsit, combin├«nd franche┼úea cu inteligen┼úa ┼či cu umorul, cea mai seduc─âtoare ┼či mai adictiv─â formul─â de jurnal.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.